Arhive categorie: Cultură

Cei ce topesc multe lumânări în citirea cărților, tocesc vederea ochilor trupului; dar cei ce n-au căutat niciodată pe slove, măcar că și-au păzit mai ascuțită vederea ochilor, însă neștiința i-a vârât în întuneric și în tartarul necunoștinței.

Dimitrie Cantemir

Publicat în: Cultură, Cărţi, Maxima zilei, Maxime și cugetări | Etichetat: Dimitrie Cantemir

Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013

De Marius Silvesan pe 05/07/2013 | 1 comentariu

În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.

Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.

Joi, 4 Iulie 2013

– Sosirea participanţilor

Cazarea participanţilor la Hotelul Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

19.00 Cina –

Vineri, 5 Iulie 2013

8.30 – Micul dejun

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

9.30 – 10.00 Deschiderea oficială a simpozionului „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”

– Cuvânt de salut din partea organizatorilor: Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Prof. Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului)

– Cuvânt de salut Octav BJOZA (Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România)

– Cuvânt de salut din partea autorităţilor locale

– Prezentare de carte: Destine individuale și colective în comunism, Polirom, 2013 (Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu);Remembrance in time, I-II, Transilvania University Press of Brașov, 2012 (Elena Helerea)

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

10.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO, Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ

– Ion CIUPEA, Florentin OLTEANU (Fundația Culturală „Negru Vodă”, Făgăraș, Memorialul Rezistenței Anticomuniste „Țara Făgărașului”) – File din rezistenţa anticomunistă făgărăşeană: Satul Ileni

– Drd. Vadim GUZUN (Ministerul Afacerilor Externe al României) –Rusia stalinistă împotriva Rusiei ţărăneşti: perspectivă diplomatică europeană (1928-1930)

– Prof. dr. Gabriela OTESCU-BICA (Teregova) – Interferenţe instituţionale în mediul rural reflectate în mărturiile orale din zona Banatului montan (1940-1970)

– Cercet. Leontin NEGRU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Germanii basarabeni – o comunitate sacrificată

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Conf. univ. dr. Sorin RADU, drd. Alexandru NICOLAESCU (Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Procesul de verificare a membrilor şi „reorganizarea” Frontului Plugarilor în anii 1947-1953

– Asist. univ. dr. Cornel MICU (Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius”, Galați) –Redefinirea strategiei regimului comunist din România faţă de colectivizarea agriculturii (1953-1956)

– Cercet. dr. Sanda BORȘA (Institutul de Istorie „George Bariț”, Cluj-Napoca) – Un episod al „transformării socialiste”: colectivizarea agriculturii în Raionul Bistrița (1950-1962)

– Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO (Muzeul Național Militar, București), căpitan comandor Marius ROHART (Muzeul Marinei Române, Constanța), dr. Florin C. STAN (Muzeul Marinei Române, Constanța) – Aspecte din istoria marinei militare române în anii ’50-’60

– Prof. univ. dr. Ion ZAINEA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Direcţia Generală pentru Presă și Tipărituri / Comitetul pentru Presă şi Tipărituri – instituţia de cenzură/pază a regimului comunist (1949-1977)

13.30 – Masa de prânz

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Iuliu CRĂCANĂ, Prof. Florentin Olteanu

– Lect. univ. dr. Ilarion ȚIU (Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”) – Legislația presei din anii ’70, o tentativă de restalinizare a mass-media?

– Asist. univ. dr. Cezar STANCIU (Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgovişte) – Reconstrucţia diplomaţiei româneşti în contextul destalinizării

– Dr. Iuliu CRĂCANĂ (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Stalinizarea şi destalinizarea justiţiei în România comunistă

– Lect. univ. dr. Mihai CROITOR (Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) – „Planul Valev” și impactul acestuia asupra relațiilor româno-sovietice

17.00-17.15 Pauză

17.15- 19.00 Comunicări

– Cercet. dr. Manuela MARIN (Universitatea de Vest Timişoara) –Modernizarea socialistă şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu

– Cercet. drd. Nicolae VIDENIE (Institutul Român de Istorie Recentă) – Moartea dictatorului sovietic Iosif Visarionovici Djugasvili/Stalin reflectată în presa exilului românesc postbelic (1945-1989)

– Drd. Nicoleta ȘERBAN (Facultatea de Istorie, Universitatea București) – Momentul înlăturării monumentului lui I.V. Stalin din București (1956)

19.00 – Cina

Sâmbătă, 6 Iulie 2013

8.00 – Micul dejun

Secțiunea I

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Cercet. Robert FÜRTÖS, Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE

– Asist. cercet. dr. George NEAGOE (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Academia Română, Bucureşti; Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti) – Scriitor şi propagandist: George Călinescu şi optimismul „destalinizării”

– Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE (Facultatea de Arhitectură, Universitatea „Spiru Haret”, București) – Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Prezentare generală şi studiu de caz: Arh. Mucichescu Nicolae

– Cercet. Robert FÜRTÖS (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetu Marmației) – Ioan Hudiţă în documentele Securităţii

– Cercet. Constantin VASILESCU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Cercet. Alin MUREŞAN (Centrul de Studii în Istorie Contemporană) – Ascensiune şi declin în cadrul aparatului de Securitate. Studiu de caz: Maiorul Aurel Ceia

– Cercet. drd. Dumitru LĂCĂTUȘU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Prăbuşirea unui lider stalinist: Alexandru Drăghici

11.00 – 11.15 Pauză

11.15 – 13.30 Comunicări

– Cercet. drd. Cristina ROMAN (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu. Un paradox al timidei destinderi de după martie 1953

– Dr. Ion RÎŞNOVEANU (Muzeul Marinei Române, Constanța) –Reabilitarea unui nevinovat: Comandorul (r) Constantin Pogonat

– Cercet. dr. Miodrag MILIN (Institutul de Studii Bănățene, Academia Română – Filiala Timişoara), Dr. Andrei MILIN (Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara) – Stalinism, post-stalinism şi evoluţii mai recente în democraţia minoritarilor sârbi din România

– Conf. univ. dr. Ludmila ROTARI (Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti) – Efectele politicii staliniste de creare a unor noi naţiuni – moldovenii din Ucraina

– Lect. univ. dr. Ilie GHERHEȘ (Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia-Mare) – Aspecte ale stalinizării României. Studiu de caz: regimul lui Ivan Odoviciuc în Maramureș (20 ianuarie – 9 aprilie 1945)

13.30 – Masa de prânz

Secțiunea II

IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR

Sala „Sinodicon”

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Drd. JANOSI Csongor, Cercet. dr. Ion XENOFONTOV

– Conf. univ. dr. Gabriel MOISA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Impactul stalinizării asupra Bisericii Ortodoxe Române: Cazul preoţilor Ioan Crişan şi Florian Rațiu (judeţul Arad)

– Drd. Claudiu CĂLIN (Episcopia Romano-Catolică de Timişoara) –Desființarea abuzivă a Diecezei Romano-Catolice de Timișoara de către autoritățile comuniste în anul 1948

– Dr. Sergiu SOICA (Comloșu Mare) – Desfiinţarea unei Instituţii. Studiu de caz: Episcopia Greco-Catolică de Oradea

– Cercet. Alina URS (Centrul de Studii în Istorie Contemporană, București) – Un pas spre comunizare. Eliminarea educaţiei religioase din şcolile publice

– Cercet. Constantin PETRE (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Detenţia politică a femeilor pe motive religioase. Cazul Martorilor lui Iehova (1948-1964)

– Dr. Marius SILVEȘAN (Institutul Teologic Baptist, București) –Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Drd. JANOSI Csongor (Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) – Colaborarea româno-maghiară la nivelul Ministerelor de Interne și a organelor de securitate pe probleme ecleziastice reformate la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor ’60

– Cercet. BANDI István (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Încercarea de destructurare a Bisericii Romano-Catolice – un pas în procesul comunizării Ungariei postbelice

– Cercet. VÖRÖS Géza (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Posibilitatea exercitării libere a credinței în țările de democrație populară. Studiu de caz: Ungaria

– Dr. Romeo CEMÎRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Persecutarea clericilor şi a comunităţilor religioase din R.S.S. Moldova de către statul sovietic (1945-1962)

– Cercet. dr. Ion XENOFONTOV (Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei) – Activitatea împuterniciților în problemele bisericii ortodoxe de pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru R.S.S. Moldovenească (1944-1965)

– Cercet. dr. Liliana CONDRATICOVA (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova) – Politica autorităților sovietice față de inventarul liturgic (1944-1960)

– Cercet. Manole BRIHUNEȚ (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Republica Moldova) – Calvarul bisericii Sfântul Nicolae din satul Mileștii Mici în perioada sovietică: de la lăcaș de cult la muzeul ținutului natal

13.30 – Masa de prânz

MEMORIA REGIMURILOR COMUNISTE ȘI VALORIFICAREA MUZEALĂ A ISTORIEI ACESTORA

Aula Academiei „Brâncoveanu”

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Claudia-Florentina DOBRE, Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA

– Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA (Facultatea de Istorie și Studii Clasice, Universitatea „McGill”, Montréal, Canada) – La jumătatea distanței dintre memorie și istorie. Memorialistica Gulagului ca gen literar

– Dr. Claudia-Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București), Dr. Valeriu ANTONOVICI (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) – Bărăgan Stories: Memories from the Romanian Siberia*

– Prof. Mihaela-Cristina GHERHEȘ (Baia Mare) – Impactul stalinizării în România. Studiu de caz: copilăria „mea” la bloc

– Cercet. dr. Viorica OLARU-CEMÂRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Cunoaşterea trecutului comunist prin intermediul mijloacelor moderne, interactive

– Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Demersuri instituționale de memorializare a comunismului românesc

17.00 – 17.15 Pauză

17.15 – 19.00 Comunicări

– Dr. Claudia Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București) – Comunismul muzeificat: o abordare comparativă a muzeelor din România, Bulgaria, Ungaria şi Republica Cehă

– Asist. dr. Izabela SKORZYNSKA (Facultate de Istorie, Universitatea „Adam Mickiewicz”, Poznań, Polonia), Dr. Anna Maria WACHOWIAK (Szczecin, Poland) – Museification of Communism as an Element of Practices in the Process of Creating Regional and National Identity in Poland. A Few Cases Studies

– Asist. univ. Jernej Letnar ČERNIČ (Școala Guvernamentală și de Studii Europene, Kranj, Slovenia) – Consolidating Transitional Justice through constructing memorials in Slovenia

– Magistrat Renato PODBERSIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – Huda Jama – How to museally present the mass killing site in St. Barbara pit

– Cercet. avocat Boštjan KOLARIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – An Example of a Modern Approach. The Spomenik (Monument) Project in Slovenia

18.45 – 19.00 – Concluziile Simpozionului

19.00 – Cina

Duminică, 7 Iulie 2013

8.30 – Plecarea participanţilor

9.30-11.30 Vizită la Fundaţia „Negru Vodă” şi la Cetatea din Făgăraş – Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului.

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Comunism, Conferinte, Cultură, Educație, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Postcomunism, Religie, Simpozioane | Etichetat: Cosmin Budeancă, legislație, Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus, Simpozionului internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

9 Things You Should Know About Independence Day and the Declaration of Independence

De Marius Silvesan pe 04/07/2013 | 2 comentarii

Fiindcă astăzi este Ziua independenței (SUA) m-am gândit că ar fi util să știm mai multe despre contextul semnării acestui document și modul în care ziua de 4 iulie a a ajuns să fie asociată Declarațieie de Independență și declarată ca zi de sărbătoare.

Articol scris de JOE CARTER pentru http://thegospelcoalition.org

July 4, 2013 will be America’s 237th Independence Day, the day Americans celebrate our Declaration of Independence from Great Britain. Here are nine things you should know about America’s founding document and the day set aside for its commemoration.

1. July 4, 1776 is the day that wecelebrate Independence Day even though it wasn’t the day the Continental Congress Declaration of independence (thegospelcolaition.org - 4.07.2013) decided to declare independence (they did that on July 2, 1776), the day we started the American Revolution (that had happened back in April 1775), the date on which the Declaration was delivered to Great Britain (that didn’t happen until November 1776), or the date it was signed (that was August 2, 1776).

2. The first Independence Day was celebrated on July 8, 1776 (although the Declaration was approved on July 4, 1776, it was not made public until July 8), but for the first two decades after the Declaration was written, people didn’t celebrate it much on any date. One party, the Democratic-Republicans, admired Jefferson and the Declaration. But the other party, the Federalists, thought the Declaration was too French and too anti-British, which went against their current policies.

3. After the War of 1812, the Federalist party began to come apart and the new parties of the 1820s and 1830s all considered themselves inheritors of Jefferson and the Democratic-Republicans. Printed copies of the Declaration began to circulate again, all with the date July 4, 1776, listed at the top. Celebrations of the Fourth of July became more common as the years went on and in 1870, almost a hundred years after the Declaration was written, Congress first declared July 4 to be a national holiday as part of a bill to officially recognize several holidays, including Christmas. Further legislation about national holidays, including July 4, was passed in 1938 and 1941

Semnarea Declaratiei de insependenta a SUA - 1776 (thegospelcolaition.org - 4.07.2013)

4. Benjamin Franklin, John Adams, Thomas Jefferson, Roger Sherman, and Robert R. Livingston comprised the Committee of Five that drafted the Declaration. Jefferson, regarded as the strongest and most eloquent writer, wrote most of the document. After Jefferson wrote his first draft, the other members of the Declaration committee and the Continental Congress made 86 changes, including shortening the overall length by more than a fourth and removing language condemning the British promotion of the slave trade (which Jefferson had included even though he himself was a slave owner).

5. The signed copy of the Declaration is the official, but not the original, document. The approved Declaration was printed on July 5th and a copy was attached to the „rough journal of the Continental Congress for July 4th.” These printed copies, bearing only the names of John Hancock, President, and Charles Thomson, secretary, were distributed to state assemblies, conventions, committees of safety, and commanding officers of the Continental troops. On July 19th, Congress ordered that the Declaration be engrossed on parchment with a new title, „the unanimous declaration of the thirteen united states of America,” and „that the same, when engrossed, be signed by every member of Congress.” Engrossing is the process of copying an official document in a large hand.

6. Thomas Jefferson and John Adams, the only two presidents to sign the document, both died on the Fourth of July in 1826, the fiftieth anniversary of the adoption of the Declaration. Adam’s last words have been reported as „Thomas Jefferson survives.” He did not know that Jefferson had died only a few hours before. James Monroe, the last president who was a Founding Father, also died on July 4 in 1831. Calvin Coolidge, the 30th President, was born on July 4, 1872, and, so far, is the only President to have been born on Independence Day.

7. John Hancock, the President of the Continental Congress at the time, was the first and only person to sign the Declaration on July 4, 1776 (he signed it in the presence of just one man, Charles Thomson, the secretary of Congress). According to legend, the founding father signed his name bigger than everyone else’s because he wanted to make sure „fat old King George” could read it without his spectacles. But the truth is that Hancock had a large blank space and didn’t realize the other men would write their names smaller. Today, the term „John Hancock” has become synonymous with a person’s signature.

8. The 56 signers of the Declaration did not sign on July 4, 1776, nor were they in the same room at the same time on the original Independence Day. The official signing event took place on August 2, 1776 when 50 men signed the document. Several months passed before all 56 signatures were in place. The last man to sign, Thomas McKean, did so in January of 1777, seven months after the document was approved by Congress. Robert R. Livingston, one of the five original drafters, never signed it at all since he believed it was too soon to declare independence.

9. Unlike the U.S. Constitution, which makes no reference to God, the Declaration has three references to a deity. The document also makes two references that tie natural law to God. (Although Thomas Jefferson was a Deist, as a young apprentice lawyer he had studied the work of Henry de Bracton, an English jurist and natural law proponent. Bracton has been referred to as the „father of common law” and is said to have „succeeded in formulating a truly Christian philosophy of law”).

Publicat în: Cultură, Istorie, Politică | Etichetat: Declaration of Independence, Independence Day, Joe Carter, july 4 1776, SUA, thegospelcoalition.org

Bisericile Creștine Baptiste din Romania între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965) (eBook)

De Marius Silvesan pe 25/06/2013 | Lasă un comentariu

Am fost anunțat de către editura Cetatea de Scaun că pe 24 iunie 2013 a apărut cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965) în format eBook (pdf).

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față Cartea costă 30 lei fiind disponibilă pe site-ul Elefant.ro. După descărcare cartea poate fi instalată pe șase dispozitive diferite.

http://www.elefant.ro/ebooks/istorie/studii-istorice/bisericile-crestine-baptiste-din-romania-intre-persecutie-acomodare-si-rezistenta-iixivviii-iixviv-209768.html

Produs publicat în 2013 la Cetatea de Scaun
Data apariției: Iunie 2013
Colecția Istorie
ISBN PDF: 978-606-537-184-2 30,00 lei
Formate: PDF (Adobe DRM)
Drepturi utilizare: 6 dispozitive
Compatibil cu: PC/Mac, iPad/iPhone, Android, Nook, Sony, Trekstor (afla mai multe)

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Cultură, Cărţi, Istoria Bisericii, Istorie, Persecuţie, Religie | Etichetat: eBook, Editura Cetatea de Scaun, elefant.ro, Marius Silveșan - Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție - acomodare și rezistență (1948-1965)

Alexandru Filip Popovici, Revolta împotriva neputinței și Evanghelia

De Marius Silvesan pe 21/06/2013 | 1 comentariu

Revolta împotriva neputinței se manifestă prin aducerea sinelui înaintea tuturor lucrurilor. Aceasta se întâmplă deoarece „românii sunt nestatornici, impulsivi, brutali”, „sunt recunoscători pentru binele ce li se face, dar și foarte răzbunători când sunt jigniți” dar mai ales, „ei nu se supun decât propriei nevoi de a reacționa imediat”. Atunci când apare această raportare la sine, atunci omul este cel mai liber și totuși cel mai legat. Atunci este cel mai puternic și totuși cel mai slab. Atunci mândria lui țipă tot mai tare și totuși se aude încet. Istoria are un anumit grad de recurență, prin urmare, nu mai avem nevoie de demonstrații empirice. Ce a fost va mai fi. Faptele observate astăzi în societate își strigă propria demonstrație. Poporul român, cel descris de alții deunăzi, este același astăzi.

Atunci când „celălalt există doar ca sursă pentru hrănirea puterii” asistăm indirect la o relativizare a valorilor tradiționale. Lucrul aceste se întâmplă deoarece omului contemporan nu îi mai place tradiționalismul. Omul contemporan este rupt de trecut. Pentru el semnificația este dată de ceea ce nici nu a ajuns încă să fie – viitorul – potențialitatea. Omul contemporan este mereu omul viitorului, pentru că atunci când „trăiești raportându-te la infinit nu te poți compara cu nimeni”, iar faptul acesta conferă controlul asupra neputinței. Revolta împotriva neputinței naște ironie. Ironie întrucât neputința regăsită în sine este proiectată celorlalți, iar „celălalt există doar ca sursă pentru hrănirea puterii sale”.

Cum integrăm Evanghelia în contextul acesta? În modul cel mai simplu. Cuvântul ne spune că „Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut”. În acest „ce era pierdut” suntem noi. Omul contemporan își poate da cu ușurință seama că s-a pierdut. Că nu vrea s-o recunoască – în aceasta stă revolta împotriva neputinței sale, iar tocmai în această pierzanie a sa intervine Evanghelia. Drama omului modern este drama lui Toma. Pentru câteva momente Toma se pierde – „dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20:25). Pe cât de categoric ne răsună în minte atunci când citim declarația sa, pe atât de liniștit sună invitația Domnului Isus: „adu-ți degetul încoace și uită-te la mâinile Mele și adu-ți mâna și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios.” Cuvintele solicită acțiune. Poporul nostru s-a pierdut în declarații; a pierdut acțiunea de a fi creștin. Homo religiosus a căzut în desuetudine. El caută semne în Cel ce stă înaintea sa, dar nu-L vede pe Cel ce stă în fața sa. Când trăiești „după legea firii mai mult decât după religie”, firea devine o religie în sine și nu mai vezi nimic.

După cum spunea Noica, „fiindcă nu s-a interesat de teologie, secolul nouăsprezece nu s-a preocupat de om; fiindcă se preocupă de omul concret, secolul douăzeci revine la teologie”. Locul acesta privilegiat se explică prin faptul că, spre deosebire de alte științe, teologia nu explică pe om de jos în sus sau din afară înlăuntru „ci de sus în jos, de la decăderea dintr-o stare superioară, și dinăuntru în afară”. Această descriere a omului îl explică și îl desfășoară în toată plinătatea lui. Tocmai de aici să plecăm. Noi, în vestirea Evangheliei, nu intrăm în competiție cu celelalte științe și nici cu spiritul vremii. Știința nu și-a găsit încă o metodă validată „dinăuntru – în afară”. Noi, în vestirea Evangheliei, credem că fiecare om are o nevoie… Și care-i nevoia cea mai aprigă? Să văd în mâinile Lui semnul cuielor, să pun degetul meu în semnul cuielor și mâna mea în coasta Lui. Cu alte cuvinte, omul vrea să-L vadă pe Dumnezeu. În fond, toate nevoile se subordonează acesteia. Și pentru că „paradigma” noastră este de sus în jos, noi trebuie să-i învățăm pe oameni că ridicarea din decădere înseamnă apropiere de Dumnezeu. „Apropiați-vă de Dumnezeu și El se va apropia de voi” (Iacov 4:8), iată acțiunea pierdută în timp a omului contemporan. Mereu în istorie, în diferite domenii, s-au propus, atunci când împrejurările o cereau, reîntoarceri la sursele de inspirație originare. Când au văzut că s-a instaurat un oarecare tradiționalism sec, s-au reîntors la trecut, pesemne că l-au găsit valoros. În creștinism atunci când se constată o criză, unii se gândesc înspre viitor. Cum să dispară (criza, bineînțeles) și să nu mai apară? Ce să mai aducem nou? De unde să luăm și să mai adăugăm? Cum să ne integrăm în modernitate?

Revin la pierderea noastră. Noi ne-am pierdut de două ori. Eram pierduți, ce-i drept, și apoi ne-am pierdut de trecut. Integrarea Evangheliei se va face prin reconsiderarea ei. Evanghelia nu este nici tradiție, nici cultură. Ea este trăire. Omul contemporan are nevoie de Cuvânt, chiar dacă nu vrea s-o recunoască. Dar nu orice fel de Cuvânt, ci Cuvântul trăit…apoi Toma își isprăvește necredința…

Autorul precizează următoarele despre acest articol:

L-am redactat urmând câteva descrieri despre români așa cum apar în cartea Firea romanilor de Daniel Barbu. Am renunțat la stilul academic dar am adăugat între ghilimele descrierile respective.

Alexandru Filip Popovici este masterand anul I în Psihodiagnoză,
Psihoterapie Experienţială Unificatoare (PEU) și student al
Facultății de Teologie Baptistă Pastorală din cadrul
Institutului Teologic Baptist din București

Vă recomandăm să citiți și

ALEXANDRU FILIP POPOVICI, IERI DESPRE… ASTĂZI

Atunci când te-ai născut, ai cunoscut pentru prima oară ceea ce se numește timp. Nu, nu chiar așa, dintr-o dată. Pe măsură ce sărbătoreai propria-ți victorie asupra acestuia, an de an, la o dată bine precizată în calendar, ai remarcat, nu știu cum sau în ce fel, că ceea ce sărbătoreai de fapt nu era propria ta […]

ALEXANDRU FILIP POPOVICI, DIALECTICA TRĂIRII

Adesea viața ni se înfățișează sub forma unei scene. Nu știm câți spectatori avem, dar știm că totul începe atunci când se ridică cortina și totul se termină atunci când cortina se lasă. Mai mult, cei care joacă bine au parte de aplauze, și-au cucerit publicul, iar cei care aplaudă vor avea impresia că n-au […]

Publicat în: Creștinism, Cultură, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istorie, Meditația zilei, Puncte de vedere, Reflecții creștine, Religie | Etichetat: Alexandru Filip Popovici

Bisericile Creștine Baptiste din Romania 1948-1965, recenzie în Analele Universității din Craiova 1/2013

De Marius Silvesan pe 17/06/2013 | Lasă un comentariu

Anale Istorie Craiova 1-2013

În cadrul Analelor Universității din Craiova, seria Istorie, Bogdan Emanuel Răduț, istoric și autor al unor cărți privind istoria evanghelicilor în comunism, a publicat o recenzie a cărții mele, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență, 1948-1965, recenzie pe care o public și eu mai jos preluată de pe blogul autorului http://emyradut.blogspot.ro/2013/06/marius-silvesan-baptiste-christian.html.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Marius Silveşan, The Baptiste Christian Churches from Romania among persecution, accommodation and resistance (1948-1965), Cetatea de Scaun Publishing Press, Târgovişte, 2012, 410 pages.

We have been witnessing lately new historiographical ,memorial issues and, why not, some of them even journalistic about the evangelical believers in the Romanian communist regime, although they are better known under the name of evangelicals. The weak, but promising start of a new generation of historians gives us the hope that over the coming years to point out, at least by and large, which was their status and role in the post-communist Romania.

Starting from PhD thesis sustained in 2010 at the University of Bucharest coordinated by Professor Dinu C.Giurescu, the work of the historian Marius Silveşan leads us into the Baptist community during the years of Romanian stalinism. These were probably the most troubled years of communism in our country, a fact that arises from some realities face at that time:the crowded prisons with political, and religious prisoners and the mass deportations. The years 1948-1965 were also characterized by multiple national transformations: collectivization, five year plans , nationalization and there’s no doubt that these changes affected the communities and the Baptist believers.

Still from the title it is clearly that the volume involves three approaches: persecution accommodation and resistance. The Baptist churches had been recognized as a legal cult since 1944. But, between the public discourse and reality there was a big difference. Marius Silveşan sought to emphasise this difference, proving bringing proofs in order to sustain the idea of persecution. The slogans according to which there was religious freedom are in total contrast with the historical realities of that period. The regulations, assignations, dismissals, the investigations, assassinations- to list only a few of them- were realities faced by the Baptist believers and others like them, although the legal denominations had religious rights recognised by the Constitution, and the Decree no. 177 ( 1948).

Starting from the sources of the archives, most of them revolutionary, dr. Marius Silveşan has carried out a summary of great necessity for both the Baptist believers as well as for other evangelical denominations and historians interested in this period..

The complexity of the book is apparent both in the contents, as well as its bibliography, a fact that proves the professionalism with which it was approached..

The volume is structured in several sections with different approaches. Chapter I –„Social, political, institutional and legislative changes in the first decades of communism in Romania”, „Social, political, institutional and legislative changes in the first decades of communism in Romania”, introduces the reader into the social, political and cultural life of the period.

When we refer to the religious life, we have in mind the Constitution that guaranteed religious freedom, at least de jure. In Chapter II – „Baptist Christian Churches and the dynamics of the religious life between the years 1948-1965”, – the author shows us who are the Baptist believers, as well as their dynamics. Following the history line until 1856 when the first Baptists were recorded in Romania, Silveşan emphasizes their development over time, until the end ‘ of 1980s. In this section, any reader can get acquainted with the internal mechanisms of the Baptist denomination. Chapter III – „The Baptist pastors – A life dedicated to ministry?” – is a collection of five portraits preceded by a historical approach on the rules of the entitlement to preach at that time. Chapter IV – „The Theological Education”,- presents the institution that prepared the Baptist pastors for ministry, in this case the Baptist Theological Institute in Bucharest. In that period some Baptist pastors (such as Alexa Popovici and Ioan Bunaciu) completed their theological studies at other theological centers such as the Othodox Theological Seminary from Bucharest or the Protestant Theological Seminary from Cluj-Napoca. In Chapter V – „The harmony between religious denominations –a factor of popular democracy”, -we find the relationships of the Baptist denomination with the Romanian Orthodox Church and other Evangelical denominations (in 1950 the state united all Evangelical denominations in the Federation of Evangelical Denominations from The Popular Republic of Romania; this federation included the following denominations: Baptist Church, Adventist Church, Pentecostal Church , Evangelical Church)and similar churches from abroad (the external relations were carefully monitored and governed by authorities). Chapters VI –„The Baptist churches between persecution and accomodation”, – and VII – „The response of the Christian Baptist churches to the constraints of the state. Actions of questioning and response” – defines the idea of oscillation of the Baptist leaders between accommodation and resistance. The biographies, portraits, personal histories that the author emphasizes with their lights and shadows, are very interesting and presented in an authentic style on the principle sine Ira et studio. Some of the Baptist leaders had to endure persecution for their beliefs, while others made compromises. From the actions of questioning of the oppressive system that limited the freedom of faith proclaimed by the Constitution, we can mention various reports of the pastors , illegal baptisms, the founding of the Committee for the Defense of Religious Freedom and of Conscience (A. L. R. C. ), and so on. It is important to mention the fact that these actions did not register only between the years 1948-1965, but also during the Socialist regime and, in particular, in the years ’70 and ’80. The impressive work of dr. Silveşan ends with conclusions and opinions of some key figures from the Baptist community and not only. The bibliography is followed by 10 annexes with documents and photos, as well as an index meant to help the reader in finding the information he looks for.

I do not intend to end my paper without presenting a few opinions of some well-known historians, as they are presented in the book. The introduction is written by PhD Ecaterina Lung (University of Bucharest), who emphasises that „It must be stated from the beginning that the book is about a denominational history, written by a member of the Baptist community, but at the same time, it should be stressed that it is a history written with scientific objectivity and in compliance with all the requirements of professional ethics. The insight that Marius Silveșan can have into the subject allows him to understand better the phenomena and to explain them to those less familiar with these. At the same time, the status of historian, acquired at the University of Bucharest, helps him to overcome easily the fact that he is a member of the Baptist denomination and „do his job” correctly and well-balanced. PhD Adrian Cioroianu (University of Bucharest): „The main merit of work consists, I believe, in the theme itself: there’s no doubt that the history of this religious minority from Romania is one of the chapters of national history which must be known and investigated better, in the context of the religious life in the first two decades of Communist Regime”. PhD Alexandru Neagoe (The West University of Timişoara):”The purpose of the thesis is to establish the historical truth about the relationship between the communist State and the Baptist churches as it can be reconstituted by means of an attentive analysis of genuine documents [ … ] and the scarce bibliography available in books and magazines”. PhD Cristian Barta (Babeş-Bolyai University, Cluj Napoca ): „The subject treated by Mr. Marius Silveşan is of high interest and completes with professionalism the stage of the research in the relationships between the state and Christian churches in Romania in the first two decades from the issuing of the Law on religious denominations by the communist regime (1948). Academist Dinu C. Giurescu, the scientific counsellor of the doctoral thesis that represents the starting point of the present work states that: „an orderly exposure follows the plan of a work designed to present and analyze a theme which had not been the studied before, in this case the Baptist church between the years 1948-1965.”

Even though the book is addressed to a certain public that is acquainted with this subject, we appreciate the historical magnitude and complexity of the volume and its framing in the Romanian historiography on the relationships between the state and churches during the Communist regime. Baptist churches have always militated in favor of religious freedom, faith and conscience, and also for the separation between church and state. These principles made them to endure courageously the post-communist years of oppression, an on the other hand, to oppose the State’s interference in the internal affairs of the Church.

I congratulate PhD Marius Silveşan, hoping that the issuing of this work will bring clarity in the relationships between the Romanian communist state and Romanian Evangelical churches, and the Baptist church in particular.

In conclusion PhD Otniel Ioan Bunaciu, the president of the The Baptist Union of Romania considers that „the work of Mr. Marius Silvesan represents an important contribution in the research and understanding of a complex past. The author uses a balanced historical approach of the events from the post-communist period and in consequence, this work avoids the subjectivity of personal interpretations, by trying to clarify and to lead the reader to a better understanding of a past that has left its mark on the religious life of the Baptists from Romania up to the present. „

Bogdan Emanuel Răduţ

Publicat în: Baptişti, Cultură, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Religie | Etichetat: Analele Universității din Craiova, Bogdan Emanuel Răduț, emyradut.blogspot.ro, recenzie

The Most Important Verse in the Bible: Prager University

De Marius Silvesan pe 02/06/2013 | Lasă un comentariu

În cadrul acestei prelegeri, Dennis Prager vine cu o viziune nouă asupra celui mai important verset din Biblie. Acesta afirmă dar și argumentează că cel mai important verset din Biblie este Geneza 1:1 datorită faptului că Dumnezeu a fost de la început, El a creat totul, El se află deasupra tuturor aspectelor (ființe, lucruri), inclusiv a naturii. El este Domnul creației căruia merită să I ne închinăm și să-I dăm slavă și cinste.

Pentru a înțelege argumentația profesorului Dennsi Prager urmăriți prelegerea de 5 minute.

Publicat în: Creștinism, Cultură, Educație, Prelegeri, Puncte de vedere, Reflecții creștine, Religie, Video | Etichetat: Dennis Prager, Prager University

Cursuri de cinci minute la Universitatea Prager

De Marius Silvesan pe 02/06/2013 | Lasă un comentariu

Un articol de EMIL BORCEAN pentru site-ul http://inliniedreapta.net

Reiau o introdcere mai veche:

Dennis Prager, cunoscut probabil celor mai mulţi cititori ai noştri, este unul dintre cei mai distinşi publicişti conservatori americani contemporani. El găzduieşte o emisiune de radio ce se bucură de o mare audiență, este autorul mai multor cărţi, şi un foarte apreciat comentator şi lector pe teme politice, religioase, sociale, istorice, psihologice.
Universitatea Prager este una dintre iniţiativele lui, având misiunea de a prezenta, într-un format cât mai simplu, în cursuri cu o durată ce nu depăşeşte 5 minute, chestiuni aparent extrem de complicate. El reuşeşte să reducă lucrurile la esenţial şi să facă lumină, spulberând, cu luciditate şi curaj, ceaţa propagandistică pe care ofensiva culturală a stângii nu încetează să o arunce asupra acestor teme.

Lecţii morale simple cu Dennis Prager

Între timp oferta de clipuri educative s-a lărgit, iar prezentatorii sunt recrutați din rândurile celor mai buni cercetători, profesori și jurnaliști conservatori americani. Urmează o selecție din materialele recente.

Primele trei cursuri sunt incursiuni în istorie. Primul își propune să lumineze o epocă pe nedrept caracterizată drept “întunecată”: Evul Mediu (sau, cum i se spune în engleză, The Dark Ages).

Al doilea prezintă rolul civilizator al imperiului britanic. Imperiu? Dar ce poate fi bun la un imperiu? Exploatare, spoliere, juguri, etc, etc. Depinde de imperiu. De exemplu, încercați acest mic exercițiu de imaginație: cum s-ar fi prezentat România astăzi dacă, în loc să fi fost timp de șase secole vasal al imperiului otoman și aproape o jumătate de secol o colonie a imperiului sovietic, ar fi fost în schimb colonie britanică timp de un secol?

Al treilea șterge praful de pe o președinție americană din secolul trecut. Calvin Coolidge. Calvin, cine? Primul președinte conservator din secolul 20. Iar principiul lui, culmea culmilor, era de a guverna cât mai reținut posibil. Să facem totul? No way!

Al patrulea răstoarnă un truism larg răspândit. Socialismul generează altruism și spirit comunitar, pe când capitalismul generează egoism și haite hrăpărețe. De fapt, este exact invers.

Ca supliment, încercați și un curs geopolitic: Problema Orientului Mijlociu.