CALL FOR PAPERS, Conferinţa Mediul rural şi comunismul în Europa de Est: percepții, atitudini, propagandă, Sibiu, 25 – 26 septembrie 2015
Partajează asta:
Memorialul Durerii – Constantin Caraman
Partajează asta:
Programul Simpozionului Internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a IX-a, „Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism”, 9-12 iulie 2014
În perioada 9-12 Iulie 2014 va avea loc la Academia „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus, ediţia a IX-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus. Ediţia din acest an are ca temă Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism şi reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2006 de a pune în discuţie trecutul recent şi de a oferi istoricilor şi cercetătorilor români şi străini un cadru de dialog pe probleme legate de istoria comunismului din România şi din alte state, dar şi de a atrage atenţia asupra proiectului muzeal „Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului”.
http://cosmin-budeanca.blogspot.ro
În cadrul Simpozionului eu am prezentat comunicarea Identitatea baptistă și comunismul în România
Partajează asta:
Mihail Neamțu la lansarea cărții Excludere și îmbrățișare (12.06.14)
Mihail Neamțu vorbește despre problemele pe care le implică iertarea și provocarea de a nu răspunde iertării. De asemenea, acesta aduce în discuție probleme din perioada comunistă și postcomunistă.
Mihail Neamțu realizează în prelegerea sa o prezentare interesantă a unei situații prin care a trecut I.D.Sârbu și relația sa cu A.E. Baconsky.
Partajează asta:
Corneliu Coposu, Omul care a însemnat Istoria
Partajează asta:
Apel la contribuții – Conferința internațională „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului”
Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale și Fundaţia Culturală Memoria organizează, în perioada 20-21 noiembrie 2014, la București, conferința internațională cu titlul „După 25 de ani. Istoriile și memoriile comunismului”.
Comitetul de organizare este format din Claudia-Florentina Dobre (doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA) și Valeriu Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA). La conferință vor participa, în calitate de membri ai comitetului științific, Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de Excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin). Partenerul evenimentului este Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Cu acest prilej, organizatorii încurajează cercetătorii să trimită lucrările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului românesc. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme documentare. Temele avute în vedere sunt istoriografia comunismului, viața cotidiană, memoria și istoria represiunii, memoriile comunismului, generația postmemorială, dar sunt acceptate digresiuni de la aceste teme.
Propunerea trebuie să aibă maxim 300 de cuvinte și trebuie să fie însoțită de biografia autorului. Lucrările se vor trimite pe adresa cfdobre@gmail.com până la data de 1 septembrie 2014. Candidații selectați vor fi înştiinţaţi pe 15 septembrie 2014. Organizatorii au în vedere publicarea lucrărilor conferinţei.
25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.
Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.
Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care fac parte precum şi de sistemul de învăţământ şi de media.
Partajează asta:
1984-2014 Trei decenii de la inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră
Imagine de la construirea Canalului Dunăre- Marea Neagră (Fototeca Ortodoxiei Dobrogene)
În luna mai 2014 se împlinesc 30 de ani de la inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră. Lucrările au debutat la 25 mai 1949, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej a folosit șantierul pentru exterminarea fostei clase politice romanești, a elitei intelectuale, dar şi a tuturor oponenţilor regimului.
La scurt timp, canalul a devenit un uriaş lagăr ce cuprindea 14 colonii de muncă forțată pentru deținuții politici, toți declaraţi duşmani ai poporului. Mii de deţinuţi au fost duşi să muncească la marea construcție, care pentru multi le-a devenit şi mormânt.
Lucrările au fost întrerupte în 1955 și reluate după 20 de ani am pe același amplasament. Lagărul a fost transformat în şantier muncitoresc. În 1984, Nicolae Ceaușescu a inaugurat ceea ce avea să se numească Magistrala Albastră.
Inaugurarea canalului
La inaugurarea „magistralei albastre“ au participat elevi, studenţi, oameni ai muncii. Elevii de la şcolile din Constanţa au fost „recrutaţi“ cu câteva luni înainte, timp în care s-au făcut repetiţii. Pe o scenă imensă, ei erau aşezaţi în funcţie de înălţime şi aveau mai multe planşe în mâini. În funcţie de numărul strigat se ridica planşa. Când erau toate ridicate, apărea chipul tovarăşului Ceauşescu sau al tovarăşei Elena Ceauşescu, dar şi alte realizări comuniste, ca un puzzle. La trecerea celor doi tovarăşi, copiii le arătau imaginile pe care ei voiau să le vadă.
Canalul Dunăre -Marea Neagră (wikipedia)
Magistrala Albastră
Canalul Dunăre-Marea Neagră leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre şi porturile Constanţa Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.
Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km şi ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km.
Canalul Dunăre-Marea Neagră este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră şi Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia şi Orientul Îndepărtat, destinate Europei Centrale, îşi scurtează drumul cu 4.000 kilometri, scrie Wikipedia.
Efortul economic pentru construirea canalului a fost de două miliarde de dolari. Peste 20.000 de oameni au lucrat la una dintre cele mai mari investiții din istoria României.
Surse:
Partajează asta:
Marius Silveșan, Prezentarea video a cărții „Cultele neoprotestante și drepturile omului” 6 aprilie 2014
În cadrul acestui articol public înregistrarea video realizată cu prilejul prezentării cărții Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), ce a avut loc în cadrul evenimentului Credință și libertate organizat la Biserica Baptistă „Isus Mântuitorul” din București în data de 6 aprilie 2014.
Cu acel prilej am scris următoarele:
La 2 aprilie 1977 Radio Europa Liberă difuza un memoriu document semnat de către șase evanghelici: Iosif Țon, Pavel Nicolescu, Aurel Popescu, Silviu Cioată, Constantin Caraman, Radu Dumitrescu. Prin intermediul memoriului, atrăgeau atenția asupra persecuției religioase din România. Cunoscut și sub numele de Scrisoarea celor 6, acest memoriu este subiectul cărții pe care am realizat-o împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț – carte, pe care prin harul lui Dumnezeu, o voi prezenta duminică, 6 aprilie 2014, de la ora 18, în cadrul evenimentului Credință și libertate, alături de pastorul Florin Stoica și conferențiarul Cătălin Dupu.
Prin intermediul acestui articol doresc să remarc și faptul că prezentarea cărții a avut loc în 6 aprilie 2014 la o dată apropiată de citirea Scrisorii celor 6 la Radio Europa Liberă (2 aprilie 1977). Totodată, în 5 aprilie 2013 am avut lansarea oficială a cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență: 1948-1965 când Cristi Țepeș, prezent la acel eveniment, a evocat faptul că se împlineau 36 de ani (1977-2013) de la acțiunea de protest a celor șase evanghelici români.
Orice informație care vine în completarea celor menționate în carte este binevenită.
Cartea Cultele neoprotestante și drepturile omului costă 15 lei și poate fi achiziționată de la autori.
Partajează asta:
Cultele neoprotestante şi drepturile omului – extrase
Bogdan Emanuel Răduț, coautorul cărții Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), a realizat o listă cu cele 10 postări despre carte realizate de Alin Cristea pe blogul România Evanghelică:
http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2014/04/30/cultele-neoprotestante-si-drepturile-omului-10/
Pe site-ul istorieevanghelica.ro am postat trei extrase tematice din cartea al cărui coautor sunt:
CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (1) PREFAȚĂ
CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (2) CUVÂNT ÎNAINTE
CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (3) SCOPUL REDACTĂRII SCRISORII CELOR 6
Vor mai urma și altele
De asemenea, puteți citi și două prezentări ale acestei cărți realizate de autori în Revistele Calea Credinței și Farul Creștin:
REVISTA CALEA CREDINŢEI (1/2014) – PREZENTAREA CĂRȚII CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI
BISERICA CREȘTINĂ BAPTISTĂ ȘI DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA (prezentare în Revista Farul Creștin)
Partajează asta:
Cine a fost Emil Bodnaraș? Fragmente biografice
Cine a fost Emil Bodnaraș? Fragmente biografice reprezintă titlul unui articol scris de Vladimir Tismăneanu prin intermediul căruia ne sunt prezentate fragmente biografice despre acest personaj care a avut un rol important în impunerea comunismului la noi în țară. Despre aceste aspecte, Vladimir Tismăneanu, menționează următoarele:
Bodnăraș a fost „unul dintre arhitectii eliminarii politice a conducerii Foris-Koffler (aprilie 1944). Unul din organizatorii evadarii lui Gheorghiu-Dej de la Targu-Jiu, implicat in arestarea lui Antonescu (nom de guerre in acele luni, inginerul Ceausu). Sef al SSI (Serviciul Special de Informatii) de pe langa presedintia guvernului, personaj temut si tenebros. Ministru al armatei in 1947, general de armata, membru al Biroului Politic. Principalul responsabil pentru sovietizarea armatei romane.”
Articolul integral poate fi citit accesând link-ul de mai jos
http://tismaneanu.wordpress.com/2014/04/30/cine-a-fost-emil-bodnaras-fragmente-biografice/
Istorie Evanghelica 