Rolul lui J. H. Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947 – carte în curs de apariție
Sunt bucuros să anunț faptul că după o muncă susținută, desfășurată împreună cu pastorul Vasile Bel, urmează să apară la Editura Risoprint din Cluj Napoca lucrarea Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.
Lucrarea are 281 de pagini și prezintă, pentru prima dată în limba română într-o astfel de formă, informații despre rolul pe care J. H. Rushbrooke l-a avut în obținerea și păstrarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști într-o perioadă tumultuoasă din acest punct de vedere.
James Henry Rushbrooke (1870‐1947), lider baptist englez, a fost cel de‐al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându‐se la conducerea acestei instituții între anii 1939‐1947.
Susținerea sa s‐a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit spre cei din România, pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, în calitate de creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.
Cartea beneficiază de prefață din partea Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș, două studii științifice realizate de Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu și Lect. Univ. Dr. Teodor Colda. Postfața a fost scrisă de Dr. Constantin Ghioancă.
În ceea ce privește grafica și realizarea coperții, suntem mulțumitori sprijinului primit din partea lui Ruben Ologeanu.
Pe parcursul cărții sunt prezentate informații biografice despre J. H. Rushbrooke, vizitele sale în România. De asemenea sunt prezentate și acțiunile desfășurate între 1907 (anul primei vizite în România) și 1947 (anul morții acestuia) în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România, dar și pentru alte confesiuni religioase minoritare.
Cartea costă 20 lei și poate fi achiziționată de la autori.
Voi reveni și cu alte detalii.
Partajează asta:
Apariții editoriale (54) – Sorin Bădrăgan, Baptiștii : repere istorice și identitare
Baptiștii sunt o confesiune de factură protestantă cu o prezență de peste 400 de ani în Europa și de peste 150 de ani în România. Prima biserică baptistă s-a format la Amsterdam în anul 1609, iar prima biserică în Vechiul Regat (germană) în anul 1865.
Dat fiind aceste aspecte, o carte despre istoria și identitatea baptistă este binevenită. Aceasta cu atât mai mult cu cât este prima carte în limba română care are ca subiect principal identitatea baptistă.
Lucrarea conferențiarului universitar Sorin Bădrăgan, decan al Institutului Teologic Baptist din București și pastor la Biserica Creștină Baptistă Providența din București este una care merită citită, analizată, discutată. Subiectul pe care autorul îl abordează pe parcursul a nu mai puțin de 11 capitole și 200 de pagini se află la interferența dintre istorie și teologie. De asemenea, se disting și referiri la istoria ideilor și mentalităților, precum și o comparație între doctrina baptiștilor și alte confesiuni seculare, precum cea ortodoxă sau catolică.
Autorul pornește în cercetarea lui de la apariția baptiștilor, formarea primelor grupări și biserici pentru a prezenta informații despre răspândirea baptismului în lume, iar apoi pe continente precum America și Europa. Odată ajunși în Europa, Sorin Bădrăgan vorbește și de apariția mișcării baptiste în țara noastră. Sunt prezentate apoi informații legate de identitatea baptiștilor.
Lucrarea este una amplă de 217 pagini și a fost publicată de curând (2018) la Editura Risoprint din Cluj-Napoca.
Pe coperta patru găsim un extras relevant din introducere, unde autorul vorbește de identitate în termeni antinomici, negativ vs pozitiv, dar și de necesitatea cunoașterii propriei identități și invitația la o evaluare și reevaluare a propriei vieți în lumina Sfintei Scripturi.
„Identitatea nu ar trebui văzută negativ, ca un instrument de excludere – deși poate fi asta cu ușurință, ci pozitiv, ca o contribuție specifică făcută de o anunită confesiune creștină la complexitatea și, de ce nu, frumusețea familiei creștine. Dorința cea mai recentă de dialog și colaborare între confesiunile creștine nu ar trebui să presupună o ștergere a caracteristicilor fiecărei mișcări, ci o percepere a diferențelor ca fiind aspecte care îmbogățesc familia creștină și care provoacă la o cercetare în lumina Scripturii.
Baptiștii, prin multiplele lor contribuții teologice, dar mai ales prin insistența lor ca toți să ne raportăm mereu la Sfânta Scriptură, invită mereu la o evaluare a vieții personale, dar și comunitate față de Cuvânt.”
Cartea costă 25 de lei și se găsește spre vânzare la Institutul Teologic Baptist din București.
Partajează asta:
Apariții editoriale (46) – Vasile Bel, Constantin Ghioancă, Literatura baptistă de limbă română din perioada 1895-1990
Vasile Bel, Constantin Ghioancă, Literatura baptistă de limbă română din perioada 1895-1990, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017, 240 pagini. Postfață de Marius Silveșan
Istoria se poate reconstitui prin intermediul mai multor mijloace și metode, iar literatura, scrierile aparținând unui anumit grup etnic sau religios, folosite de o anumită comunitate, în cazul de față comunitatea baptistă de limbă română, este una dintre metodele aleasă de către cei doi autori ai volumului de față. Pastorii Vasile Bel și Constantin Ghioancă, cei care și-au propus să prezinte publicului larg ce literatură au realizat și utilizat credincioșii baptiști de limbă română din perioada 1895-1990. Lucrarea este una realizată după criterii științifice care acoperă un interval de timp amplu ce se întinde de la sfârșitul secolului XIX până la sfârșitul secolului XX. Avem o perioadă de aproape un secol de istorie baptistă reconstituită prin intermediul literaturii de limbă română. Intervalul 1895-1990 este relevantă prin faptul că în anul 1895 a fost identificată prima resursă din patrimoniul literar baptist din România, respectiv cartea de cântări, Cântările Sionului, iar anul 1990 marchează atât un nou început în ceea ce privește viața politică, cât și cea religioasă. Prin urmare, anul 1990 este semnificativ în acest context pentru că constituie momentul în care România și-a deschis granițele pentru un aflux de literatură religioasă sosită din străinătate.
Din punct de vedere tehnic cartea conține note de subsol, bibliografie și indice de nume. De asemenea, în această lucrare se regăsesc o multitudine de imagini cu coperțile resurselor (cărți, broșuri, reviste, calendare de studiu biblic) la care se face referire în carte.
Cartea este structurată pe cinci capitole astfel:
Capitolul 1 „Cărțile” prezintă lucrările de tip carte editate și tipărite de baptiști sau doar folosite de aceștia în cadrul serviciilor religioase sau în particular. Acest capitol fiind cel mai amplu în economia lucrării acordându-i-se de către autori peste 100 de pagini din cele 240 ale volumului.
Capitolul 2 „Revistele” prezintă 30 de titluri ale unor resurse periodice care circulau printre baptiștii români.
Capitolul 3 „Calendarele pentru școlile duminicale” prezintă 9 titluri de calendare folosite pentru lecțiile de școală biblică duminicală.
Capitolul 4 „Muzica bisericească” prezintă 16 titluri ale unor resurse muzicale (caiete pentru cor și fanfară, cărți de cântări) folosite de credincioșii baptiști.
Capitolul 5 „Alte titluri de cărți și reviste” prezintă 98 de titluri ale unor resurse care nu se încadrează în tematica capitolelor anterioare.
Lucrarea rezultată este una originală și totodată utilă atât pentru înțelegerea istoriei comunității baptiste de limbă română, cât și pentru evoluția literaturii baptiste de limba română, a limbii române și temelor teologice, sociale sau politice tratate în cadrul acestor scrieri pe parcursul secolelor XIX și XX.
Iată și cuprinsul cărții împreună cu argumentul lucrării.
Istorie Evanghelica 