Arhive etichetă: legislație

Metodologia si criteriile privind acordarea gradației de merit în învățământul preuniversitar în anul școlar 2012-2013

De Marius Silvesan pe 11/01/2013 | 9 comentarii

CAPITOLUL I
Acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar in anul scolar 2012-2013

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1. –

Prin unitati de invatamant, in sensul prezentei metodologii, se au in vedere unitatile de invatamant preuniversitar de stat, cu personalitate juridica.

Art. 2. –

(1) Numarul de gradatii care se acorda se calculeaza astfel: din numarul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului scolar se scade numarul de gradatii acordate in ultimii 4 ani, avand in vedere ca gradatia de merit se acorda pe o perioada efectiva de 5 ani, fara a fi luate in calcul perioadele de suspendare a contractului individual de munca din motive neimputabile angajatului sau de exercitare a unei functii publice.

(2) In situatia in care personalului didactic, celui de conducere, inclusiv celui din cluburile sportive scolare si din palatele si cluburile copiilor/Palatul National al Copiilor i se modifica locul de munca, cu pastrarea calitatii de personal didactic calificat, la nivelul aceluiasi judet/al municipiului Bucuresti, acesta isi pastreaza gradatia de merit.

(3) Personalul didactic din invatamant beneficiar al gradatiei de merit detasat in alt judet/municipiul Bucuresti isi pastreaza gradatia de merit, in conditiile art. 47 alin. (2) din Legeanr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Cadrele didactice beneficiare ale gradatiei de merit pretransferate/transferate in alt judet/municipiul Bucuresti isi pastreaza gradatia de merit, cu incadrarea in numarul maxim de gradatii de merit pentru anul respectiv la nivelul judetului/municipiului Bucuresti in care s-au pretransferat/ transferat.

(5) La solicitarea unitatii de invatamant in care cadrul didactic beneficiar al gradatiei de merit s-a pretransferat prin schimb de posturi pe baza consimtamantului scris in alt judet/municipiul Bucuresti in timpul anului scolar, inspectoratul scolar ii acorda gradatie de merit, cu incadrarea in numarul maxim de gradatii, cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (1).

Art. 3. –

Gradatia de merit se atribuie pe o perioada efectiva de 5 ani, incepand cu data de 1 septembrie 2013.

Art. 4. –

(1) Personalul didactic din invatamant care a beneficiat de gradatie de merit pana la 31 august 2013 poate participa la un nou concurs.

(2) Personalul didactic pensionat nu mai beneficiaza de gradatie de merit de la incetarea contractului individual de munca pe perioada nedeterminata in vederea pensionarii.

SECTIUNEA a 2-a
Inscrierea la concursul pentru acordarea gradatiei de merit

Art. 5. –

(1) La concursul pentru acordarea gradatiei de merit poate participa:

a) personalul didactic de predare si de conducere din invatamantul preuniversitar cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau pe perioada determinata, cu o vechime efectiva in invatamantul preuniversitar de peste 4 ani, cu performante deosebite in inovarea didactica, in pregatirea prescolarilor sau a elevilor, in pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza judeteana/a municipiului Bucuresti, interjudeteana, faza nationala si internationala, in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, si calificativul „Foarte bine” in fiecare an scolar incheiat din perioada evaluarii;

b) personalul didactic de predare de la centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si asistenta educationala, centrele scolare pentru educatie incluziva, centrele logopedice interscolare si cabinetele logopedice, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica angajat cu contract individual de munca, cu o vechime efectiva in invatamantul preuniversitar de peste 4 ani, cu performante deosebite in inovarea didactica, in pregatirea prescolarilor sau a elevilor, in pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza judeteana/a municipiului Bucuresti, interjudeteana, nationala si internationala, in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, si calificativul „Foarte bine” in fiecare an scolar incheiat din perioada evaluarii;

c) personalul didactic de predare si de conducere de la cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor, precum si cel de la Palatul National al Copiilor angajat cu contract individual de munca, cu o vechime efectiva in invatamantul preuniversitar de peste 4 ani, cu performante deosebite in inovarea didactica, in pregatirea prescolarilor sau a elevilor, in pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza judeteana/a municipiului Bucuresti, interjudeteana, faza nationala si internationala, in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, si calificativul „Foarte bine” in fiecare an scolar incheiat din perioada evaluarii.

(2) In cazul suspendarii contractului individual de munca din motive neimputabile angajatului in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, in conformitate cu prevederile art. 255 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul didactic din invatamantul preuniversitar se evalueaza pentru perioada de 4 ani in intervalul 1 septembrie 2002-31 august 2012 in care salariatul si-a desfasurat activitatea, fara a fi luate in calcul perioadele evaluate pentru obtinerea gradatiei de merit in sesiunile anterioare.

SECTIUNEA a 3-a
Criterii pentru acordarea gradatiei de merit

Art. 6. –

Inspectoratul scolar evalueaza activitatea candidatilor inscrisi pentru acordarea gradatiei de merit, inclusa in raportul de autoevaluare, sustinuta prin documente doveditoare, din ultimii 4 ani in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012 sau in perioada prevazuta la art. 5 alin. (2). Fisa in baza careia se realizeaza evaluarea se elaboreaza, tinandu-se seama de criteriile generale care trebuie indeplinite de candidat, de inspectoratul scolar si de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru personalul didactic de predare si de conducere din invatamantul sportiv integrat si suplimentar, palatele si cluburile copiilor, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.

1. Criteriul activitatilor complexe cu valoare instructiv-educativa – ponderea 80%:

a) rezultate deosebite obtinute in pregatirea prescolarilor si a elevilor in atingerea obiectivelor/competentelor specifice impuse de curriculumul scolar, materializate in progresul elevilor la clasa, in rezultate ale elevilor la clasa, la testari si examene nationale de sfarsit de ciclu, rezultate obtinute cu clasa si individual la disciplinele de specialitate din invatamantul vocational;

b) initierea si aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea programului AEL in cadrul scolii;

c) performante dovedite in pregatirea elevilor distinsi la olimpiade scolare si/sau concursuri de profil, concursuri culturalartistice si sportive incluse in Calendarul activitatilor educative nationale elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, materializate prin obtinerea premiilor: locul I, al II-lea, al III-lea, mentiunilor si premiilor speciale la faza internationala/nationala/judeteana/a municipiului Bucuresti si interjudeteana/regionala;

d) pregatirea loturilor olimpice pentru concursurile scolare, participarea, in calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene, nationale si internationale incluse in programul de activitati si in calendarul inspectoratelor scolare/Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

e) pregatirea loturilor olimpice, activitatea in unitati de invatamant vocationale, participarea, in calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene, nationale ori internationale; organizarea de concursuri si festivaluri la nivel international, national sau interjudetean; organizarea de spectacole, expozitii, concerte, simpozioane la nivel international, national ori interjudetean;

f) rezultate masurabile obtinute in activitatile culturale si educative organizate in scoala, cu impact la nivel local/judetean/interjudetean/al municipiului Bucuresti/national/ international;

g) activitatea si rezultatele obtinute in centrele de excelenta si in cadrul unitatilor de invatamant vocational sau cu elevi cu dificultati de invatare;

h) activitatea desfasurata in vederea realizarii echitatii in educatie (activitati de remediere scolara, gradinita de vara, de educatie incluziva, de educatie multiculturala/interculturala, educatie pentru diversitate/alteritate, programe de educatie a parintilor recunoscute la nivel judetean/national);

i) rezultate masurabile/cuantificabile obtinute in desfasurarea unor activitati practice, educative pentru formarea de abilitati de comunicare, antreprenoriale si tehnice;

j) rezultate deosebite obtinute in activitati de voluntariat la nivel local/judetean/national/international;

k) activitate de coordonator de programe educative scolare si extrascolare sau indrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare;

l) participarea la cursuri de formare din proiectele POSDRU;

m) coordonarea activitatilor din cadrul Strategiei nationale de actiune comunitara;

n) integrarea copiilor cu cerinte educative speciale in scolile de masa si desfasurarea activitatilor de educatie remediala;

o) participarea concreta la sustinerea performantei scolare si la pregatirea remediala;

p) crearea de softuri educationale in specialitate, platforme de e-learning pentru sustinerea progresului scolar.

2. Criteriul privind performante deosebite in inovarea didactica/manageriala – ponderea 10%:

a) elaborarea de programe scolare, regulamente, metodologii, indrumatoare/ghiduri metodice, manuale scolare, auxiliare didactice, reviste scolare, avizate de inspectoratul scolar sau de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, dupa caz; carti in domeniul educational, inregistrate cu ISBN; elaborarea de programe scolare pentru discipline optionale noi, insotite de suportul de curs sau vizand curriculumul pentru optional integrat in dezvoltare locala;

b) elaborarea de carti si lucrari stiintifice publicate in domeniul didacticii, specialitatii si managementului educational, inregistrate cu ISBN;

c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator, activitate in domeniul sindical in cadrul federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura invatamant, precum si in cadrul asociatiilor profesionale ale cadrelor didactice la nivel local/judetean/national/international, participarea cu comunicari la simpozioane judetene, regionale, nationale si/sau internationale, contributia la cercetari stiintifice in specialitate sau in domeniul problematicii invatamantului si educatiei; se va stabili un punctaj defalcat pentru cursuri cu o durata de minimum 3 zile (24 de ore);

d) activitatea de metodist, membru in consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului scolar si in comisia nationala de specialitate, coordonator de cerc pedagogic;

e) activitatea desfasurata in cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ, in cadrul unor comisii consultative de dialog social si al altor structuri de dialog social, precum si in comisiile nationale de specialitate.

3. Criteriul privind participarea la proiecte – ponderea 5%:

a) proiecte din fonduri structurale europene, proiecte internationale care au ca obiective performanta scolara, progresul scolar, dezvoltarea competentelor si abilitatilor prescolarilor si elevilor, educatia civica, educatia complementara, formarea personalitatii prescolarilor si elevilor, dezvoltarea capacitatii de adaptare la schimbare, dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice;

b) proiecte elaborate si implementate in baza prevederilor Metodologiei si criteriilor privind acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.486/2011, materializate prin raportul de activitate si portofoliul personal.

4. Criteriul privind cresterea prestigiului unitatii de invatamant/conexe – ponderea 5%:

a) contributii individuale si/sau in echipa la dezvoltarea institutionala a scolii;

b) atragerea de finantari extrabugetare pentru unitate, programe, proiecte, centre de documentare si informare, laboratoare etc., avand ca efect cresterea calitatii institutiei si a procesului de predare-invatare-evaluare, a bazei didacticomateriale;

c) realizarea de proiecte extracurriculare, cu finantare extrabugetara, avand drept obiectiv cresterea calitatii procesului de invatamant;

d) realizari in ceea ce priveste educatia adultilor si conversia profesionala (cursuri, programe, materiale auxiliare, platforme de invatare).

Art. 7. –

(1) Punctajul se aplica in mod unitar pentru toate functiile didactice si se stabileste in comisia paritara de la nivelul inspectoratului scolar, tinand seama de ponderea criteriilor 1-4 prevazute la art. 6. In baza acestor punctaje, stabilite in mod unitar, se elaboreaza cate o grila specifica fiecarei categorii de candidati:

a) educatoare/institutori/profesori pentru invatamantul prescolar;

b) invatatori/institutori/profesori pentru invatamantul primar;

c) profesori;

d) maistri-instructori/profesori pentru instruire practica;

e) cadre didactice din invatamantul vocational, din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, invatamantul special;

f) personal didactic de conducere din unitatile de invatamant.

(2) Pentru personalul didactic si personalul de conducere din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, grilele de punctaj, tinand seama de ponderea criteriilor 1-4 prevazute la art. 6, se stabilesc potrivit precizarilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Art. 8. –

(1) Inspectorul scolar general numeste, prin decizie, comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit, in urmatoarea componenta:

a) presedinte – un inspector scolar general adjunct;

b) secretar – un referent de la compartimentul salarizare, normare;

c) membri – inspectori scolari de specialitate, inspector responsabil pentru invatamantul in limbile minoritatilor nationale sau metodisti ai inspectoratului scolar.

(2) Pentru Palatul National al Copiilor, comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit este formata din:

a) presedinte – un inspector de specialitate din Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

b) secretar – un inspector din Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

c) membri – inspectori scolari de specialitate/metodisti din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.

(3) Reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate in invatamant din judet/municipiul Bucuresti si reprezentantii asociatiilor de parinti participa in calitate de observatori la toate lucrarile, au drept de acces la documentele comisiilor si au dreptul sa solicite consemnarea in procesul-verbal a propriilor observatii.

Art. 9. –

Procedura de acordare a gradatiei de merit prin concurs cuprinde urmatoarele etape:

1. Candidatul intocmeste si depune la conducerea unitatii de invatamant/conexe in care a functionat in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012 raportul de autoevaluare a activitatii desfasurate, insotit de documente doveditoare, realizat in conformitate cu fisa de evaluare elaborata de inspectoratul scolar pentru acordarea gradatiei de merit, la categoria de personal in care acesta se incadreaza. In cazul in care candidatul este detasat sau pretransferat, acesta isi depune dosarul la unitatea de invatamant unde este titular la data depunerii dosarului. Cadrele didactice angajate pe perioada determinata depun documentele mentionate anterior la conducerea unitatii de invatamant la care sunt incadrate la data depunerii dosarului. Candidatii care isi desfasoara activitatea in doua sau mai multe unitati de invatamant depun documentele la conducerea uneia dintre aceste unitati de invatamant.

2. Consiliul profesoral al unitatii de invatamant/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului in care raportul reflecta realizarile candidatului potrivit fisei de evaluare si documentelor doveditoare, formuleaza o apreciere sintetica asupra activitatii candidatului, consemnata in procesul-verbal de sedinta.

3. Directorul unitatii de invatamant/conexe depune la secretariatul inspectoratului scolar raportul de autoevaluare, documentele doveditoare si aprecierea sintetica a consiliului profesoral.

4. In urma consultarii consiliului consultativ al disciplinei, inspectorul scolar de specialitate intocmeste un raport motivat referitor la activitatea candidatului in specialitate, acordand punctajul ca suma a punctelor pentru fiecare criteriu de evaluare din fisa.

5. Comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit primeste raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral, precum si raportul motivat al inspectorului scolar de specialitate, pe care le examineaza, stabileste punctajul final si intocmeste lista in ordinea descrescatoare a acestuia, pe posturi si discipline. Lista astfel intocmita va fi prezentata in consiliul de administratie al inspectoratului scolar.

6. In consiliul de administratie al inspectoratului scolar presedintele comisiei prezinta propunerile de acordare a gradatiilor de merit.

7. Consiliul de administratie al inspectoratului scolar aproba lista cu rezultatele candidatilor participanti la concurs, in ordinea descrescatoare a punctajului acordat, si o afiseaza la inspectoratul scolar, conform graficului prevazut in anexa nr. 1. In cazul Palatului National al Copiilor, comisia de coordonare a concursului din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aproba lista cu rezultatele candidatilor participanti la concurs si o afiseaza la sediul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului conform graficului prevazut in anexa nr. 1.

8. Candidatii participanti la concursul de acordare a gradatiei de merit au drept de contestatie asupra punctajului acordat, la inspectoratul scolar, in conformitate cu graficul prevazut in anexa nr. 1. Contestatiile se solutioneaza, in termen de 3 zile lucratoare de la data-limita de depunere a acestora, de catre o comisie de solutionare a contestatiilor, numita prin decizie a inspectorului scolar general, formata din:

a) presedinte – inspectorul scolar general; pentru Palatul National al Copiilor – director din Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

b) secretar – un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare/retea scolara; pentru Palatul National al Copiilor – un reprezentant al Directiei generale economic, finante, resurse umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

c) membri – consilierul juridic al inspectoratului scolar, inspectori scolari/metodisti ai inspectoratului scolar si un inspector scolar cu atributii privind managementul resurselor umane; pentru Palatul National al Copiilor – inspectori de specialitate din cadrul Directiei generale educatie si invatare pe tot parcursul vietii si un consilier juridic al Directiei generale juridice si control din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, altii decat cei care au facut parte din comisia de coordonare a concursului.

Hotararea comisiei de contestatii este definitiva si poate fi contestata numai prin procedura contenciosului administrativ, contestatia reprezentand plangerea prealabila reglementata de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

La lucrarile comisiei de contestatii participa si reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant, in calitate de observatori, care au drept de acces la toate documentele si pot solicita consemnarea in procesul-verbal a propriilor observatii.

a) Hotararea asupra rezultatului concursului (punctaj minim) se aproba in comisia paritara de la nivelul inspectoratului scolar si se emite decizia de acordare a gradatiei de merit.

Cadrele didactice care in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012 au indeplinit si functii de conducere pot participa la concursul de acordare a gradatiei de merit fie ca personal didactic de conducere, fie ca personal didactic de predare, exprimandu-si optiunea in scris odata cu depunerea dosarului. In aceasta situatie, evaluarea se realizeaza conform grilei specifice optiunii exprimate in scris la depunerea dosarului.

Cadrele didactice incadrate pe doua sau mai multe specializari pe perioada evaluarii pot participa la concursul de acordare a gradatiei de merit la oricare dintre discipline, exprimandu-si optiunea in scris odata cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfasurat activitate metodica si stiintifica pe doua sau mai multe specializari sunt evaluate pentru intreaga activitate.

b) Ponderea pe categorii de personal (didactic de predare/functii de conducere), precum si pe discipline de invatamant se calculeaza raportat la numarul total de gradatii, conform art. 2 alin. (1), si se repartizeaza proportional cu numarul de posturi/catedre normate pe fiecare disciplina de invatamant, ocupate cu personal calificat, de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar. Consiliul de administratie aproba lista intocmita pe posturi si discipline, in ordinea descrescatoare a punctajului, si hotaraste rezultatul concursului, cu conditia respectarii proportiei numarului de locuri pe discipline/functii de conducere din unitati de invatamant.

10. Lista candidatilor validati, cu adresa de inaintare, se transmite la Directia generala resurse umane si retea scolara nationala din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Lista transmisa la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului contine:

a) numarul total si calculul detaliat al numarului gradatiilor acordate la nivelul judetului/municipiului Bucuresti/Palatului National al Copiilor;

b) observatiile liderilor de sindicat desemnati de federatiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant, care au participat la procedura de acordare a gradatiei de merit, cu statut de observatori;

c) tabelul nominal si punctajul pentru candidatii aprobati prin decizia inspectoratului scolar, conform anexei nr. 2.

Art. 10. –

Directia generala resurse umane si retea scolara nationala din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului verifica incadrarea in numarul de locuri si propune, daca este cazul, sanctiuni pentru cei care nu au respectat numarul de locuri si prevederile prezentei metodologii.

Art. 11. –

Candidatii inscrisi la concursul de acordare a gradatiei de merit, sesiunea 2012-2013, au obligatia de a completa o declaratie pe propria raspundere prin care sa confirme ca documentele depuse la dosar le apartin si ca prin acestea sunt certificate activitatile desfasurate, conform modelului prevazut in anexa nr. 3.

Art. 12. –

(1) Personalul didactic militar/cu statut special din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, informatii, ordine publica si securitate nationala beneficiaza de gradatie de merit conform reglementarilor proprii.

(2) Propunerile pentru acordarea gradatiei de merit personalului didactic civil din institutiile militare de invatamant preuniversitar se evalueaza la nivelul inspectoratului scolar pe raza caruia aceste unitati isi desfasoara activitatea, excedand numarului de gradatii calculat conform art. 2 alin. (1).

(3) Propunerile pentru acordarea gradatiei de merit personalului didactic civil din institutiile militare de invatamant preuniversitar se centralizeaza de catre Ministerul Apararii Nationale si se transmit, spre stiinta si verificare, Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Art. 13. –

Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1
la metodologie

GRAFICUL
desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit – sesiunea 2013

1. Detalierea punctajelor aferente criteriilor de catre comisia paritara la nivelul inspectoratului scolar

Perioada: 1-15 martie 2013

2. Depunerea dosarelor care contin documentele justificative privind activitatea cadrului didactic respectiv la registratura inspectoratului scolar

Perioada: 15 martie-11 aprilie 2013

3. Analiza dosarelor de catre inspectorul de specialitate, cu consultarea consiliului consultativ, si elaborarea raportului referitor la activitatea candidatului in specialitate

Perioada: 11-19 aprilie 2013

4. Verificarea dosarelor de catre comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit

Perioada: 25 aprilie-3 mai 2013

5. Verificarea dosarelor de catre reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative din invatamant si modificarea punctajelor, in situatia in care observatiile sunt juste, impreuna cu inspectorul de specialitate

Perioada: 25 aprilie-3 mai 2013

6. Aprobarea listei cuprinzand punctajele acordate in urma evaluarii, de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar

Perioada: 8-11 mai 2013

7. Afisarea listei la avizierul inspectoratului scolar

Termen: 13 mai 2013

8. Depunerea contestatiilor asupra punctajului acordat

Perioada: 15-17 mai 2013

9. Solutionarea contestatiilor de catre comisie

Perioada: 20-22 mai 2013

10. Validarea rezultatelor finale ale concursului de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar si afisarea acestora la inspectoratele scolare

Termen: 26 mai 2013

11. Inaintarea la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a tabelului nominal cu personalul didactic de predare si cel de conducere din unitatile de invatamant, nominalizat pentru acordarea gradatiei de merit

Perioada: 30-31 mai 2013

NOTA:

Personalul didactic si de conducere de la Palatul National al Copiilor depune dosarele pentru concursul de acordare a gradatiei de merit la registratura Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, respectand graficul.

ANEXA Nr. 2
la metodologie

TABEL NOMINAL
al candidatilor validati in consiliul de administratie al inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti


	Nr. crt.	Numele si prenumele	Functia	Specialitatea	Vechimea in invatamant	Unitatea de invatamant	Punctajul obtinut

NOTE:

In cazul personalului didactic de conducere, indrumare si control din cadrul inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, la rubrica „Unitatea de invatamant” se va preciza unitatea de invatamant unde are obligatia de predare.

Adeverintele emise de unitatile de invatamant respective se vor anexa la lista transmisa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

ANEXA Nr. 3
la metodologie

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

Subsemnatul/Subsemnata, ………………………………………….., domiciliat(a) in ………………………….., str. ………………………………. nr. ………, bl. ……….., sc. ….., ap. ……., judetul/sectorul ………………………., legitimat(a) cu ………… seria ………. nr. …………………, CNP ……………………………., incadrat(a) la ………………………………. pe functia de …………………………………, declar pe propria raspundere ca documentele depuse la dosar imi apartin si ca prin acestea sunt confirmate/certificate activitatile desfasurate.

Intocmita intr-un exemplar, pe propria raspundere, cunoscand ca declaratiile inexacte sunt pedepsite conform legii.

Data

Semnătura

Publicat in Monitorul Oficial 17 din 9 ianuarie 2013 (M. Of. 17/2013)

Sursa: http://legestart.ro

Ești interesat de acest subiect? Citeşte şi:

LEGEA EDUCATIEI NATIONALE (LEGEA 1/2011) – FORMA APLICABILĂ ÎNCEPÂND CU 31 MAI 2012

Legea Educațieie Naționale a fost modificată. Iată noutățile

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor românești

Efecte ale clasificarii universităților

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

ANDREI PLEŞU DESPRE EDUCAȚIA RELIGIOASĂ

EDUCAȚIA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ – ASPECTE GENERALE ALE PERIOADEI DE ÎNCEPUT

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: învățământ preuniversitar, legestart.ro, legislație, Ministerul Educației Cercetării și Sportului

Secularizarea averilor mânăstirești de către Cuza Vodă

De Marius Silvesan pe 22/08/2012 | 1 comentariu

Cristina Diac pentru Ziarul Adevărul

În Parlament, Legea secularizării a trecut cu majoritate de voturi

După cum i-a urat Mihail Kogălniceanu în ziua când a fost ales domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza a fost bun „mai ales cu acei pentru care mai toți Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi”.

Iubit de țărani, cărora le dăduse pământ şi şcoli primare, domnul Unirii nu s-a bucurat de simpatia preoţilor. Prin Legea secularizării averilor mănăstireşti, din decembrie 1863, averea Bisericii a fost confiscată de stat. Iar prin Codul Civil, din 1865, actele de stare civilă au fost trecute, din grija Bisericii, în cea a statului. Naşterea, căsătoria, divorţul şi moartea – evenimente fundamentale ale trecerii omului prin timp – au fost scoase atunci de sub jurisdicţia ecleziastică.

Lipsirea Bisericii de resurse şi prestigiu în comunitate a fost criticată de Nicolae Iorga: „Vodă-Cuza… voia să desăvârşească opera începută de Al. Ghica şi Mihail Sturdza, a dezbrăcării de orice autonomie, putere şi autoritate a bisericii, surghiunită în regiuni pur spirituale care sunt, bisericeşte, vecine cu moartea”.

Confiscarea averii Bisericii a fost singura reformă a lui Cuza care nu s-a lovit de nicio împotrivire din partea oamenilor politici ai vremii. La început s-a spus că sunt avute în vedere doar averile mănăstirilor „închinate”. Adică cele aflate sub ascultarea canonică a unor înalte instanţe bisericeşti aflate în afara graniţelor ţării. Nu cele duhovniceşti prezentau interes la momentul respectiv. Suprafeţele considerabile de teren deţinute de mănăstiri erau necesare statului modern pentru împroprietărirea ţăranilor.

O „daraveră seculară”

Chestiunea mănăstirilor închinate se pierdea în negura veacurilor. Sau era „o daraveră seculară”, după cum i-a spus istoricul A.D. Xenopol în lucrarea „Domnia lui Cuza Vodă”, apărută la Iaşi în 1903. Pentru rezolvarea ei în sensul dorit de Cuza, s-a scotocit adânc în istorie, căutându-se temeiuri juridice pentru exproprierea terenurilor deţinute de mănăstirile închinate. Problema era însă complicată. Înaintea lui Cuza, şi alţi domni încercaseră să-i găsească rezolvarea. Alexandru Ilieş, Matei Basarab, Ioniţă Sandu Sturdza şi Gheorghe Bibescu o avuseseră în vedere.

Cercetând vechile acte, s-a refăcut „istoricul problemei”. Începând din secolul al XIV-lea, domnitorii Ţărilor Române au pus unele dintre ctitoriile lor sub ascultarea canonică a Patriarhiilor de la Constantinopol, Ierusalim, Antiohia şi Alexandria, precum şi a mănăstirilor de la Muntele Athos, din Peninsula Balcanică şi din Orientul creştin. Superiorii egumenilor şi călugărilor din aceste mănăstiri erau înaltele feţe bisericeşti din marile centre ale ortodoxiei. Procedând astfel,
voievozii au dorit să crească prestigiul ctitoriilor şi să le pună la adăpost de vicisitudinile vremurilor.

Lăcomia călugărilor greci

Pe lângă partea spirituală, „închinarea” prezenta şi o importantă latură lumească. Când hotăra să ridice o biserică sau mănăstire, ctitorul o înzestra cu terenuri şi alte bunuri, precum mori, hanuri, cârciumi. Prin actul de „închinare”, toate acestea ajungeau în posesia patriarhiilor străine sau mănăstirilor de la Athos.

Totuşi, în actele de donaţie, ctitorii au condiţionat folosirea veniturilor obţinute din exploatarea bunurilor. Astfel, o parte să fie folosite pentru întreţinerea mănăstirii. Altă parte – pentru întreţinerea de spitale, şcoli, aziluri. Prin actele de danie, mănăstirile închinate mai aveau obligaţia să dea pomeni săracilor şi să ofere zestre fetelor sărace. Doar prisosul rămas după îndeplinirea acestor obligaţii putea fi însuşit de Locurile Sfinte. Faţă de stat, mănăstirile nu aveau obligaţii clar prevăzute. Prin tradiţie, Biserica ajuta cu bani domnia, ori de câte ori era necesar, fie prin împrumuturi, fie prin donaţii nerambursabile.

Cu timpul, călugării greci de la Athos şi cei din Orientul creştin au uitat de obligaţiile spre folos obştesc, ajungând să-şi însuşească întreg câştigul. Mănăstirile din Ţara Românească şi Moldova erau doar o bună sursă de venit. În plus, călugării străini s-au dovedit răi administratori, sub ocârmuirea lor lăcaşurile ajungând într-o stare de plâns.

Rusia, apărătoarea ortodoxiei

Situaţia s-a înrăutăţit în cursul veacului al XIX-lea. Puterea Rusiei devenea din ce în ce mai mare, Imperiul Ţarilor visând să se instaleze la Constantinopol. Până acolo, a înglobat treptat teritorii ale Imperiului Otoman din Asia şi din Europa, între care şi Basarabia românească. Şi a câştigat, totodată, dreptul să intervină în afacerile interne ale Principatelor dunărene.

Pretextul expansiunii ruseşti în Balcani fusese protejarea fraţilor ortodocşi aflaţi sub jugul apăsător al păgânului. Sub masca panortodoxismului se ascundea, de fapt, politica de cucerire a ţarilor. Rusia şi-a făcut un act de onoare din protejarea mănăstirilor închinate. Sprijiniţi de ruşi, călugării greci au refuzat să mai dea vreun ban statelor române, sub motiv că trebuie să repare mănăstirile deteriorate. Situaţia s-a tot prelungit până la începutul domniei lui Cuza, care a decis să-i pună capăt.

Cu majoritate de voturi

În decembrie 1863, cu o majoritate de 93 de voturi pentru şi trei contra, Camera a votat proiectul de lege prin care averile mănăstirilor erau confiscate de stat. În primul articol se spunea că „toate averile mănăstireşti din România sunt şi rămân ale statului”. Articolul doi prevedea că veniturile mănăstirilor devin, de atunci înainte, venituri ale bugetului de stat. Biserica era astfel văduvită de autonomie financiară. Până la Primul Război Mondial, prin legi succesive, preoţii aveau să fie transformaţi în slujbaşi ai statului. Legea mai prevedea angajamentul statului român de a plăti călugărilor străini o despăgubire. Prin Legea secularizării averilor mănăstireşti, statul reintra în posesia a circa un sfert din teritoriul naţional.

Confiscare generalizată

Guvernul a avut în vedere pentru deposedări numai mănăstirile închinate. Însă legea votată în decembrie 1863 lua în calcul averile tuturor, închinate şi neînchinate. Confiscarea averilor celor din urmă a fost socotită de ierarhii din ţară un abuz. Teama de a nu fi acuzaţi de discriminare i-a determinat să acţioneze aşa, şi-a motivat guvernul gestul.

Un sfert din suprafaţa ţării, deţinută de Biserică

Conform calculelor făcute de istoricul Constantin C. Giurescu, Biserica deţinea în Principate o avere funciară enormă. Astfel, în Muntenia, mănăstirile închinate aveau 1.127.386 de pogoane, ceea ce reprezenta 11,14% din suprafaţa arabilă, şi circa 9% din teritoriul rural. Mănăstirile autohtone aveau chiar mai mult – 16,55% din suprafaţa arabilă. Laolaltă, închinate şi neînchinate, bisericile din Ţara Românească posedau 27,69%, adică mai mult de un sfert din suprafaţa rurală a ţării.

Situaţia stătea puţin mai bine în Moldova, unde mănăstirile deţineau 22,33% din suprafaţa rurală, mai puţin de un sfert. În schimb, raportul între proprietăţile mănăstirilor închinate şi cele neînchinate stătea invers decât în Muntenia. La nord de Milcov, mai bogate erau cele închinate, care aveau 12,16% din suprafaţă, iar cele neînchinate – numai 10,17%.

În Muntenia, mănăstirile închinate mai aveau 584 de cârciumi, 246 de mori, 62 de băcănii şi 41 de hanuri. Fireşte, toate acestea generau venituri, care se scurgeau în buzunarele călugărilor greci.

Trafic de influenţă la nivel înalt

Bătălia pentru confiscarea moşiilor deţinute de mănăstirile închinate s-a jucat pe terenul diplomaţiei. În plan intern, legea a fost aprobată de toate forţele politice. În străinătate însă a stârnit reacţii negative.

S-au opus vehement Rusia şi Turcia. „Rusia era marea protectoare a călugărilor greci, care constituiau un instrument de influenţă a ei în întregul Orient ortodox”, explică istoricul Constantin C. Giurescu în „Viaţa şi opera lui Cuza Vodă” interesul curţii de la Petersburg faţă de problema mănăstirilor. Patriarhiile ortodoxe şi Athosul se aflau în cuprinsul Imperiului Otoman.

Motivele pentru care sultanul s-a plasat de partea călugărilor au fost sintetizate tot de Constantin Giurescu: „Poarta… apăra pe aceşti ierarhi – erau nu numai supuşi ai ei, dar şi un izvor apreciabil de venit, atât pentru vistieria statului, cât şi pentru demnitarii turci”. Austria, Prusia şi Sardinia au dezaprobat acţiunea Bucureştiului, dar nu atât de vehement ca Rusia şi Turcia.

Sedus de o „dulcinee fanariotă”

Franţa singură a apărat punctul de vedere românesc, prin chiar vocea împăratului Napoleon al III-lea. O poziţie ieşită din comun a avut Anglia. Tradiţional, diplomaţia engleză susţinea mereu Imperiul Otoman, care îi apăra cel mai bine interesele în zona strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. De această dată însă, ambasadorul Londrei la Constantinopol, Sir Henry Bulwer, a făcut exces de zel întru apărarea călugărilor greci. Avea şi motive personale, au remarcat diplomaţii acreditaţi în capitala Imperiului Otoman. Ambasadorul era complet subjugat de farmecele doamnei Elena Aristarchi, o doamnă influentă în cercurile constantinopolitane. În chestia mănăstirilor, scria în ţară diplomatul N. Boldeanu, sir Henry „e dus de nas de scumpa sa dulcinee fanariotă”.

40.000 de lire sterline mită

După adoptarea legii, în decembrie 1863, guvernul român s-a oferit să ofere călugărilor greci despăgubiri. Trei ani s-a negociat intens suma. Bucureştiul a tot crescut oferta, dar călugării greci au refuzat. Sperând la mai mult, până la urmă nu s-au ales cu nimic.

În cursul negocierilor a intervenit şi ambasadorul englez. Acesta a transmis la Bucureşti că se oferă să rezolve definitiv chestiunea, contra unui comision de 40.000 de lire sterline pentru doamna Aristarchi. Tentat în primă fază să accepte, până la urmă guvernul român a refuzat.

Cuza şi „hoţii” de călugări

Despre proasta părere avută de Cuza Vodă despre călugării greci a circulat şi o legendă. Reluată de ziarul „Facla”, în 1930, a fost reprodusă de Octav Gorescu în lucrarea „Văcăreşti mănăstire. Văcăreşti penitenciar”.

„Când Domnitorul Cuza s-a urcat pe tron”, spunea legenda, „a rămas îngrozit de jafurile călugărilor ce-i momeau prin felurite meşteşuguri pe credincioşi ca să lase averile lor danii mănăstirilor. Călugării trăiau aici ca în paradis. Pivniţele erau pline de vinurile cele mai delicioase, arhondăriile cu mâncările cele mai alese. Ei formau un fel de stat în stat şi nimeni nu le putea cere vreo socoteală despre ceea ce făceau.

Erau fără nicio milă faţă de cei nevoiaşi. Când un călător înnopta pe drum şi se oprea la poarta unei mănăstiri ca să ceară mâncare şi adăpost, era izgonit cu cruzime. Acei care adunau averi, speculând naivitatea credincioşilor, erau de-o zgârcenie extraordinară faţă de nenorocitul călător care implora cu lacrimi în ochi găzduirea peste noapte sau un blid de mâncare”.

Atunci, Cuza a pus la cale una dintre „excursiile” sale incognito. Deghizat în călător ostenit de drum, a bătut pe înserate la poarta unei mănăstiri, cerând găzduire. A fost refuzat. Mânios, domnitorul s-a întors în fruntea unui corp de oaste, care aştepta tupilat într-o pădure din apropiere. Cuza mai adusese cu sine şi o ceată de pungaşi. Tot alaiul a intrat în mănăstire.

„Domnitorul intră prin chilii şi înşfăcă pe fiecare călugăr de gât, scoţându-l afară şi introducând în locul lui un hoţ sau pungaş, însoţind această schimbare de persoane cu următoarele cuvinte: «Hoţi scot de aici şi tot hoţi introduc!»”. Astfel, unele mănăstiri au fost transformate în temniţe. Cel mai cunoscut exemplu este Văcăreştiul.

Puteți citi mai multe despre acest subiect în următoarele articole:

Legea secularizarii averilor manastiresti (1863)

Secularizarea averilor mănăstireşti în Enciclopedia României

Nicolae Iorga, CUZA VODĂ ŞI „REFORMELE” SALE BISERICEŞTI (paginile 1-5)

Pr.Prof.Dr. Mircea Păcurariu, BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂÎN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZAREFORMELE SALE BISERICEŞTI (articolul se regăsește la pagina 6)

Publicat în: Creștinism, Istoria Bisericii, Istorie, Ortodocși, Puncte de vedere, Religie | Etichetat: adevarul.ro, Alexandru Ioan Cuza, Constantin C. Giurescu, Cristina Diac, legislație, Mihail Kogălniceanu, Mihail Sturdza, resurse, secularizare, secularizarea averilor mânăstirești, Ziarul Adevărul

Informaţii privind alocarea granturilor doctorale pentru admiterea la studii universitare de doctorat în anul universitar 2012-2013

De Marius Silvesan pe 21/08/2012 | Lasă un comentariu

Informaţii privind alocarea granturilor doctorale pentru admiterea la studii universitare de doctorat în anul universitar 2012-2013

Ordinul 4970 din 2 august 2012 (Ordinul 4970/2012)

Ordin privind alocarea granturilor doctorale in vederea admiterii la studii universitare de doctorat in anul universitar 2012-2013

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: legestart.ro, legislație

Care sunt diferenţele dintre referendumul din 2007 şi cel din 2012?

De Marius Silvesan pe 27/07/2012 | 1 comentariu

Articol preluat de pe http://legestart.ro

Referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu necesită pentru validare prezenţa la urne a 9.154.307 de alegători, în timp ce, la scrutinul similar din 2007, prezenţa a fost de 8.135.272 de persoane, însă de data aceasta programul de vot a fost prelungit cu patru ore, informează Mediafax.

De această dată, vor fi peste 1000 de secţii de votare în plus faţă de 2007, cu un cost suplimentar pentru organizare de 35 de milioane de lei.

Peste 1068 de secţii de votare în plus şi program prelungit de 4 ore

Numărul de alegătorilor înscrişi în listele electorale la referendumul din 2007 s-a ridicat la 18.301.309 de persoane, intervalul orar pentru votare fiind de la 08.00 la 20.00, spre deosebire de referendumul din 29 iulie, când urnele se vor deschide la ora 07.00 şi se vor închide la ora 23.00.

În 2007, numărul secţiilor de votare s-a ridicat la 17.480, dintre care 1.220 de secţii în Bucureşti, iar 186 de secţii de votare în diaspora.

La referendumul de duminică sunt anunţate 18.548 de secţii de votare, dintre care 1235 în Capitală şi 306 în străinătate.

Acelaşi tip de buletin de vot, în format A5, a fost stabilit atât la referendumul din 2007, cât şi la cel din 2012. De asemenea, în cazul proceselor verbale care centralizează rezultatul votului, acestea sunt similare cu cele din momentul referendumului de demitere a preşedintelui din 2007.

Fără declaraţii pe propria răspundere la vot

Atât la referendumul din 29 iulie, cât şi la scrutinul din 2007, este posibil votul la orice secţie de votare de pe teritoriul ţării, fie pe pe lista electorală permanentă, în cazul în care alegătorul se află în localitatea de domiciliu, fie pe lista suplimentară. Totuşi, în 2007 Guvernul a introdus obligativitatea completării unei declaraţii pe propria răspundere, în care alegătorul să menţioneze că nu a mai votat în altă secţie de votare, în timp ce la referendumul din 2012 acest lucru nu a fost solicitat de către Guvern.

Cu toate acestea, după scrutinul din 19 mai 2007,Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat într-un raport de activitate faptul că procedeul de depistare a votului multiplu a fost aproape imposibil. AEP a depistat la acel moment doar 3 persoane care au votat de mai multe ori.

Principalele motive au fost legate de faptul că “în declaraţiile alegătorilor, în loc de Codul Numeric Personal au fost completate seria şi numărul actului de identitate, nume şi prenume, cifre care nu reprezentau codul numeric personal (12,14,15 cifre în loc de 13 cifre câte sunt cuprinse în structura codului numeric personal) sau nu s-a completat nimic”.

De asemenea, AEP semnalase că în multe cazuri nu fuseseră completate nici declaraţiile pe propria răspundere, iar “unele liste electorale suplimentare sunt scrise indescifrabil”, ori “s-au trecut informaţiile de pe acelaşi act de identitate (serie şi număr) la mai multe persoane înscrise într-o listă electorală suplimentară”.

În ceea ce priveşte durata campaniei electorale pentru cele două referendumuri, acesta este similară. Practic, în 2007 durata alocată bătăliei electorale a fost de trei săptămâni şi trei zile, respectiv din 24 aprilie, până în 18 mai. Pentru referendumul din 29 iulie campania electorală a este de exact trei săptămâni, începând pe 7 iulie, şi finalizându-se pe 28 iulie.

Organizarea referendumului, cu peste 35 de milioane de lei mai scumpă

Bugetul alocat de Guvern pentru organizarea referendumului din 29 iulie se ridică la 95,6 de milioane de lei, spre deosebire de costurile pentru organizarea scrutinului 2007, care au ajuns la 60 de milioane lei.

Referendumul din 2007, cu prezenţă sub 50% la urne

În cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui din 2007 s-au prezentat la urne 8.135.272 de oameni, fiind înregistrată o prezenţă de 44,45%. Au fost înregistrate 2.013.099 (24,75%) de voturi pentru demiterea lui Traian Băsescu şi 6.059.315 (74,48%) împotriva demiterii sale.

În diasporă au fost exprimate 75.027 de voturi, 70.044 fiind împotriva demiterii, 4.741 pentru demitere şi 242 de voturi nule. În total, la referendumul din 2007, 62.858 de voturi au fost declarate nule.

Dacă scrutinul din urmă cu cinci ani a fost validat de Curtea Constituţională, chiar şi cu o prezenţă la vot de sub 50%, de această dată, în urma modificării Legii referendumului, trebuie să se prezinte la urne peste 50% dintre cetăţenii cu drept de vot înregistraţi în listele electorale.

Mai precis, din totalul de 18.308.612 de alegători înscrişi în listele electorale, potrivit Ministerului de Interne, vor trebui să se prezinte la urne 9.154.307 de persoane pentru validarea scrutinului.

O altă deosebire este aceea că prezenţa la referendumul de duminică ar putea fi influenţată de apelul PDL şi al preşedintelui suspendat Traian Băsescu la boicotarea scrutinului.

În cazul în care la urne se prezintă mai puţin de jumătate din alegători, scrutinul este declarat invalid de către Curtea Constituţională, iar, potrivit Hotărârii Parlamentului din 6 iulie privind convocarea referendumului, Legislativul “va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat”.

Citeşte aici Legea prin care a fost aprobată OUG pentru modificarea Legii referendumului!

Surse: Mediafax, Monitorul Oficial

Publicat în: Politică | Etichetat: legestart.ro, legislație, Traian Băsescu

Raportul președintelui Consiliului de Miniștri, Dr. Petru Groza, despre Creştinii după Evanghelie

De Marius Silvesan pe 26/07/2012 | 8 comentarii

Încheierea celei de-a doua mari conflagraţii mondiale (1939-1945) a adus pe harta politică a lumii noi realităţi. Ca urmare a războiului, partea estică a Europei (inclusiv România) intra masiv sub hegemonia comunistă a Uniunii Sovietice. Noile realităţi politice l-au propulsat în fruntea Cabinetului de Miniştri (Guvernului) pe dr. Petru Groza. Este indubitabil că aceste realităţi au afectat şi cultele religioase existente în România.

Ca să vedem cum ne-a afectat pe noi, trebuie amintit că în 1933 creştinii după Evanghelie deveneau asociaţie

Petru Groza – Romanian politician, best know as Prime Minister of the first Communist Party-dominated governments under Soviet occupation during the early stages of the Communist regime in Romania. (Photo credit: Wikipedia)

religioasă (Decizia Nr.114.119/24 august 1933, şi din 1939 cu două ramuri), pentru ca în timpul războiului regimul Ion Antonescu să îl interzică (Legile Nr.927/29 Octombrie 1942, pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni din Legea pentru regimul general al cultelor şi Nr.431/9 iulie 1943, pentru desfiinţarea asociaţiilor religioase). Ca urmare a acestei decizii Adunările au fost închise. Paradoxal noul regim, deşi de sorginte oarecum comunistă, le-a recunoscut asociaţie religioasă în 1944 (Legea Nr.548/31 octombrie 1944) pentru ca în 1945 să le ridice la statutul de cult religios (Legea Nr.883/9 noiembrie 1946).

În demersurile efectuate pentru ca Adunările Creştine după Evanghelie să primească statutul de cult religios, Petru Groza, deţinând poziţia de preşedinte al Cabinetului de Miniştri şi Ministru interimar al cultelor, înaintează M.S. Regele Mihai I un raport în care reliefează apariţia şi evoluţia creştinilor după Evanghelie în România. Ca urmare a acestui raport, prin intermediul a șase articole Legea Nr. 883, publicată în Monitorul Oficial Nr.261 din 9 noiembrie 1946 semnată de Regele Mihai I şi contrasemnată de ministrul cultelor, la vremea aceea, Petru Groza recunoştea şi reglementa Cultul Creştin după Evanghelie. La momentul respectiv a fost aprobat și statutul de organizare și funcționare al cultului, care avea 15 articole şi era semnat de delegaţia compusă din Alexandru Panaitescu şi Gheorghe Oprea-Teodorescu.

Prin prezentarea raportului întocmit de Petru Groza, în baza căruia s-a obţinut statutul de cult religios, dorim să arătăm că și autoritățile puteau să prezinte o istorie obiectivă. Pentru autenticitatea documentului am considerat oportun să păstrăm gramatica şi ortografia vremii.

Raportul domnului Preşedinte al Consiliului de Miniştrii şi ministrul cultelor ad-interim către M.S. Regele,

Sire,

Confesiunea Creştină după Evanghelie a luat fiinţă în ţara noastră, în anul 1899, prin doi misionari din Elveţia care au reuşit să cristalizeze începuturile de mai înainte ale acestor confesiuni şi să le îndrume spre doctrina şi organizarea de credinţă cunoscute în Elveţia, în Franţa, în Anglia, Germania etc., sub denumirea „Grupul Evanghelic al Adunărilor Creştine Libere”.

În 1939, Confesiunea Creştină după Evanghelie a absorbit prin fuzionare şi mişcarea Creştinilor după Scriptură, iniţiată de fostul preot ortodox Teodor Popescu.

Sub regimul legii pentru regimul general al cultelor din 1928, Confesiunea Creştină după Evanghelie a funcţionat tot timpul sub formă de asociaţie religioasă, bucurându-se de anumite drepturi şi libertăţi de manifestare religioasă ca şi Baptiştii şi Adventiştii de ziua a şaptea, pe baza succesivelor deciziuni ministeriale care reglementau funcţionarea asociaţiunilor religioase.

Întru cât credincioşii creştini după Evanghelie sunt destul de numeroşi şi sunt răspândiţi şi organizaţi în cea mai mare parte a ţării şi întru cât Ministrul Cultelor, la cererea acestora a cercetat mărturisirea de credinţă şi normele de organizare arătate în Statutul prezentat de Delegaţia Adunărilor Asociaţiei „Creştini după Evanghelie” şi a găsit că acest statut nu conţine nimic ce ar putea aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare ale statului, îndeplinire fiind astfel condiţiunile cerute de art.22 din legea pentru regimul general al cultelor, în cadrul actualelor norme de guvernare democratică şi în baza hotărârilor Consiliului de Miniştrii, luate în şedinţa extraordinară dela 8 ianuarie 1946, care asigură libertatea în materie de credinţă religioasă, am întocmit alăturatul proiect de decret-lege prin care se recunoaşte Asociaţia Creştinilor după Evanghelie cu sediul în Ploieşti, str. Cheia Nr.18, calitatea de cult, reglementându-se, din punct de vedere legal, funcţionarea lui, aşa cum s-a făcut şi cu Asociaţiile Religioase ale Creştinilor Baptişti şi Adventişti de ziua a şaptea, devenite cult prin decretul-lege Nr.553 din 1944 şi prin legea Nr.407 din 1946.

Pentru aceste consideraţiuni şi pe baza autorizării date prin jurnalul Consiliului de Miniştrii Nr.1592 din 1946, în mod respectuos, am onoarea a supune aprobării şi Înaltei semnături a Maiestăţii Voastre, alăturatul proiect de decret-lege pentru reglementarea Cultului Creştin după Evanghelie din România,

Sunt cu cel mai profund respect,

Sire,

Al Maiestăţii Voastre,

Preşedintele Consiliului de Miniştrii şi ministru cultelor ad-interim,

Dr. Petru Groza

Nr. 52.352 1945, Octomvrie 18

http://emyradut.blogspot.ro

Publicat în: Comunism, Creștinism, Creştini după Evanghelie, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Politică, Religie | Etichetat: Bogdan Emanuel Răduț, legislație, Petru Groza, resurse, Romania

Poziția BOR față de situația evanghelicilor în anul 1943

De Marius Silvesan pe 04/07/2012 | 1 comentariu

O monstră despre cum vedea Biserica Ortodoxă Română situația evanghelicilor în perioada celui de-al doilea război mondial.

În cazul de față am preluat un articol din ziarul Foia Diacezană din anul 1943

Deși desființarea sectelor s’a făcut printr-un decret-lege la 29 Dec. 1942, au rămas destule uşi prin care aceşti nenorociţi îşi mai scoteau capul’. Monitorul Oficial Nr. 157 din 9 Iulie a. c. publică un decret-lege prin care sunt desfiinţate şi toate instituțiunile, şcolare, filantropice etc. Interesant e că decretul-lege, art. 3, are următorul conţinut:

„Asociaţiunile religioase sectante, care au existat în România la 29 Dec. 1942, şi acele care au fost autorizate ulterior (sublinierea e a noastră N. R.) sau sunt simulate sub forme personale juridice, fără scop lucrativ sau altele, sunt şi rămân desfiinţate de drept.”

O bună parte din decretul-lege se ocupă de procedura ce urmează a se aplica în legătură cu reluarea bunurilor de la sectanți de către Stat sau alte instituţiuni. Sperăm că de acum va înceta şi mărinimia unora din cadrele învățământului față de fiii sectarilor!

***, „Sectele desființate” în Foaia Diacezană, Organ oficial al eparhiei ortodoxe române a Cransebeșului, Anul LVI, Caransebeș 25 iulie 1943, Nr. 30, p. 7.

Publicat în: Documente, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Mass-media, Ortodocși, Persecuţie, Politică, Puncte de vedere | Etichetat: Foia Diacezană, legislație, resurse, Romania

Legea Educatiei nationale (Legea 1/2011) – forma aplicabilă începând cu 31 mai 2012

De Marius Silvesan pe 05/06/2012 | 8 comentarii

Publicata in M. Of. 372/2011, OUG 21/2012 modifica si completeteaza LEGEA Nr. 1/2011 a educaţiei naţionale. Articole care au suferit modificari/completari: Art. 63, Art. 158, Art. 160, Art. 162, Art. 193, Art. 252, Art. 253, Art. 254, Art. 254¹, Art. 255, Art. 285, Art. 289.

Echipa Legalis va pune la dispozitie in format integral Legea 1/2011 cu toate modificarile si completarile incluse. Documentul este obtinut prin intermediul aplicatiei juridice online pentru informare juridica Legalis 2.0:

DOWNLOAD – LEGEA Nr. 1/2011 educaţiei naţionale – forma aplicabila incepand cu 31 mai 2012 – fisier in format pdf

Sursa: http://www.legalis.ro

Recomandări:

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor românești

Efecte ale clasificarii universităților

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

Senatul a adoptat modificarea Legii Educatiei propusa de doi parlamentari PDL: Facilitarea desfiintarii universitatilor private de catre fondatori si trecerea patrimoniului in mainile acestora

Publicat în: Educație | Etichetat: legalis.ro, Legea educației, legislație, Romania

Noi oportunităti pentru găsirea unui loc de muncă în statele UE prin proiectul-pilot „Primul tău loc de muncă EURES”

De Marius Silvesan pe 29/05/2012 | Lasă un comentariu

Comisia Europeană a lansat un proiect-pilot menit să-i ajute pe tineri să îşi găsească un loc de muncă într-o altă ţară din UE. În etapa iniţială, proiectul „Primul tău loc de muncă EURES” va avea ca scop îmbunătăţirea mobilităţii transfrontaliere pentru 5.000 de persoane.

Citește articolul integral pe site-ul http://legestart.ro

Articole similare:

Firmele care angajează elevi şi studenţi in perioada vacanţei pot primi subvenţii de 250 de lei/lună

Publicat în: Economie, Știri | Etichetat: European Commission, European Union, legestart.ro, legislație

Firmele care angajează elevi şi studenţi in perioada vacanţei pot primi subvenţii de 250 de lei/lună

De Marius Silvesan pe 29/05/2012 | 1 comentariu

Site-ul fonduri-structurale.ro, care a făcut cunoscută informaţia de mai sus, reia şi o stire din partea Ziarului financiar, care reaminteşte că firmele care angajează elevi şi studenţi cu contracte de muncă în perioada vacanţei de vară primesc câte 250 de lei pe lună pentru fiecare tânăr încadrat în muncă, potrivit unei legi prin care se acordă stimulente financiare din bugetul de şomaj companiilor care angajează tineri (Legea nr. 72/2007). Anul trecut, 945 de elevi şi studenţi (573 elevi şi 372 studenţi) au lucrat în companiile locale în urma încheierii celor 248 de convenţii între angajatori şi agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă.

Eugen Staicu

Sursa: http://legestart.ro