Arhive categorie: Comunism

1968 Invasion of Prague


În cadrul unor discuții deosebit de interesante avute cu domnul Paul Chișu depspre care puteți citi aici și aici, legate de cartea lui Larry Watts, Ferește-ma Doamne de prieteni, precum și de relațiile externe ale Uniunii Baptiste în perioada comunistă am ajuns inevitabil și la poziția lui Ceaușescu și momentul 1968. Din acest motiv, m-am gândit că ar fi util să rememorăm ceea ce s-a întâmplat în 1968 și care a fost reacția României la momentul respectiv.

1968 Invasion of Prague

*

Reacția României (discursul lui Ceaușescu din Piața Palatului)

Anul 1968 este considerat anul de glorie al lui Ceaușescu deoarece atunci adeziunea populară se afla la cele mai înalte cote.

Despre anul 1968 a scris și profesorul Mihai Retegan în cartea, 1968 din primăvară până în toamnă, carte în care este prezentată și reacția americanilor. Aceștia prin vocea președintelui Lyndon Johnson ar fi spus ceva de genul: „nu zloboziți câinii războiului” expresie prin care le transmitea rușilor să nu atace România. Rușii nu au atacat România pentru că aceasta nu reprezenta o amenințare la adresa sistemului comunist precum Cehoslovacia. Spre deosebire de Dubcek, Ceaușescu nu a contestat sistemul ci numai hegemonia sovietică.  Prin asta ne referim la faptul că el nu a vrut să iasă din sistemul comunist, dovadă și politica pe care a dus-o în interior.

Conferinţa „Criza societăţii sovietice şi începuturile politicii de reforme”


http://cosmin-budeanca.blogspot.com

Fereste-ma, Doamne, de prieteni! Larry Watts si prof Mihai Retegan la Nova Brasov


Cel mai frumos Crăciun


Un editorial din ziarul Adevărul via Răscumpărarea memoriei

Această poveste nu am trăit-o, ci am auzit-o. Mi-a povestit-o un moşneag legendar de pe uliţa copilăriei mele, în Gorjul submontan, acolo unde pământul se întâlneşte cu cerul, iar viaţa cu nemurirea.

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Au fost odată vremuri atât de sălbatice, încât eliberarea din puşcării a deţinuţilor politici a părut o măsură de mare umanism a Înţeleptului Conducător, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nici nu mai conta că, în bunătatea lui, acelaşi conducător domnise peste o ţară de deportaţi şi deţinuţi politici, dintre care mulţi şi-au lăsat oasele prin nesfârşitele lagăre ale ţării.

A fost odată o iarnă grea, cu geruri năprasnice şi cu omăt până la brâu. Într-o căsuţă de bârne, acoperită cu şindrilă, trăiau o femeie necăjită, despre care lumea zicea că-i văduvă, şi trei copii mititei, despre care se vorbea că-s orfani. Nimeni nu-l văzuse mort pe tatăl copiilor, dar de mai bine de cinci ani, de când fusese ridicat, nu se mai ştia nimic de el. Nu venise nicio înştiinţare de deces, nicio telegramă, nimic; doar o vorbă adusă cine ştie de cine, cum că Ion al Morăriţei a murit în închisoare.

Au fost odată doi băieţi şi-o fată, cu vârste de 10, 8 şi 5 ani, care în seara de Crăciun a anului 1963 au îmbrăcat haine groase, şi-au pus ciorapi şi mănuşi de lână, croşetate de mama lor, au îndesat pe cap căciuli cu urechi şi au pornit prin sat cu Moşul. Băiatul cel mare şi-a acoperit faţa cu o barbă lungă, de lână lipită pe un carton prins pe după urechi cu elastic, şi astfel a devenit Moş Crăciun.

Cei trei prichindei au început să colinde din capul satului. Prinşi cu o treabă atât de serioasă, uitaseră şi de frig, şi de foame. Înaintau cu greu prin troienele de pe uliţă, iar zăpada continua să se aştearnă peste potecuţa croită printre nămeţi. Ningea ca în poveşti.

Erau gospodari de tot felul: unii, ştiindu-i copii buni şi necăjiţi, îi primeau în ogradă şi le îndesau merinde în traistă şi bănuţi în buzunar; alţii, având de-a face cu odraslele unui duşman al poporului, îi alungau cu vorbe de ocară. Unul chiar a pus câinii pe ei, strigând în noapte: să nu vă mai prind pe-aici, orfanilor! Dar cei mai mulţi îi chemau în casă, pentru a-i omeni şi a-i pune lângă sobă, să se dezmorţească.

La răscrucea de la biserică, micuţii colindători au zărit o mogâldeaţă care venea spre ei, dinspre uliţa principală. Fantoma înainta greu, părând că se opreşte la fiecare pas. Şi dacă este adevăratul Moş Crăciun? – s-au gândit copiii.

Când s-au apropiat la câţiva paşi, omul a tuşit înfundat, ca şi cum îl măcina o boală de plămâni. Nu, acesta nu poate fi Moş Crăciun. Nu are nici barbă, nici sanie, nici măcar un sac cu daruri pe umăr.

„Bună seara, mă, copii”, zise fantoma, „aţi plecat cu colindatul?” „Bună seara, nene… Moş Crăciun”, răspunse, stingheră, fetiţa. Fratele cel mare îi dădu un ghiont cu cotul, să tacă, pentru că… Pentru că acela nu era Moş Crăciun, ci mai mult decât atât: era tatăl lor, care dispăruse din sat de cinci ani şi două luni, pe când băiatul cel mare avea 5 ani, băiatul cel mic trei ani, iar fetiţa nu se născuse încă! Era tatăl lor, iar băiatul cel mare – care şi-l amintea vag, ca pe un om bun care cândva, la facerea lumii, îl purtase în cârcă şi-l dusese la scăldat – a simţit atunci, pe loc, în întunericul luminat de zăpada albă, că acela şi nimeni altcineva este tatăl său, este tatăl lor, este Moş Crăciunul care-i lipsise cinci ani la rând! Ceilalţi doi copii au priceput atunci că nu mai erau orfani, iar mama lor nu mai era văduvă. Nimeni nu va mai râde de ei că sunt orfanii văduvoaiei, nimeni nu va mai îndrăzni să pună câinii pe ei!

Bine-ai venit, tată!

Bine v-am găsit, copiii mei!

Să vezi ce-o să se bucure mama!…

Spre casă au plecat patru mogâldeţe îngheţate, dar fericite. A fost cel mai frumos Crăciun de pe uliţa copilăriei, de la facerea lumii şi până la sfârşitul ei, care nu va veni niciodată.

Grigore Cartianu este redactor-şef Adevărul

Videogramele unei revolutii – Romania decembrie 1989


Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

http://www.identitatea.ro/

La frontieră – un film despre transportul ilegal de Biblii în România anilor 80


Filmul de 25 minute, produs de New Image Impact, prezintă două cazuri reale ale unor oameni implicați în transportul ilegal de Biblii. Faptele relatate in film s-au petrecut in România anilor 80 ai secolului XX, o țară care se angajase pe drumul construirii societății multilateral dezvoltate,  construcție din care Dumnezeu era exclus.

Anunțul referitor la premiera acestui film, care a avut loc la Biserica Penticostală Betel din București în data de 16 noiembrie 2011, a fost publicat aici.

România 1987. Două transporturi sunt programate. Cine mai știe de ele?

Răspunsul îl veți afla urmărind acest film.

În esenţă, comunismul a fost şi este o „religie seculară“


Comunismul ca și religie politică capătă o nouă formă, se dezvăluie mai clar cititorului prin cartea profesorului Vladimir Tismăneanu, Despre comunism. Destinul unei religii politice. Acesta decriptează, după cum remarcă și doamna profesoară  Marta Petreu în cadrul unei recenzii sintetice și bine conturată, pretențiile hegemonice ale comunismului. Dorința acestuia de a controla oamenii și societatea românească dacă ne referim la țara noastră. Comunismului ca religie politică i-am dedicat și eu un subcapitol în cadrul lucrării mele de doctorat intitulat Comunismul, ateism sau religie secularizată?. Revenind la cartea domnului Tismăneanu, redau mai jos așa cum am menționat acea parte din recenzia doamnei profesoare Marta Petreu în care aceasta reliefează argumentele domnului Tismăneanu care susțin afirmația conform căreia comunismul a fost o religie politică, o  „religie seculară“, autodeclarată drept ştiinţă.

În esenţă, comunismul a fost şi este o „religie seculară“, autodeclarată drept ştiinţă, în care au fost prezente toate „temele religiei creştine“, precum căderea, fericirea originară, ispăşirea, venirea noului Mesia etc.; o religie care „făgăduieşte […] transformarea condiţiei umane“ în mod radical, adică promite o mîntuire; o religie care cere, în schimbul mîntuirii, chiar sufletul omului – căci, oare, ce altceva este formarea omului nou, programată şi de comunişti, şi de fascişti, decît o formă mascată şi secularizată a faimosului pact, în care omului îi este cerut, drept preţ al unor avantaje, sufletul însuşi? Vladimir Tismăneanu observă cu întemeiere că „demantelarea individului“, inclusiv a  nucleului moral al acestuia, a mers mînă în mînă cu proiectul totalitar de „creare a omului nou“. Este de altfel o trăsătură a totalitarismelor secolului trecut, a amîndurora, faptul că, aşa cum a observat Cioran în anii treizeci (el, vorbind despre extrema dreaptă, a făcut-o cu încîntare), ele „nu lasă pe nimeni în pace“, ci se amestecă „în toate planurile vieţii – de la religie la sexualitate“.

Marta Petreu, Comunismul prin concepte şi biografii neromanţate, Revista Apostrof, anul XXII, nr. 12, (259) citat în Vladimir TismăneanuIstorie, naluciri si adevar: A scrie ca un om liber despre totalitarismele veacului XX.

Marturia unui fost lucrator din Securitate care L-a cunoscut pe Dumnezeu via remembering7


Din cultele religioase, biserica care a fost cel mai oprimata a fost cultul penticostal. Ortodocsii sau catolicii faceau voia noastra. Ce le spuneam sa faca, aia faceau. Penticostalii aveau ceva deosebit: lucrarea Duhului Sfant. In vremea aceea, la cabinetul 2 s-a pus problema daca putem sa starpim pe acesti penticostali. Articolul 30 din Constitutie nu ne dadea dreptul acesta. Asa ca am inceput sa actionam asa cum ne invatau instructorii nostri: cum sa lovim sub centura, ca cei din afara sa nu afle de crimele si marsaviile pe care le savarseam. In trei ani de zile au reusit sa faca din mine un călăau, un om care ucide cu sange rece nu oameni vinovati ci oameni nevinovati, copii ai lui Dumnezeu.

Trebuie sa stiti ca in fruntea cultului era un om de-al nostru care intotdeauna supraveghea activitatea cultului si se supara foarte mult cand cei care erau pusi sa faca conform planurilor noastre nu ascultau…

Citește continuarea în cadrul articolului Fragmente din marturia unui securist pocait – 1.

.

 

Evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă la Târgul Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură” 2011


   Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul evenimentelor editoriale de la Târgul Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură” 2011. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legatură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta.

Miercuri, 23 noiembrie

14.00 – Editura Teşu – nivel 0.00:13 – Lansare de carte: Teşu Solomovici, Mareşalul Ion Antonescu – o biografie. Invitaţi: acad. Dinu C. Giurescu, acad. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Veronica Bârlădeanu, Dorel Dorian, Alex Mihai Stoenescu.
16.00 – Editura Teşu – nivel 0.00:13 – Lansare de carte: Mihail Sebastian, Jurnal II. Jurnal indirect. 1926-1945. Invitaţi: acad. Eugen Simion, Veronica Bârlădeanu.
18.30 – Editura Humanitas – nivel 0.00:42 – Lansare de carte:Catherine Durandin, Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistăParticipă: Catherine Durandin, Cristian Vasile, Flrin Ţurcanu, Cătălin Strat.
Joi, 24 noiembrie
12.00 – 12.30 Editura Junimea – Lansare carte: Ioan Sbârnă – Opt ani pe frontul de est. Invitaţi: Ion Brad, Gheorghe Doca
17.00 Editura Teşu – nivelul 0.00:13 – Lansare carte: Teşu Solomovici, Războaiele ştiute şi neştiute ale Mossadului
18.00 Editura Eikon – nivelul 0.00:15 – Lansare carte: Mihaela Albu, Codruţa Mirela Stănişoară, Camelia Zăbavă, Întoarcerea în Ithaca. Cultura română din exil şi din afara graniţelor – Realizări, recuperare, restituire. Participă: Mihaela Albu, Maria Alexe, Dan Anghelescu, Valentin Ajder
18.00 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansarea volumelor: Mircea Mihăieş, Ultimul Judt şi Tony Judt, Cabana memorieiPrezintă: Horia-Roman Patapievici
Vineri, 25 noiembrie
18.00 – 19.00 Radio România – Editura Casa Radio – Lansarea albumului Ladislau Csendes, George Enescu – un exil supravegheat.Coproducţie Editura Casa Radio – Muzeul Naţional „George Enescu”. Invitaţi: Laura Manolache, Ladislau Csendes
12.00 Editura Brumar – nivelul 7.70 :376 – Lansare carte: Silvia Kerim, Amintirea – ultimul interviu. Invitaţi: Paula Iacob, Carmen Iordăchescu, Marina Constantinescu, Lucia Negoiţă, Ion Besoiu, Ioan Cărmăzan
12.00 Ovidius University Press Constanţa – nivelul 3.20:123 – Lansare carte: Constanţa Călinescu, Ioan Popişteanu, Universitatea Ovidius Constanţa – 50 de ani (monografie). Invitaţi: prof. dr. Nicolae Rotund, conf. dr. Angelo Mitchievici, Ovidiu Dunăreanu. Moderator: Ioan Popişteanu
12.30 – 13.30 Biblioteca Metropolitană Bucureşti – nivelul 7.70 :346 – Lansarea volumului: Iuliana Marciuc, Liana Săndulescu şi Oana Georgescu (coord), 55 de ani de TVR în 55 de CONFESIUNI; lucrare apărută la Editura Biblioteca Bucureştilor.
13.00 Editura Ex Ponto – nivelul 3.20:123 – Lansarea ediţiei critice:Pavel Chihaia, Opera Omnia, 10 volume. Invitaţi: prof. dr. Nicolae Rotund, conf. dr. Angelo Mitchievici, Ovidiu Dunăreanu. Moderator: Ioan Popişteanu
15.00 Editura Teşu – nivelul 0.00:13 – Lansare carte: Istoria Israelului. Poporul evreu, de la începuturi şi până astăzi. O istorie pictografică
Sâmbătă, 26 noiembrie
11.30 Editura Humanitas – nivelul 0.00:42. Lansare de carte –Cristian Vasile, Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej. Participă: Cristian Vasile, Bogdan Cristian Iacob, Cătălin Strat
12.30 Editura Humanitas – nivelul 0.00:42 – Lansare de carte –Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930-1950. Participă: Lucian Boia, Florin Ţurcanu, Sorin Lavric, Gabriel Liiceanu
12.30 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansare de carte: Corina Doboş, Luciana Jinga, Florin Soare, Cristina Roman, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu, vol. al II-lea. Prezintă: Mihaela Miroiu, Bogdan Iacob, Corina Doboş, Florin S. Soare, Cristina Roman, Adrian Şerban
13.00 Editura Rao – nivelul 0.00:41 – Lansarea volumului şi sesiune de autografe: Oana Popescu, Ciobit – Interviuri cu Maia Morgenstern. Invitaţi: Maia Morgenstern, Oana Popescu
13.00 – 14.00 Fundaţia Academia Civică . Lansarea volumelor: Morţi fără morminte în Bărăgan (1951 – 1956)Florea Olteanu – un procuror incomod. Invitaţi: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ioana Boca, Virginia Ion, Andreea Cârstea, Angela Bilcea.
14.00 Editura Vremea – nivelul 0.00:30 – Lansare de carte – Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc”, vol. X. Invitaţi: Lucia Hossu-Longin, Doina Jela, Silvia Colfescu
14.00 ADEPC – Editura Tracus Arte – nivelul 4.50:235 – Lansarea volumelor: Dan Cârlea, Copil în epoca de aur ; Alexandru Potcoavă, Şoimii patriei trebuie să fie întodeauna veseli. Prezintă: Paul Cernat, Felix Nicolau, Ion Bogdan Lefter
14.30 Editura Humanitas – nivelul 0.00:42 – Lansarea ediţiei integrale în limba română a Jurnalului Annei Frank
16.00 Editura Galaxia Gutenberg – Prezentare de carte Horia Moscovici, Monseniorul – Amintiri şi documente din viaţa Monseniorului Ghika în România. Invitaţi: IPS Ioan Robu, PS Cornel Damian, PS Mihai Frăţilă, IPS Nunţiul Apostolic Mons. Francisco-Javier Lozano, Francisca Băltaceanu (biblist, specialist în limba şi literatura clasică), Monica Broşteanu (biblist, specialist în limba şi literatura clasică), Emanuel Cosmovici – cercetător
16.00 Editura Polirom – Lansare carte:  Cristian Tudor Popescu,Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912 – 1989). Prezintă: Adrian Şerban
16.30 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansare de carte Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul
Prezintă: Marius Oprea, Bogdan Alexandru-Stănescu.
17.00 – 18.00 Regia Autonomă Monitorul Oficial – Lansare de carte –Acad. Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu, Laurenţiu Constantiniu, O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti. Invitaţi: autorii
19.00 – 19.30 Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti – Lansarea volumului Povestea familiei Arnăuţoiu din Nucşoara – relatări ale Elenei Ion Arnăuţoiu. Invitaţi: Lucia Hossu Longin, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, Christian Mititelu
Moderator: Ioan Crăciun – editor
Duminică, 27 noiembrie
12.00 Editura RAO – nivelul 0.00:41 – Lansare de carte şi sesiune de autografe: Larry Watts, Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Invitat: Larry Watts
15.00 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansare carte: Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.), Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu.Prezintă: Dan C. Mihăilescu, Laurenţiu Damian, Adrian Şerban

Paul Goma 34 de ani de refugiu politic


 

http://www.facebook.com/lucian.balanescu