Cătălin Dupu: Romanul LA EST DE LIBERTATE va fi tradus într-o limbă de circulație internațională
Cătălin Dupu anunță cititorii săi, în special pe cei din străinătate, despre faptul că romanul La es de libertate va fi tradus într-o limbă de circulație internațională.
Postafața acestui roman este semnată de mine (M.S.) sub titlul Libertatea: un drept al omului.
După cum am mai precizat, Romanul La est de libertate aduce în atenția noastră un subiect sensibil încă la 25 de ani de libertate, cel al societății românești în comunism.
Urmăriți și dialogul purtat cu autorul despre această carte și conceptele pe care acesta le folosește pentru a portretiza societatea românească în comunism.
La est de Libertate, la est de Adevăr – Marius Silveșan în Dialog cu Cătălin Dupu
Maxima zilei – 26 mai 2016
Viața este prea scurtă și veșnicia prea lungă ca să trăiești pentru tine însuți.
Charles Brock, Plantarea de biserici indigene, p.18.
Apariții editoriale (42) – Sorin Bădrăgan, Ekklesia între dogma și praxis : o paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică

Lucrarea Ekklesia între dogmă și praxis dorește să prezinte o paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică.
Datele de identificare biografică sunt următoarele: Bădrăgan Sorin, Ekklesia între dogma și praxis : o paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică, Editura Universității din București, 2015, 297 pagini.
Pe coperta patru se menționează că „lucrare de față este un demers elaborat care vine ca un răspuns la nevoia imperioasă de a clarifica mai multe probleme ecleziologice care nu numai că au fost tratate parțial în cadrul mișcării baptiste, ci uneori au fost chiar neglijate. Rezultatele studiului aduc o contribuție însemnată la explorarea și aplicarea principiilor ecleziologice baptiste generale în literatura creștină autohtonă. Autorul pornește de la învățătura Sfintei Scripturi pe care o raportează la gândirea unora dintre cei mai proeminenți teologi baptiști de la începutul acestei mișcări până în prezent, precum și la alți teologi semnificativi, mai ales în cadrul protestantismului.”
Cartea este disponibilă pe site-ul Editurii Universității din București la prețul de 19 lei. Vezi detalii AICI
De asemenea, aceasta poate fi consultată și la Biblioteca Institutului Teologic Baptist din București.
Apariții editoriale (41) – Sorin Bulboacă, Structuri politice și confesionale în Banatul Lugojului si Caransebesului (1552-1658)
Semnalez aici o lucrare care tratează viața bisericii din România (Banatul Lugojului și Caransebeșului) pe parcursul a 100 de ani, respectiv 1552-1658.
Mulțumesc domnului profesor Sorin Bulboacă pentru donația realizată.
Pentru cei interesați menționez faptul că această lucrare poate fi consultată și la Biblioteca Institutului Teologic Baptist din București.

*

Pentru cei interesați iată mai jos cuprinsul volumului II:
Introducere
I. Biserica Ortodoxa in Banatul Lugojului si Caransebesului in secolele XVI-XVII
II. Catolicismul in Banatul Lugojului si Caransebesului intre traditie si reniovare
III. Reforma protestantă in Banatul Lugojului si Caransebesului (secolele XVI-XVII)
IV. Umanismul romanesc din Banatul Lugojului si caransebesului in sec. XVI-XVII
V. Invatamantul in Banatul Lugojului si Caransebesului
Consideratii finale
Anexe
Abstract
Bookfest – Salonul Internațional de Carte, Ediția a XI-a, București (1-5 iunie 2016)
În perioada 1-5 iunie 2016, la București se va desfășura cea de-a XI-a ediție a Salonului Internațional de carte Bookfest.
Israelul va fi invitatul de onoare la această ediție a târgului de carte.

Cristian Pătrăşconiu în dialog cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală
Cristian Pătrăşconiu a realizat un interviu cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală. Este un interviu interesant în care sunt abordate probleme importante dintr-un unghi interessant. Mai jos am preluat un fragment de pe site-ul LaPunkt.ro unde Baconschi vorbește despre atitudinea elitei politico-birocratice europene față de religie.

Teodor Baconschi – foto LaPunkt.ro
Pare că religia încurcă foarte tare actuala elita politico-birocratică europeană. De ce? Ce e aşa de problematic în această privinţă încît – bunăoară, a propos de rădăcinile civilizaţiei europene, de refuzul lor, cum să zic, constituţional aproape – să fugim aşa de tare de moştenirea creştină?
Nu e o atitudine nouă și nici nu e vorba despre o specialitate a funcționărimii de la Comisia Europeană. În fond, la 1789, în Franța, vechea Europă creștină a suferit o tentativă de asasinat. Napoleon și, ulterior, Congresul de la Viena, au repus lucrurile la locul lor, oferind continentului aproape un secol de pace, până la 1916, când vechii demoni ai raționalismului tehnic și ateismului antropocentricc au răbufnit în Primul Război Mondial. Au urmat cele două totalitarismle, nazist și comunist, de dreapta și de stânga: două mari utopii sângeroase, care nu aveau nimic de-a face cu tradiția creștină și care, de fapt, au căutat să o distrugă: fie prin Supraomul arian, caricatură după Nietzsche, fie sub forma Omului Nou, care domină natura, știința și aruncă religia la coșul de gunoi al obscurantismului. Sigur că, în paralel, civilizația creștină s-a apărat, fie prin papalitate, fie prin revalorizarea romantică a Evului Mediu, prin curentul politic conservator (Joseph de Maistre și compania), fie prin creștin-democrația postbelică, inspiratoare a proiectului unei Uniuni Europene. Însă răul a fost făcut. Secularizarea lumii europene a continuat prin educația din universități, unde filonul anticlerical și raționalist, din secolul XIX, s-a amplificat sub forma unei religii a științei, umanității și progresului social. Astăzi, acest releu desacralizant și deicid e continuat prin dogmatica poliție morală a corectitudinii politice: o școală a anti-memoriei, a culpabilizării trecutului european și a muzeificării creștinismului. La toată această debandadă spirituală au contribuit însă și alți factori, precum consumismul sau laicizarea radicală din comunitățile protestante.
Maxima zilei – 13 mai 2016

Orice succes în viață îți crează dușmani.
Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray
Maxima zilei – 12 mai 2016

Oricine are dreptul de a judeca un om după influența pe care o are asupra prietenilor.
Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray
Maxima zilei – 11 mai 2016

De câte ori suntem fericiți, suntem și buni, dar nu de câte ori suntem buni suntem și fericiți.
Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray













