Structura confesională a populaţiei (2010)
| Confesiunea | Număr membri | Procentul |
| Biserica Ortodoxă Română | 18 817 975 | 86,79% |
| Biserica Romano Catolică | 1 026 429 | 4,73% |
| Biserica Română Unită cu Roma, Greco catolică | 191 556 | 0,88% |
| Biserica Reformată | 701 007 | 3,26% |
| Biserica Evanghelică Confesio Augustana | 8 716 | 0,04% |
| Biserica Evanghelică Lutherană | 27 112 | 0,12% |
| Biserica Unitariană | 66 944 | 0,30% |
| Biserica Armeană | 687 | 0,003% |
| Biserica Creştină Rusă de Rit Vechi | 38 147 | 0,17% |
| Uniunea Bisericilor Baptiste | 126 639 | 0,58% |
| Uniunea Penticostală – Biserica lui Dumnezeu Apostolică | 324 462 | 1,49% |
| Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea | 93 670 | 0,43% |
| Biserica creştină după Evanghelie | 44 476 | 0,20% |
| Biserica Evanghelică Română | 18 178 | 0,08% |
| Cultul Musulman | 67 257 | 0,31% |
| Cultul Mozaic | 6 057 | 0,02% |
| Organizaţia religioasă „Martorii lui Iehova” | 80 000 | 0,36% |
Total populaţie: 21 680 974 (Sursă: Institutul Naţional de Statistică – Recensământul din 2002)
Sursa: Radio România Actualități
Partajează asta:
Propunerea unei Zile Europene a Martirilor Creştini din timpul nostru
Sociologul italian Massimo Introvigne, reprezentant al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a propus o Zi Europeană a Martirilor Creştini, pentru a-i aminti pe nenumăraţii creştini din timpul nostru ucişi din ură faţă de credinţă şi faţă de Biserică. Propunerea, care se doreşte o reacţie la intoleranţa şi discriminarea împotriva creştinilor, a fost făcută marţi, 25 ianuarie 2011, în cadrul Consiliului Europei din Strasbourg, la audienţa cu tema “Persecuţia creştinilor orientali; care este răspunsul Europei”, promovată de Centrul European pentru Dreptate şi Justiţie, citim pe situl Radio Vatican.
La întâlnire au mai participat Mons. Antoine Audo, Episcop catolic de rit caldeean de Alep, Siria, şi pr. Emanuel Youkhanna, administrator apostolic al Bisericii Asiriene a Răsăritului. “Nu există suficient conştiinţa intoleranţei şi a persecuţiilor împotriva creştinilor. Trei sferturi dintre cazurile de persecuţie religioasă în lume sunt împotriva creştinilor, dar puţini ştiu acest lucru”, a spus reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. El a amintit marele eveniment ecumenic pe care Papa Ioan Paul al II-lea l-a organizat la Colosseum, pe 7 mai 2000, cu opt staţiuni care aminteau principalele grupuri de martiri creştini din timpul nostru: victime ale totalitarismului sovietic şi ale comunismului în alte ţări, victime ale nazismului, ale ultra-naţionalismului islamic, ale regimurilor naţionalist-religioase în Asia, ale urii tribale şi ale anti-misionarismului, ale laicismului agresiv şi ale criminalităţii organizate.
“Tocmai pe 7 mai, în memoria acelui mare eveniment”, a spus Massimo Introvigne, “ar putea fi data cea mai potrivită pentru o zi în memoria martirilor creştini”. Succesul Zilei Memoriei pentru o luptă eficientă împotriva antisemitismului şi în cadrul şcolilor sugerează importanţa unui instrument analog pentru a-i aminti pe atâţia martiri, atâţia mărturisitori ai persecuţiei şi intoleranţei împotriva creştinilor. Această zi a luptei împotriva creştinofobiei ar putea fi, în fiecare an, o ocazie “pentru un examen de conştiinţă colectiv” şi pentru o abordare exigentă din partea Europei a tutelei minorităţii creştine din diferite ţări. În final, Massimo Introvigne a amintit apelul Papei Ioan Paul al II-lea lansat la Colosseum, pe 7 mai 2000, la începerea noului mileniu, ca memoria martirilor să fie transmisă din generaţie în generaţie pentru a face să încolţească o profundă reînnoire. Instituirea unei Zile Europene a Martirilor Creştini, a conclus sociologul italian, ar fi un răspuns pe măsură la acest apel care este astăzi mai actual ca oricând.
Propunerea unei Zile Europene a Martirilor Creştini din timpul nostru from Catholica.ro
Sociologul italian Massimo Introvigne, reprezentant al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a propus o Zi Europeană a Martirilor Creştini, pentru a-i aminti pe nenumăraţii creştini din timpul nostru ucişi din ură faţă de credinţă şi faţă de Biserică. Propunerea, care se doreşte o reacţie la intoleranţa şi discriminarea împotriva creştinilor, a fost făcută marţi, 25 ianuarie 2011, în cadrul Consiliului Europei din Strasbourg, la audienţa cu tema “Persecuţia creştinilor orientali; care este răspunsul Europei”, promovată de Centrul European pentru Dreptate şi Justiţie, citim pe situl Radio Vatican.
La întâlnire au mai participat Mons. Antoine Audo, Episcop catolic de rit caldeean de Alep, Siria, şi pr. Emanuel Youkhanna, administrator apostolic al Bisericii Asiriene a Răsăritului. “Nu există suficient conştiinţa intoleranţei şi a persecuţiilor împotriva creştinilor. Trei sferturi dintre cazurile de persecuţie religioasă în lume sunt împotriva creştinilor, dar puţini ştiu acest lucru”, a spus reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. El a amintit marele eveniment ecumenic pe care Papa Ioan Paul al II-lea l-a organizat la Colosseum, pe 7 mai 2000, cu opt staţiuni care aminteau principalele grupuri de martiri creştini din timpul nostru: victime ale totalitarismului sovietic şi ale comunismului în alte ţări, victime ale nazismului, ale ultra-naţionalismului islamic, ale regimurilor naţionalist-religioase în Asia, ale urii tribale şi ale anti-misionarismului, ale laicismului agresiv şi ale criminalităţii organizate.
“Tocmai pe 7 mai, în memoria acelui mare eveniment”, a spus Massimo Introvigne, “ar putea fi data cea mai potrivită pentru o zi în memoria martirilor creştini”. Succesul Zilei Memoriei pentru o luptă eficientă împotriva antisemitismului şi în cadrul şcolilor sugerează importanţa unui instrument analog pentru a-i aminti pe atâţia martiri, atâţia mărturisitori ai persecuţiei şi intoleranţei împotriva creştinilor. Această zi a luptei împotriva creştinofobiei ar putea fi, în fiecare an, o ocazie “pentru un examen de conştiinţă colectiv” şi pentru o abordare exigentă din partea Europei a tutelei minorităţii creştine din diferite ţări. În final, Massimo Introvigne a amintit apelul Papei Ioan Paul al II-lea lansat la Colosseum, pe 7 mai 2000, la începerea noului mileniu, ca memoria martirilor să fie transmisă din generaţie în generaţie pentru a face să încolţească o profundă reînnoire. Instituirea unei Zile Europene a Martirilor Creştini, a conclus sociologul italian, ar fi un răspuns pe măsură la acest apel care este astăzi mai actual ca oricând.
Propunerea unei Zile Europene a Martirilor Creştini din timpul nostru
La întâlnire au mai participat Mons. Antoine Audo, Episcop catolic de rit caldeean de Alep, Siria, şi pr. Emanuel Youkhanna, administrator apostolic al Bisericii Asiriene a Răsăritului. “Nu există suficient conştiinţa intoleranţei şi a persecuţiilor împotriva creştinilor. Trei sferturi dintre cazurile de persecuţie religioasă în lume sunt împotriva creştinilor, dar puţini ştiu acest lucru”, a spus reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. El a amintit marele eveniment ecumenic pe care Papa Ioan Paul al II-lea l-a organizat la Colosseum, pe 7 mai 2000, cu opt staţiuni care aminteau principalele grupuri de martiri creştini din timpul nostru: victime ale totalitarismului sovietic şi ale comunismului în alte ţări, victime ale nazismului, ale ultra-naţionalismului islamic, ale regimurilor naţionalist-religioase în Asia, ale urii tribale şi ale anti-misionarismului, ale laicismului agresiv şi ale criminalităţii organizate.
“Tocmai pe 7 mai, în memoria acelui mare eveniment”, a spus Massimo Introvigne, “ar putea fi data cea mai potrivită pentru o zi în memoria martirilor creştini”. Succesul Zilei Memoriei pentru o luptă eficientă împotriva antisemitismului şi în cadrul şcolilor sugerează importanţa unui instrument analog pentru a-i aminti pe atâţia martiri, atâţia mărturisitori ai persecuţiei şi intoleranţei împotriva creştinilor. Această zi a luptei împotriva creştinofobiei ar putea fi, în fiecare an, o ocazie “pentru un examen de conştiinţă colectiv” şi pentru o abordare exigentă din partea Europei a tutelei minorităţii creştine din diferite ţări. În final, Massimo Introvigne a amintit apelul Papei Ioan Paul al II-lea lansat la Colosseum, pe 7 mai 2000, la începerea noului mileniu, ca memoria martirilor să fie transmisă din generaţie în generaţie pentru a face să încolţească o profundă reînnoire. Instituirea unei Zile Europene a Martirilor Creştini, a conclus sociologul italian, ar fi un răspuns pe măsură la acest apel care este astăzi mai actual ca oricând.
Partajează asta:
Mihai Oara despre controversa din jurul lui Iosif Ton
Domnule Alin Cristea,
Vă muțumesc pentru că v-ați făcut timp să răspundeți cu argumente la articolul meu. Este reconfortant să găsești persoane care dialoghează în mod civilizat, în loc să facă etichetări ieftine.
Am încercat să răspund la două obiecții pe care evanghelicii le au față de Ortodoxie: (1) ”ortodocșii se țin de Tradiție, dar evanghelicii se țin de Scriptură” și (2) ”ortodocșii au instituții supra-bisericești, deoarece singura biserică legitimă este cea locală”. Fără să intru în substanța acestor obiecții, am vrut – și sper că am reușit – să arăt că avem de-a face cu ceea ce se poate numi o ”distincție căreia îi lipsește diferența”.
Wikipedia definește această expresie: ”A distinction without a difference is a type of argument where one word or phrase is preferred to another, but results in no difference to the final outcome. It is particularly used when a word or phrase has connotations associated with it that one party to an argument prefers to avoid.”
Dumneavoastră încercați să precizați care este diferența în această distincție fără diferență. Nu contează faptul că ortodocșii se referă la Tradiție în timp ce baptiștii se referă la tradiții. Este adevărat că Tradiția ortodoxă este diferită de tradițiile baptiste. (…)
citește mai mult Comment on Mihai Oara despre controversa din jurul lui Iosif Ton by Mihai Oara from Comments for Persona by Mihai Oara
Partajează asta:
Un misionar vorbeşte despre evanghelizarea secretă din China
„Chinezii neagă creştinismul fiindcă au fost educaţi să creadă într-o evoluţie naturală, fără Dumnezeu. În mintea lor sunt siguri că Dumnezeu nu există. Ei cred în ei înşişi şi în bani.” Aşa se văd chinezii și China prin ochii unui misionar creştin.
„Merg din casă în casă,” povesteşte pentru Christian Telegraph misionarul, al cărui nume nu a fost dezvăluit pentru a-l proteja. „E foarte, foarte periculos. Oamenii pe care i-am vizitat până acum nu au spus nimic despre mine guvernului,” explică misionarul, dar adaugă că nu știe niciodată dacă oamenii cu care vorbeşte îl vor reclama sau nu.
Mediul religios chinez este marcat de trecutul politic al ţării. „Mulţi oameni încă au încredere în Mao Zedong… Am vizitat diverse case în care oamenii se închină în faţa fotografiei lui.” În ciuda acestei realităţi şi a faptului că cei mai mulţi chinezi au fost educaţi să „creadă în ei înşişi, să nege existenţa vreunui Dumnezeu sau a vreunui lucru supranatural… tinerii sunt foarte deschişi”, povesteşte misionarul.
Religiozitatea chinezilor e prezentă în statistici. Primul sondaj de mari proporţii referitor la credinţele religioase ale chinezilor, efectuat în 2006, a relevat că 31,4% din populaţie se declară religioasă. Raportând eşantionul de 4.500 de subiecţi la numărul total al chinezilor, se ajunge la un număr de peste 300 de milioane de credincioşi, de trei ori mai mult decât estimările oficiale anterioare ale Chinei ateiste.
După prăbuşirea regimului lui Mao, atmosfera politică s-a relaxat, iar oamenii s-au îndreptat spre religie, pentru a găsi alinare, explica în luna iulie pentru NPR, Liu Zhongyiu, profesorul de la Universitatea Normală din China de Est (Shanghai) care a coordonat aplicarea sondajului.
Răspândirea creștinismului în rândul populației chineze reprezintă o „creștere unică și explozivă”, aprecia într-un interviu acordat portalului Christian Today, în luna august, Mathews George Chunakara, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Mărturie Publică al Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC). Chunakara comentează că „nu doar clasele defavorizate îmbrățișează creștinismul, ci și cei bogați și cei educați, de asemenea,” oferind exemplele Beijingului și Shanghaiului ca dovadă a acestui fapt.
Potrivit aceleiaşi surse, dacă în 1970, numărul creștinilor din China se apropia de 13 milioane, estimările prezente ajung până la 130 de milioane de persoane.
În prezent, în China există două tipuri de biserică: cele recunoscute de stat şi cele subterane. ”Creştinii din bisericile subterane spun despre comunităţile de credincioşi din bisericile înregistrate că se încred mai degrabă în guvern, nu în Dumnezeu”. De aceea, unii dintre creştinii din bisericile subterane nu discută cu cei din bisericile recunoscute de stat pentru că nu au încredere în ei, a mai dezvăluit misionarul creștin.
Sunt însă și reprezentați creștini care văd o oportunitate în recunoaşterea bisericilor de către guvern. Chinezii care nu fac parte din aşa-numita biserică subterană, ci care s-au înregistrat oficial ca membrii ai bisericii, „au libertatea de a se închina, atâta timp cât fac lucrul acesta în biserică. Este o oportunitate extraordinară. Dacă acţionăm legal şi în limitele legii, putem lucra prin biserica înregistrată legal, care este foarte dispusă să răspândească Evanghelia în acest timp”, a declarat la începutul lunii septembrie, pentru Christian Telegraph, Jonathon Brooks, directorul organizaţiei misionare „Vocea Chinei şi a Asiei”.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro (6 octombrie 2010)
Partajează asta:
China ateistă dă primul sondaj oficial referitor la creştini
Creștinii din China numără peste 23 de milioane, conform rezultatelor date publicității de primul sondaj oficial al statului comunist pe probleme de credință. La nivelul întregii țări, creștinismul acoperă doar 1,8% din totalul populației însă, dintr-o altă perspectivă, creștinii reprezintă 73% din populația religioasă a Chinei.
Cifrele au fost date publicității în Cartea Albastră a Religiilor din China, o compilație realizată de Academia Chineză de Științe Sociale. Instituția activează sub controlul Guvernului chinez, conform publicației China Daily.
Sondajul a vizat peste 60.000 de persoane care au răspuns chestionarului în peste 300 de regiuni ale Chinei. Conform datelor, se pare că biserica creștină atrage în general oameni cu statut social scăzut, inclusiv săraci, femei și bătrâni. Jumătate dintre creștini au o educație primară, iar numai 2,6% au mers la facultate sau au absolvit studii universitare. În ultimii ani, se observă și o schimbare demografică, cercetătorii menționând că mai mulți tineri, intelectuali și oameni cu pregătire s-au alăturat bisericii.
Academia a atribuit creșterea numărului de creștini reformelor sociale din ultimele trei decenii. În special, ultimele decade au adus un plus de membri în condițiile în care 73% dintre creștini s-au adăugat bisericii după 1993, în timp ce doar 18% au făcut-o între 1982-1992. Aceste statistici arată clar că perioada de reformă și deschidere de 30 de ani a fost un timp de dezvoltare rapidă atât pentru societatea chineză, cât și pentru biserica chineză”, afirmă Fu Xianwei, conducătorul organismului oficial care asigură alinierea bisericii la interesele statului.
Cercetătorii au menționat faptul că, în ciuda creșterii bisericii, comunitatea creștină reprezentată în 55.000 de biserici este încă marginalizată în societate. Cifrele neoficiale ale creștinilor în China arată însă diferit, totalul membrilor fiind undeva între 40 și 130 de milioane. În cadrul sondajului, doar 67% dintre creștini au afirmat că au fost botezați.
„Biserica din China cunoaște o creștere spectaculoasă, nemaiîntâlnită”, afirmă Mathews G. Chunakara, directorul pentru Afaceri Internaționale și Mărturie Publică din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor.
„Nu e vorba doar de săracii pe care îi vedeți în biserici. Chiar și bogații și oamenii educați îmbrățișează creștinismul. Dovadă sunt Beijing și Shanghai. În timp ce creștinismul moare în Apus, Dumnezeu aduce o renaștere spirituală în țările lumii a treia, în India sau China”, a afirmat Chunakara într-un interviu acordat publicației indiene Christian Today.
Cu privire la China și dezghețul relațiilor între stat și biserică, Chunakra observă că, „întrucât economia chineză are cea mai mare rată de creștere, ei [guvernanții] realizează importanța unei societăți armonioase. Pentru a promova o astfel de societate, ei atribuie religiei un anumit rol.”
Dr. Zhao Xiao a fost trimis de Guvernul chinez cu ani în urmă pentru a face un studiu cu privire la dezvoltarea economiilor din Apus. Cu opt ani în urmă, economistul chinez a scris articolul „Economiile de piață cu biserici și economiile de piață fără biserici.” Concluzia studiului a fost aceea că temelia morală a permis Americii dezvoltarea economică, ca atare, economia Chinei ar putea avea beneficii din răspândirea credinței creștine în interiorul granițelor sale.
În 2002, când a publicat articolul, Xiao era un membru al Partidului Comunist și ateu. „Dacă China primește mesajul crucii, atunci ea va fi o binecuvântare pentru întreaga lume”, a afirmat același Zhao Xiao, convertit acum la creștinism. Declarația a fost făcută în fața a mii de oameni, lideri creștini adunați la Global Leadership Summit, organizat de Willow Creek.
Primele eforturi creștine au fost făcute în secolul 16 de preotul iezuit Matteo Ricci. Protestantismul a intrat în China prin eforturile misionarului scoțian Robert Morrison, în secolul 19. În anul 1949, când Partidul Comunist a preluat conducerea țării, misionarii au fost obligați să părăsească țara.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro (13 august 2010)
Partajează asta:
Biserica creștină din China crește exponențial
Biserica creștină din China înregistrează o creștere numerică fără precedent, transmite Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC), citat de Christian Today.
„Am vizitat China regulat în ultimii 15 ani și sunt uimit în fața creșterii uriașe a bisericii,” a declarat Mathews George Chunakara, directorul Departamentului de Relații Internaționale și Mărturie Publică al WCC. Reprezentantul Consiliului a evaluat răspândirea creștinismului în rândul populației chineze drept o „creștere unică și explozivă”.
Chunakara notează cu entuziasm că „nu doar clasele defavorizate îmbrățișează creștinismul, ci și cei bogați și cei educați, de asemenea,” notând că „Beijingul și Shanghaiul sunt o dovadă” a acestui fapt.
Liderul ecumenic afirmă că situația privind libertatea religioasă în China „s-a îmbunătățit considerabil” în ultimii zece ani și că, datorită ritmului alert de producție economică, Guvernul Chinez începe să se arate „în favoarea” celor credincioși. Potrivit Christian Today, dacă în 1970, numărul creștinilor din China ajungea la 13 milioane, estimările prezente ajung până la 130 de milioane de persoane.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro
Partajează asta:
Guvernul ateist chinez sprijină budismul pentru a contracara creștinismul
China susține religia budistă în defavoarea creștinismului, susține National Public Radio din America, citându-l pe Andre Laliberte de la University of Ottawa. În anul 2006 a avut loc în China primul Forum Budist Mondial, la care au participat o mie de călugări. Era prima manifestare religioasă de o așa amploare sponsorizată oficial de o țată atee. Cu patru decenii în urmă orice închinare religioasă fusese interzisă în China.
Momentul a marcat o schimbare de atitudine în administrația de la Beijing către religie, în special către budism. Se estimează că în China sunt aproximativ 20 de milioane de budiști. În 1994 s-au pus bazele primei fundații filantropice budiste. Astăzi este una dintre cele mai dezvoltate din China, având fonduri, programe de audit, un ziar și o revistă, și un număr de 45.000 de membri. Toate proiectele lor de turism religios, clinici, leprozerii, orfelinate, infrastructură de alimentație vegetariană au fost conexate cu acțiuni ale guvernului.
Cutremurul din 2008 a fost un nou punct de cotitură. Oficialii administrației atee de la Beijing au invitat atunci organizații diverse să vină în ajutor, indiferent de religie, budiști sau creștini. Deși guvernul cere adesea ajutorul, acțiunile sunt făcute la nivel local, fără multă publicitate pentru a nu se credit de imagine și capital social acestor instituții.
Andre Laliberte de la University of Ottawa cercetează filantropia budistă din China. El crede că există și un alt motiv pentru sprijinul din partea statului: contrabalansarea creștinismului exploziv din China. „Am motive să cred că guvernul chinez încurajează instituțiile budiste pur și simplu pentru că este îngrijorat de rapida dezvoltare a Creștinismului și a Protestantismului, în special. Guvernul nu poate preveni cererea de ajutor în plan spiritual. Încearcă să controleze fenomenul, iar budismul este un bun candidat.”
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro
Guvernul ateist chinez sprijină budismul pentru a contracara creștinismul
Partajează asta:
Tony Blair: Religia inspiră tinerii să ajute
Religia nu împinge la izolare sau conflict, ci este o reală forță pentru schimbare. Acesta a fost mesajul transmis de fostul premier al Marii Britanii, Tony Blair, la încheierea perioadei de aplicații pentru bursa Faiths Act.
„Ideea că tinerii nu sunt motivați de religie ca să îi ajute pe ceilalți – sau că credința inspiră doar conflict – este pur și simplu greșită,” a spus Tony Blair, fondatorul și patronul fundației, într-o declarație citată de Christian Post.
Fostul premier britanic se bazează în afirmațiile sale pe numărul mare de tineri care au aplicat, pentru bursa Faiths Act oferită de fundația Tony Blair Faith. „Numărul de aplicanți arată clar entuziasmul care există între tineri, de a demonstra că religia poate fi o forță pentru bine în societate,” a mai declarat Blair. „Poate construi înțelegere și poate furniza unitate și putere de a face față celor care o văd ca o sursă de separare și discriminare.”
Peste 680 de tineri de diferite religii au aplicat la programul aflat deja la a doua ediție. Cea mai mare parte a aplicanților sunt creștini (41%). Aceștia sunt urmați de hinduși (18%) și musulmani (17%).
Faiths Act selectează 30 de tineri de 20-27 de ani din Canada, India, Marea Britanie și Statele Unite, care sunt motivați de religia lor să ajute persoanele aflate în dificultate. Cei selectați sunt trimiși, echipă cu participanți de altă religie, pentru a ajuta membrii unor comunități locale confruntate cu sărăcia. Anul acesta, principalul obiectiv al programului peste eradicarea deceselor cauzate de malarie.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro
Partajează asta:
Creştinii de azi ignoră învăţăturile Bibliei
Unii lideri creştini spun că în istorie nu a existat vreo altă generaţie care să fi ignorant atât de mult Biblia ca în prezent.
Unul dintre motive este faptul că tinerii creştini sunt influenţaţi de tendinţele culturale, mai degrabă decât de Scripturi. Consecinţele ar putea fi devastatoare, nu numai pentru Biserică, dar şi pentru societate. Aceasta în contextul în care mulţi oameni cunosc Biblia. Un sondaj arată că mai mult de 60% dintre americani cunosc cinci din cele zece porunci sau cele patru Evanghelii ale Noului Testament. 31% dintre americani cred că sunt suficienţi de buni pentru a intra în cer.
Potrivit unui studiu făcut de Grupo Barna, citat de StiriCrestine.ro, majoritatea celor care spun că sunt creştini cred că nici Satana şi nici Duhul Sfânt nu există cu adevărat. Şi, deşi Biblia spune clar că în Cristos nu este nici un păcat, 22% dintre ei cred că Isus a păcătuit când a fost pe pământ. Majoritatea celor care au răspuns la sondaj, pe diverse teme, cum ar fi păcat, rai, iad şi mântuire, şi-au bazat pe opiniile pe convingerile şi percepţiile personale. Dr. Vinson Synan, profesor la Regent University consideră că “dacă nu ştiu Biblia, (tinerii) pot că să cadă în orice fel de păcat, şi tot felul de probleme. Aşa se întâmplă în ţara noastră. Dacă ştiu Biblia, dacă ştiu cele Zece Porunci care sunt avertismente, pot să trăiască o viaţă minunată.”
La rândul său, pastorul Lou Engle, fondatorul Mişcării de Rugăciune “Call”, spune că este periculos să fie “spiritual”, fără să cunoşti Cuvântul lui Dumnezeu: “Dacă cineva se abate de la adevăr, intră în înşelăciune şi în cele din urmă deşi crezi că mergi cu Dumnezeu, de fapt mergi fără Dumnezeu.” Creştinii de astăzi par să meargă pe calea culturii lumeşti şi să accepte uşor divorţul, devenit comun în casele creştine, şi să fie de acord cu căsătoria gay. “Ne dăm seama că această generaţie a fost învăţată că moralitatea este relativă. Familia este baza naţiunii. Dacă nu transmiţi copiilor Adevărul, îi îndepărtezi uşor de păstori şi biserici”, a spus Engle.
Creştinii de azi ignoră învăţăturile Bibliei from Catholica.ro by Editor (20.01.2011)
Partajează asta:
Vorbe care contează – 22 ianuarie 2011 Iuda și societatea contemporană
Sărutul lui Iuda stârnește în lume oroare, dar principiile lui sunt la mare onoare.
Florin Liău, Sărutul lui Iuda sau Creștinismul politic semneletimpului.ro (aprilie 2010)
Sărutul lui Iuda sau Creştinismul politic (2)
