Arhive categorie: Evanghelici

Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani – (05) Mircea Bulatov prezintă un scurt istoric al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București


Cu prilejul serbării de 80 de ani a Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București ce a avut loc în data de 29 septembrie 2013, Mircea Bulatov a prezentat un scurt istoric al Bisericii

Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani - banner

Articole pe aceeaşi temă

ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (00) MESAJ BORA OCTAVIAN

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (03) CORUL BCB NĂDEJDEA, LAUDĂ ASTĂZI PE DOMNUL

Apariții editoriale (16) Dumitru Lungu, Mircea Bulatov – Nădejdea în Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București


Așa cum am anunțat în cadrul articolului ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1), în data de 29 septembrie  2013 la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București a avut loc Serbarea de 80 de ani (1933-2013), Cu acest prilej a fost editată de către frații Dumitru Lungu și Mircea Bulatov cartea  Nădejdea în Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București

Coperta 1

Nădejdea în Dumnezeu 1933-2013 Coperta 1

*

Nădejdea ăn Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București - pagina de titlu

Pagina de titlu

*

Nădejdea ăn Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București - coperta 4

Coperta 4

Articole pe aceeaşi temă

ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (00) MESAJ BORA OCTAVIAN

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (03) CORUL BCB NĂDEJDEA, LAUDĂ ASTĂZI PE DOMNUL

Apariții editoriale (15) Bogdan Emanuel Răduț, Din istoria Creștinilor după Evanghelie. Culegere de documente


Bogdan Emanuel Răduț, Din Istoria Creștinilor după Evanghelie - coperta 1

Semnalez apariția cărții prietenului meu, Bogdan Emanuel Răduţ, Din istoria creştinilor după Evanghelie. Culegere de documente, Cuvânt înainte de Virgil Achihai, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 232 pag.

După cum spune și titlul aceasta carte tratează istoria Creștinilor după Evanghelie prin prisma documentelor, specific a două categorii de documente:

1. Documente normative

2. Documente cultice

Cartea va fi lansată în cadrul Conferinţei naţionale – Simpozion a creştinilor după Evanghelie, din 03-05 octombrie 2013, la Biserica Creştină după Evanghelie Antiohia Bucureşti.

***

Cuvântul înainte este scris de către Virgil Achiahai, președintele Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie și al Alianței Evenghelice din  Romînia.

  „Referitor la cartea de față trebuie subliniat încă de la început, că munca depusă de autor în strângerea documentelor, pasiunea și uneori insistența de care a dat dovadă în a-și atinge obiectivele propuse se cer apreciate, lăudate și încurajate în continuare.
            Totodată este evident încă de la început că această carte ocupă o parte din golul lăsat de înaintașii noștri care, deși aveau capacitatea intelectuală și disponibilitate pentru a se dedica scrierii unei altfel de cărți, nu au făcut-o, parcă încurajând pe tânărul Bogdan Emanuel Răduț, să se implice într-un astfel de proiect editorial.
            Trebuie subliniat că documentele ce se regăsesc în lucrare sunt de departe cele mai importante mărturii ale istoriei creștinilor după Evanghelie, și în același timp, pot deveni în mâna unui cercetător iscusit un veritabil instrument de cercetare viitoare.”
Virgil Achihai (extras din cuvântul înainte)
***

 Cine sunt Creștinii după Evanghelie? Despre istoria lor, Bogdan Emanuel Răduț, editorul cărții de față, menționează în argumentul cărții următoarele:

 „Apăruţi în România la finele secolului XIX, aceştia au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în perioada interbelică, au devenit în 1946 cult şi, bineînţeles, au cunoscut ororile regimului comunist. Vremurile de democraţie şi libertate de după 1989, au adus Cultului Creştin după Evanghelie posibilitatea de a înfiinţa instituţii de învăţământ, centre sociale, implicări culturale, etc. Prin urmare şi-a pus amprenta pe dezvoltarea societăţii româneşti, apărând cu consecvenţă drepturile şi demnitatea umană, dar nu în detrimentul valorilor biblice. Autoritatea în Bisericile Creştine după Evanghelie rămâne Biblia.”
Bogdan Emanuel Răduţ
***

După cum am menționat mai sus, documentele din această carte au fost împărţite în două: normative şi cultice.

La cele normative autorul a „reunit extrase din constituțiile României privind drepturile şi libertăţile religioase, cele trei legi ale cultelor din România (1928, 1948 şi 2006), decrete, decizii şi legi privind asociaţiile religioase. De mare importanţă internă sunt statutele de organizare şi funcţionare a Cultului, normă internă a creştinilor după Evanghelie. Se mai pot citi documente privind Alianţa Evanghelică din România, la care Biserica Creştină după Evanghelie este membru fondator.
La cele cultice am reunit mărturisirile de credinţă şi crezurile care definesc principiile doctrinar‐dogmatice ale Cultului. Am adăugat şi Crezul Alianţei Evanghelice, fiindcă defineşte principiile doctrinar‐dogmatice adoptate de cultele membre (baptist, creştin după Evanghelie şi penticostal).
Studiul introductiv trasează –  în linii mari – apariţia, istoria şi evoluţia creştinilor după Evanghelie în România. Era necesară scrierea lui, şi apariţia volumului de faţă totodată, pentru a completa un gol existent de prea multă vreme.
Dacă pentru celelalte biserici şi culte există astfel de lucrări de istorie, iată că acum apare şi pentru creştinii după Evanghelie.”

Bogdan Emanuel Răduț, extras din Argumentul cărții

La mulți ani, Iosif Țon!


Iosif Țon la Centenarul Ioanid&Carman - dec 2012

Supremația lui Isus


https://www.facebook.com/bisericaagapia

Ce fel de istorie ne-am dori să lecturăm despre Biserică în perioada comunistă?


O întrebare foarte bună care aduce în atenția celor interesați de trecutul Bisericii sub comunism cele două aspecte: compromis și rezistență. Profesorul Gheorghe Modoran menționează scurt și concis faptul că istoria trebuie luată și asumată așa cum este, așa cum s-a întâmplat, cu bune și mai puțin bune, cu lumini și umbre. Cu fapte de vitejie, de eroism, dar și cu căderi și colaboraționism atât din partea pastorilor, chiar și a celor care s-au aflat într-o opoziție mai mult sau mai puțin deschisă față de regimul comunist, dar și a laicilor, a credincioșilor Bisericii. Am folosit termenul Biserică tocmai pentru a evidenția că evenimentele sunt identice pentru toate bisericile creștine din România pe parcursul perioadei comuniste, bineînțeles ținând cont de particularitățile fiecăreia dintre acestea.

Ce fel de istorie ne-am dori să lecturăm despre Biserica Adventistă în perioada comunistă? Unii dintre noi ne-am dori să descoperim doar partea frumoasă, înălțătoare a istoriei. Am dori să fim mândri de istoria noastră, să simțim fiorul și emoțiile sufletului în fața marilor biruințe ale eroilor noștri. Dar ce lecții am putea învăța doar dintr-o viziune triumfalistă a bisericii? Că nu există înfrângeri și căderi, că nu au loc dezamăgiri și eșecuri de-a lungul confruntărilor de pe frontul marilor bătălii ale istoriei?

Alții ar dori o istorie cât mai aproape de realitate, pentru că doar Dumnezeu cunoaște istoria pe deplin reală și adevărată și aceasta este consemnată doar în arhivele cerului. Este o istorie cu lumini și umbre, cu eșecuri și biruințe, cu adâncimi și culmi, cu eroi și înfrânți.

https://www.facebook.com/pustiul.rosu

Apariții editoriale (13) Viorel Achim, Politica Regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente


Semnalez în cadrul acestui articol apariția unui volum de documente consistent și important privind persecuția neoprotestanților în timpul regimului Antonescu. Voi revenii cu detalii despre autor și geneza acestor volume care din lipsa finanțării au fost restrânse la un singur volum.

Viorel Achim, Politica Regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente coperta1

Cuvant inainte de Alexandru Florian
Volum aparut in coeditare cu editura Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”
 In anii 1940-1944, statul roman a dezvoltat o politica speciala fata de denominatiunile neoprotestante si credinciosii lor: baptisti, adventisti de ziua a saptea si crestini dupa Evanghelie. Masurile de ordin legislativ, administrativ si politienesc ale regimului s-au transformat intr-o persecutie care a culminat cu interzicerea celor trei organizatii religioase, inchiderea caselor de rugaciune si pedepsirea oricaror manifestari publice ale credintei. Acest aspect al istoriei tarii a fost neglijat de cercetatori, iar comunitatile religioase afectate au cultivat cu timiditate memoria sa traumatizanta. Arhivele romanesti pastreaza insa numeroase materiale referitoare la aceasta chestiune. Volumul reuneste 513 documente semnificative pentru politica statului roman fata de neoprotestanti in perioada respectiva, care pot constitui punctul de plecare pentru cercetari monografice si studii speciale.

“Volumul reuneşte cele mai importante documente referitoare la politica statutului roman faţă de confesiunile neoprotestante în anii 1940-1944. Sunt analizate cele trei grupuri neo- protestante prezente atunci în Romania: baptiştii, adventiștii de ziua a șaptea și creștinii după Evanghelie. Față de aceste denominațiuni, care numărau împreună aproximativ 100.000 de membri, marea majoritate de etnie romană, guvernul Antonescu a dezvoltat o politică specială, ce a culminat cu interzicerea lor. Începând cu septembrie 1940, credincioșii care aparțineau de aceste Biserici au fost supuşi la numeroase măsuri discriminatorii, acestea transformându-se în scurt timp într-o prigoană confesională fără precedent în istoria modernă a României. Documentelor li se adaugă legislația în domeniu, publicată în Monitorul Oficial. Prin felul în care este organizată, culegerea se adresează cercetători lor, dar și tuturor celor interesați de istoria României în anii celui de-al doilea război mondial.” (editorii)

Viorel Achim este cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, Bucureşti. De acelaşi autor: România şi Transnistria: Problema Holocaustului. Perspective istorice şi comparative (coord., 2004), Minorităţile etnice în România în secolul al XIX-lea (coord., 2010), Identity Projects and Processes in the Romanian Space, 19th-20th Centuries (ed., 2010).

http://www.agentiadecarte.ro/2013/06/%E2%80%9Cpolitica-regimului-antonescu-fata-de-cultele-neoprotestante-documente%E2%80%9D/

Volumul de 936 de pagini a apărut de curând la Editura Polirom din Iasi și poate fi achizitionat de pe http://www.librariaonline.ro/ la prețul de 44,96 RON.

Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, București, 23 august 2013


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc organizează în data de 23 august 2013, la București, conferința cu titlul „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”. Aceasta se desfășoară la sediul Institutului, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 5, ap. 11. sector 2, începând cu ora 9.00. Conferința va fi deschisă de președintele Consiliului Științific al IICCMER, domnul Dinu Zamfirescu.

Afiș Conferință Arhivele Comunismului 2013„Arestarea” memoriei și controlul ei a fost o caracteristică esențială a statului comunist. În acest scop, regimurile comuniste au limitat constant accesul la arhive și documente, prezentând numai versiuni alterate, distorsionate și propagandistice ale trecutului și prezentului. De cele mai multe ori, aceste practici au fost continuate și de succesoarele statelor comuniste după 1989, cum este și cazul României. De-a lungul primelor două decenii postcomuniste, accesul la arhivele P.C.R. a fost permis numai câtorva apropiați ai puterii politice. Înființarea unor instituții de investigare a memoriei comunismului în statele ex-totalitare a permis accesul și altor categorii de cercetători la aceste arhive. Și totuși, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”. Accesul total și fără limitări este încă o iluzie, restricționările fiind impuse de o serie de instituții sau persoane cu funcții de conducere. Până în prezent, toate discuțiile despre accesul  la documentele perioadei comuniste au fost organizate și coordonate de deținătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” realizate în ultimii ani, fără a prezenta restricțiile și piedicile întâmpinate de cercetători.

Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor și istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive și instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.

Program conferință                                                              
pdf Descarcă document (PDF)

Rezumat comunicare Marius Silveșan, Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar.
pdf Rezumat (PDF)

În regimul comunist și rugăciunea trebuia autorizată


În cadrul unei anexe la Scrisoarea celor 6 din 1977 stau scrise următoarele cuvinte:

„Zanciu Doroftei, zidar, amendă 1.000 lei, pentru vina:

„A fost găsit în rugăciune fără autorizaţie”.

Prin urmare, în timpul regimului comunist aveai nevoie de autorizație și să te rogi nu numai să predici, să deschizi o casă de rugăciune ș.a.m.d.

Avocatul Paul (Pavel) Bărbătei contestă la Tribunalul Alba Iulia amendarea unui grup de credincioși baptiști (1972)


Bărbătei Pavel - istorieevanghelica.ro

Despre implicarea lui Paul (Pavel) Bărbătei în apărarea credincioșilor evanghelici am mai scris în cadrul articolului AVOCATUL PAVEL BĂRBĂTEI ÎL APĂRĂ ÎN PROCES PE VASILE RĂSCOL.

Prezint acum un alt exemplu de implicare a lui în această bătălie pentru drepturile credincioșilor evanghelici bazat pe documentarea realizată de cei care au pregătit documentul Cultele neoprotestante și drepturile omului în România, document cunoscut sub numele de Scrisoarea celor 6 (Iosif Țon, Pavel Nicolescu, Aurelian Popescu, Constantin Caraman, Dr. Silviu Cioată, Radu Dumitrescu) citită la Radio Europa Liberă în seara zilei de 2 aprilie 1977. Despre dilemele pe care le aveam la începutul documentării asupra momentului 1977 puteți citi în articolul SCRISOARE DESCHISĂ A REPREZENTANȚILOR CULTELOR NEOPROTESTANTE DIN ROMÂNIA (1977) – UPDATE. Între timp lucrurile sau mai limpezit, dar au apărut altele mult mai importante. Despre Scrisoarea celor 6 voi scrie mai multe într-un articol separat.

Prezint mai jos un paragraf din Scrisoarea celor 6 care face referire la practica amendării credincioșilor evanghelici de către autoritățile comuniste.

„În anul 1972 în satul Măgherat, Jud. Alba, un grup de credincioși baptiști au fost amendați cu sume între 2-4 mii lei pentru că s-au adunat în casa unuia dintre ei pentru o oră de rugăciune. Cei amendați au contestat aceasta la Tribunalul din Alba Iulia. Avocatul lor, Paul Bărbătei – ales recent Secretar General al Cultului Baptist[1] – a explicat Tribunalului cu documente convingătoare că cei amendați sunt membri ai unui cult recunoscut de legile statului, și că a-i încadra în Decretul 153, art. 1, lit. d, ar însemna – prin implicație – că Tribunalul din Alba Iulia declară cultul baptist drept „o grupare de persoane care, prin comportarea lor exprimă o concepție de viață parazitară sau anarhică.” Judecătorul a înțeles implicația şi a amânat aplicarea sentinței cu două săptămâni, iar ulterior a refuzat să mai judece cazul. Însuși președintele Tribunalului a condus atunci următoarea ședință și el a decis că grupul acesta de baptiști trebuie încadrat în Decretul 153*


[1] Paul (+0

Pavel) Bărbătei avocat și pastor. Președinte al Comunității Baptiste Cluj (1950-?), a fost ales Secretar General al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din Republica Socialistă România la congresul cultului baptist desfășurat la București în luna februarie 1977 și a deținut această funcție până la următorul congres care a avut loc la București în anul 1984, fiind înlocuit de către Vasile Talpoș (1984-1988).

* Este vorba de DECRETUL Nr. 153 din 24 martie 1970  pentru stabilirea şi sancționarea unor contravenții privind regulile de conviețuire socială, ordinea şi liniștea publică