Calvin si baptistii – 3 – Origini baptiste. Puritanismul englez via Persona
Puritani (sursa, AICI)
Origini baptiste
Puritanismul englez
Mentionind anabaptismul pacifist ca prima sursa a baptistilor, trebuie sa adaugam ca puritanismul englez constitue cea de a doua sursa. Acesta a aparut la sfirsitul secolului al XVI-lea si contesta sinteza pe care Biserica Anglicana o facuse intre Catolicism si Protestantism. Puritanii considerau ca Biserica Anglicana nu a dus pina la capat Reforma si ei doreau purificarea bisericii de rezidurile catolice. In teologia lor, puritanii l-au urmat pe Calvin, care la rindul lui promova o separare totala de Biserica Catholica. Existau si printre puritani oameni care nu considerau necesara separarea dintre biserica si stat, dar existau si din aceia care considerau ca separarea dintre stat si biserica este de importanta majora si ca biserica ar trebui sa fie condusa de episcopi si nu de regina Angliei. Aceia dintre puritani care nu au aceptat sinteza dintre biserica si stat, numiti separatisti, s-au separat de Biserica Anglicana si au fondat comunitati autonome.
John Smith, fost profesor la Universitatea Cambridge si preot anglican, a imbratisat cauza separatista si a format o noua biserica, ce nu recunostea autoritatea Bisericii Anglicane. Atitudinea si actiunea lui a dus la persecutii si in anul 1608 el se refugiaza in Olanda, impreuna cu o parte dintre membrii comunitatii pe care o formase. Acolo intilneste un grup de anabaptisti, care botezau adultii pe baza marturisiri credintei lor. El face o sinteza intre anabaptisti si puritani si formeaza o noua biserica. Aceasta noua biserica este o comunitatea de credinciosi marturisitori. Pentru el, acolo unde sunt doi sau trei credinciosi regenerati prin puterea Dunului Sfint, care sunt uniti pentru a marturisi credinta lor in Isus Cristos prin rugaciune, cintare si celebrarea botezului si a Cinei Domnului, ca si prin practicare darurilor spirituale, acolo este o biserica crestina. Asa cum am mentionat deja, apartenenta la biserica depindea de marturisirea personala a credintei in Isus Cristos in apa botezului. Iata deci cele doua surse din care isi trag radacinile baptistii.
Mesaje ale pastorului Iosif Ton in care scrie despre ceea ce crede si gandeste (1) Mesajele 1-25
În cadrul acestui post prezint lista mesajelor pastorului Iosif Țon în ordinea cronologică a apariției acestora și a postării lor pe site-ul istorieevanghelica.ro.
Pute-ți consulta de asemenea Pagina Cazul Iosif Țon –Străjerii de pe blogul Istorie evanghelică precum și pagina
Cazul Iosif Țon- listă articole pe Istorie evanghelică.
Cele 25 de mesaje ale pastorului Iosif Țon apărute după asocierea sa cu Mișcarea Străjerilor, prin intermediul cărora își prezintă teologia, sunt următoarele:
1. Iosif Țon dă socoteală despre ceea ce crede și gândește (31 dec. 2010)
2. Iosif Ton – Marginalizarea lui Isus din Nazaret si a invataturii Lui
3. Iosif Ton – 03. Martin Luther (1483-1546)
4. Iosif Ton – 04. Sa gandim cum gandea Fiul lui Dumnezeu
5. Iosif Ton – 05. Cum S-a descris Dumnezeu pe Sine Insusi
6. Iosif Ton – 06. Cartea Geneza si bunatatea lui Dumnezeu
7. Iosif Țon – 07. O bunatate ca bunatatea lui Dumnezeu
8. Iosif Ton – 08. David si bunatatea lui Dumnezeu. Confruntarea dintre rautate si bunatate
9. Iosif Ton – 09. Osea si bunatatea lui Dumnezeu
10. Iosif Ton – 10. Concluzii despre bunatatea lui Dumnezeu in Vechiul Testament
11. Iosif Ton – 11. Domnul Isus – Invatatorul
12. Iosif Ton – 12. Subiectul central: in Scoala lui Isus
13. Iosif Ton – 13. Imparatia lui Dumnezeu a venit
14. Iosif Ton – 14. Doua imparatii in conflict
15. Iosif Ton – 15. Constitutia Imparatiei (1)
16. Iosif Ton – 16. Constitutia Imparatiei (2)
17. Iosif Ton – 17. Prioritatea poruncilor Domnului Isus
18. Iosif Ton – 18. La ce ne cheama Domnul Isus
19. Iosif Ton – 19. Scopurile mortii Domnului Isus
20. Iosif Ton – 20. Cum sa facem ucenici
21. Iosif Ton – 21. Robia pacatului
22. Iosif Ton – 22. Domnul Isus – Eliberatorul
23. Iosif Ton – 23. La inceputul lumii
Confesiunea de la Westminster – 5 – Despre providenta via Persona
Capitolul V. Despre Providenţă
1. Dumnezeu, marele Creator al tuturor lucrurilor, susţine, îndrumă, dispune (hotărăşte, determină?) şi guvernează toate creaturile, acţiunile şi lucrururile, de la cel mai mare până la cel mai neânsemnat, prin providenţa Sa înţeleaptă şi preasfântă, după preştiinţa Sa infailibilă şi după sfatul liber şi neschimbat al voii Sale, spre gloria înţelepciunii, puterii, dreptăţii, bunătăţii şi îndurării Lui.
2. Deşi toate lucrurile se petrec în mod imuabil şi infailibil, după preştiinţa şi hotărârea lui Dumnezeu, care este cauza primordială, prin aceeaşi providenţă El le rândueşte să aibă loc în conformitate cu natura cauzelor secundare, fie în mod necesar, liber sau întâmplător.
3. Dumnezeu, în providenţa Sa obişnuită, se foloseşte de mijloace, dar este liber să lucreze şi fără ele, peste ele sau împotriva lor, după cum doreşte.
Articole similare
Confesiunea de la Westminster – Introducere via Persona
Confesiunea de la Westminster – 1 – Despre Sfinta Scriptura via Persona
Confesiunea de la Westminster – 2 – Despre Dumnezeu si despre Sfinta Treime via Persona
Confesiunea de la Westminster – 3 – Despre decretele eterne ale lui Dumnezeu via Persona
Confesiunea de la Westminster – 4 – Despre creatie via Persona
Iosif Ton ,,Eu sunt chemat nu sa lupt impotriva comunismului, ci sa-L aduc pe Cristos in comunism”
Eu sunt chemat nu să lupt împotriva comunismului, ci să-L aduc pe Cristos în comunism…
Iosif Țon, Poziţia mea în Uniunea Baptistă şi cu privire la unele evenimente recente din cadrul Uniunii Baptiste, Oradea, 26 noiembrie 1978.
Pentru a citi și alte pasaje din această scrisoare apasă aici.
Ideea conviețuirii dintre comunism și creștinism se regăsește expusă pe larg în Manifestul Creștin, lucrare publicată în Anglia, al cărui titlu inițial era Locul creștinului în socialism. Spre deosebire de Iosif Țon, Richard Wurmbrand considera că nu putem vorbi de o colaborare a creștinismului cu comunismul, o ideologie atee cu origini satanice. A se vedea în acest sens Richard Wurmbrand, Marx și Satan. menționez în acest context și faptul că, comunismul are caracteristicile unei religii politice și și-a propus prin întemeietorii săi să lupte împotriva creștinismului. Celor interesați de subiectul religiilor politice le recomand Eric Voegelin-Religiile politice, Editura Humanitas, București, 2010.
Articole similare
Canonul libertatii: “Religiile politice” de Eric Voegelin
“Sa tremure clasele dominante”: Profetul Marx si ucenicii sai
Noua religie universala via Popas pentru suflet
Dacă cineva mai are dubii cu privire la infiltrarea unui spirit unitarian de diluare și unificare forțată a tuturor religiilor într-una singură, aveți un pic de răbdare și urmăriți aceste imagini: Recent, cu ocazia serviciului memorial care a onorat victimele din orașul Tucson, Arizona, în prezența președintelui Statelor Unite, la Universitatea de Stat, un ”preot” […]
citește mai departe NOUA RELIGIE UNIVERSALĂ from Popas pentru suflet by cristianionescu (30.01.2011)
Confesiunea de la Westminster – 2 – Despre Dumnezeu si despre Sfinta Treime via Persona
Capitolul II. Despre Dumnezeu şi despre Sfânta Treime
1. Există un singur Dumnezeu viu şi adevărat, infinit în Fiinţa şi perfecţiunea Lui, un Duh preacurat, invizibil, fără trup, fără părţi componente sau fără pasiuni trupeşti (?), imuabil, nemărginit, etern, incomprehensibil, atotputernic, atotînţelept, preasfânt, desăvârşit în libertate, absolut, făcând toate lucrurile după sfatul voii sale neschimbate şi preasfinte, pentru slava Sa; plin de bunătate, de har şi îndurare, îndelung răbdător, bogat în bunătate şi adevăr, care iartă nelegiuirea, fărădelegea şi păcatul; răsplătitorul celor care-l caută cu toată inima; dar, în acelaşi timp, desăvârşit în dreptate şi grozav în judecăţile Sale; care urăşte orice păcat şi care nu va achita nicidecum pe cel vinovat.
Articole similare
Confesiunea de la Westminster – Introducere via Persona
Confesiunea de la Westminster – 1 – Despre Sfinta Scriptura via Persona
Securitatea l-a interceptat pe Duhul Sfant!
De circa un an este vizitat frecvent de un individ la sosirea căruia copii rostesc cuvântul ,,PACE” în semn de salut, unul dintre copii a afirmat că persoana respectivă este ,,Sfântul nostru Duh”.
ACNSAS, Fond Documentar, D12391, vol.6, f.145, apud, Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei, p.405
Memorialul Durerii – Episodul 26 p.2- „Dacă zidurile ar putea vorbi… Richard Wurmbrand”
În mărturiile pastorului Richard Wurmbrand: “Ei ne-au umplut pântecele cu apă şi apoi au sărit pe corpurile noastre. Pe unii dintre noi ne-au spânzurat, legându-ne de degetele mari de la picioare”. (La întoarcerea din exil, după Revoluţie, pastorul a pus o floare la mormântul ofiţerului care l-a anchetat şi l-a băgat în închisoare. Acelaşi lucru l-a facut şi la mormântul soţilor Ceauşescu).
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.















