Lansarea volumului Politica regimului Antonescu faţă de cultele neoprotestante. Documente, Viorel Achim (editor)

Stimate doamne, stimaţi domni, dragi colegi,
Cu deosebită consideraţie
Viorel Achim
11 noiembrie 1918-11 noiembrie 2013: 95 de la încheierea primului război mondial
Astăzi, 11 noiembrie 2013, se împlinesc 95 de ani de la semnarea armistițiului cu Germania care a pus capăt primului război mondial (1914-1918). Pentru cei interesați de acest subiect redau mai jos un fragment dintr-un articol preluat de pe site-ul Revistei Historia.

Primul Război Mondial, declanșat la 28 iulie 1914, urma sa se încheie la 11 noiembrie 1918, după aproape 53 de luni de lupte tragice. Era ultimul dintre cele patru armistiții încheiate în același an: la Salonic – cu Bulgaria la 29 septembrie, la Mudros – cu Turcia la 30 septembrie, și la Padova – cu Austria la 3 noiembrie. Din punct de vedere strategic, el a pus capăt dominației europene și absolutismului monarhic și a doborât patru mari imperii: german, austro-ungar, otoman si rus. Denumit si „matricea otrăvitoare a secolului al XX-lea”, el a fost, din rațiuni care rămân încă misterioase, un fel de sinucidere colectiva a Europei, cu sechele ce au subzistat încă mult timp.
Continuarea articolului pe historia.ro
Retorică și predicare. Forme de transmitere a mesajului divin în societatea contemporană
Cartea Retorică și predicare. Interferențe și diferențe, apărută la Editura Universitară, București, 2013, este o una deschizătoare de noi drumuri, fiind o abordare inedită a acestui subiect în mediul evanghelic românesc. În cadrul acestei lucrări împărțită în două secțiuni, autorul, Constantin Ghioancă, doctor în teologie și cu o specializare în domeniul asistenței sociale, actualmente pastor al Bisericii Adonai din București, abordează două subiecte interesante și actuale, respectiv retorica și predicarea. Predicarea nu este un subiect nou pentru autor, dat fiind faptul că a interacționat cu acest domeniu încă din primii ani de facultate și a publicat, apoi, cartea Predicarea creștină în perioada postmodernă (Editura Universitară, București, 2007). Dorința sa de aprofundare a omileticii și-a găsit împlinirea pe parcursul studiilor la nivel de doctorat, context în care ajunge să interacționeze cu un domeniu complementar și anume, cel al retoricii. Concret, ne referim la lucrările susținute în cadrul programului doctoral, absolvit în anul 2012 sub îndrumarea Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș, cu calificativul Magna cum laude.
Prima parte a lucrării intitulată Studiu introductiv în retorica clasică este una tehnică și, într-o anumită măsură,
poate și abstractă pentru cineva care nu a avut tangență cu retorica sau cu reprezentanții clasici ai acestei discipline. În cadrul primei secțiuni autorul realizează o incursiune în istoria retoricii, prezentând apoi reprezentanții de seamă din perioada clasică, din perioada Evului Mediu, ajungând până în secolul al XX-lea, context în care sunt tratate direcțiile de dezvoltare a acestei discipline, dar și formele diversificate ale ei. Autorul nu se oprește în această parte doar la elementele teoretice, ci caută să realizeze o îngemănare cu partea practică. Acest aspect este evidențiat atunci când sunt abordate elemente legate de pregătirea oratorului în general și a unui pastor în particular, dar mai ales în capitolul cinci unde sunt prezentate modalități de Îmbunătățire a elocinței, prin dezvoltarea respirației profesionale și prin intermediul unei dicții care să țină cont de rostirea corectă a consoanelor și a vocalelor.
Partea a doua a lucrării este una aplicată, autorul urmărind să prezinte punctele de confluență dintre predicarea creștină și retorică, modul în care retorica poate ajuta predicarea, precum și o serie de asemănări și deosebiri între retorică și predicare, puse în evidență chiar de scopurile vizate de cele două discipline. Domeniul retoricii este unul tehnic, pământesc, iar cel al predicii unul duhovnicesc, în care accentul nu se pune atât de mult pe elocință, deși și aceasta își are rolul ei bine definit în transmiterea mesajului divin, cât pe transmiterea mesajului într-un mod cât mai fidel Bibliei. Scopul predicatorului și al mesajului său nu trebuie să fie acela de a gâdila urechile oamenilor, cât de a transmite mesajul, Cuvântul lui Dumnezeu care poate fi comparat cu o sabie cu două tăișuri (Evrei 4:12).
Această secțiune este împărțită în cinci capitole prin intermediul cărora autorul ne prezintă modul în care putem vorbi de o confluență între predicarea creștină și retorică. Astfel, autorul a considerat oportun să prezinte o schiță istorică a confluenței dintre predicarea creștină și retorică, continuând apoi cu Dimensiunea practică a confluenței dintre retorică și predicare, unde sunt abordate două aspecte practice foarte utile celor care doresc să stăpânească arta cuvântului. Ne referim la aspecte practice în pregătirea predicii și în susținerea acesteia. Elementele de retorică pe care autorul le analizează atunci când vorbește despre pregătirea predicii le considerăm absolut necesare unei bune interacționări dintre retorică și predicare, dar mai ales cu Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu. Ca și o observație personală și recomandare ar fi aceea ca la republicarea lucrării această parte să fie extinsă, tocmai pentru a veni în sprijinul celor interesați de predicarea creștină. Asemănări și deosebiri între retorică și predicare are scopul de a realiza o „scurtă sintetizare a interferențelor dintre retorică și predicarea creștină.” (p. 144), dar și de a accentua faptul că scopul predicii nu este unul cultural, ci de a transmite mesajul lui Dumnezeu ascultătorilor, chiar dacă acesta nu poate fi pe placul tuturor. Importanța acestui fapt este relevantă și pentru societatea contemporană, una în care adevărul este relativ, oamenii urmărind de cele mai multe ori să se raporteze la propriul adevăr și nu la cel absolut, reprezentat de Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta poate fi și motivul pentru care Dr. Constantin Ghioancă realizează în finalul cărții, O pledoarie pentru predicarea hristocentrică. Este scoasă în evidență importanța predicării hristocentrice precum și persistența orientării hristologice în transmiterea mesajului divin.
Într-adevăr, în această lucrare sunt prezente retorica clasică, omiletica precum și elementele care le aduc în interacțiune, de unde rezultă și importanța acestei cărți în plan teoretic și practic. Teoretic, prin incursiunea și sinteza istorică realizată cu referire la retorică, dar și la modul cum predicatorii Cuvântului lui Dumnezeu au interacționat cu retorica de-a lungul timpului. Practic, prin faptul că autorul se folosește de partea teoretică, tocmai pentru a prezenta modul în care retorica poate fi integrată în predică și folosită cu succes pentru transmiterea mesajului biblic, într-un mod concis și aplicat societății contemporane.
Dr. Marius Silveșan
Istoric
Omul recent și valorile marilor personalități
Recenzie a cărții Istoria se scrie acum de Cătălin Dupu
Trăim într-o perioadă de transformări economice și sociale ce se reflectă în stilul de viață adoptat de cei care o trăiesc. Omul recent trăiește sub presiunea de a se integra în societate, de a fi pe placul familiei, al prietenilor, al anturajului, iar toate aceste aspecte au o consecință asupra stilului de viață, a alegerilor făcute de acesta. Omul zilelor noastre este Omul care vrea totul, își dorește o viață fără griji petrecută în petreceri, alergări dintr-un loc în altul, o viață în care să încerce totul, dar din care Divinitatea să fie exclusă. Astfel se poate rezuma nuvela Omul care a vrut totul ce deschide ultima carte a lui Cătălin Dupu, conferențiar, regizor, scriitor, actor. Nuvela este o radiografie a societății contemporane, a omului aflat în permanență în căutare de nou, de lucruri care să-i umple un gol în inimă, gol ce nu poate fi umplut decât de Dumnezeu. Goana după plăceri,
dorința de a avea este firul roșu al acestei nuvele, una care captează de altfel și pe care după ce ai citit-o rămâi mișcat de profunzimea adevărurilor pe care autorul le transmite prin intermediul cuvintelor. Sunt cuvinte care doresc să miște inimi, să conștientizeze direcția pe care ne-o alegem în viață. Înțeleptul Solomon afirmă în cartea Eclesiastul că „totul este deșertăciune și goană după vânt.” Această afirmație trebuie înțeleasă în contextul în care omul nu își pune în gând să-L caute pe Dumnezeu, deși acesta se relevă când într-un mod, când în altul, dovedind faptul că banii nu rezolvă toate problemele. Acesta este adevărul! Autorul ne îndemână „să nu dorim senzaționalul și să-L căutăm pe Dumnezeu” pentru că „din prea mult senzațional unii s-ar putea să rămână doar cu o părere din ceea ce trebuie să fie prezența lui DUMNEZEU.” De aceea, fiecare dintre noi trebuie să ne cunoaștem valoarea și să o apreciem ca venind din partea lui Dumnezeu, însă nu trebuie să dăm uitării nici calitățile celor din jurul nostru pentru că „a recunoaște valoarea cuiva este o calitate.” Pornind de la acest deziderat, Cătălin Dupu a scris și despre realizările unora dintre celebritățile zilerelor noastre, urmărind nu atât realizările acestora în plan profesional cât modul în care acestea se raportează la Dumnezeu. Primul care a răspuns întrebărilor lui Cătălin a fost Horia Brenciu. Acesta menționa că „cel mai important lucru pe care îl avem de oferit Divinității este simțimântul nostru. Divinitatea nu se schimbă cu trecerea anilor”, dar noi ne schimbăm. Andreea Marin continuă ideea lui Horia prin menționarea faptului „că nu poți străbate drumuri anevoioase în viață fără credința că acolo sus Cineva te veghează.” După cum spune Andreea, pentru a trece cu bine și prin momentele mai puțin plăcute ale vieții ai nevoie de credință, iar pentru Horațiu Mălăele lumina pe cărarea vieții i-a fost oferită de Biblie. Aceasta a fost cartea de căpătâi și cea mai frumoasă carte pe care a citit-o. În ea el l-a găsit revelat pe Dumnezeu, ori tocmai lipsa acestuia „din gândurile oamenilor a măcinat poporul acesta.” Pepe se declară o persoană credincioasă, caracteristică ce definește și viața unei alte vedete, Fuego. Acesta și-a dorit să studieze teologia, dorință expresă a bunicii sale reflectată și în faptul că de la grădiniță a început să meargă la biserică. „În fiecare dimineață [bunica] mă trezea la 7 și plecam la slujbă” povestește Fuego. „Mai târziu m-am apucat și am citit Biblia, o carte extraordinară”, continuă șirul amintirilor Fuego. Virgil Ianțu se declară, la rândul său, un om credincios cu o educație decentă primită de la tatăl său. Alessandra Stoicescu mărturisea în discuțiile cu Cătălin Dupu următoarele: „Cred în Dumnezeu. Nu pot să spun că mă duc în fiecare duminică la biserică, dar mă rog, discut cu Dumnezeul din mine, există o relație.”
Dem Rădulescu, un bun național demonstrează faptul că maestrul Dem Rădulescu era nu numai un mare om de teatru, dar și un pedagog excelent, un om care punea suflet în relațiile cu studenții. A fost o personalitate în adevăratul sens al cuvântului, nu doar un om celebru, un bun național cum îl definește Cătălin Dupu care l-a avut pe acesta ca profesor, dar și mentor în carierea profesională.
Schițele biografice ale unor personalități politice, literare, artistice precum Jimmy Carter, Abraham Lincoln, Billy Graham, George Washington, Charles Dickens, Winston Churchill, Martin Luther King Jr., Henry Sienkiewicz, Jony Eareckson Tada ne arată tot atâtea moduri în care Dumnezeu a lucrat de-a lungul istoriei, dar și moduri în care oamenii au ales să-L aleagă pe El ca Domn și Mântuitor. Selecția făcută de autor s-a realizat după criteriul valorii, dorind să evidențieze faptul că au existat oameni politici, președinți, prim-miniștrii care au avut un set de valori morale după care s-au călăuzit în viața lor personală și profesională. Ceea ce putem învăța din experiențele acestor personalități este faptul că în viață au câștigat oamenii care au avut un set de valori și că cei care au avut principii morale solide au putut ajunge în funcții de conducere. Mult mai important decât faptul că aceștia au ajuns în poziții cheie este faptul că au lăsat în urma lor ceva, au avut un vis care a devenit realitate. Trebuie să învățăm din istorie să fim și recunoscători înaintașilor noștri și să înțelegem că ei au construit ceva valoros care dăinuie și astăzi. Autorul concluzionează faptul că „indiferent cine suntem în prezent, putem deveni prin perseverență, educație și credință în Cel de Sus oameni care să fie adevărate «miracole».” Educația și credința devin astfel cele două elemente principale ale succesului în viață. Dacă le înțelegem și ni le însușim avem șansa de a lăsa ceva valoros în urma noastră.
Ținând cont de un set de principii, de valorile morale după care a ales să-și ghideze viața, Cătălin Dupu a considerat la un moment dat că Dumnezeu este mai sus de televiziune și că nu scena aceasta este importantă, ci cea a împărăției lui Dumnezeu, acolo unde El, creatorul tuturor lucrurilor, deține controlul și Lui i se aduce slava și gloria. Această carte dovedește faptul că harul lui Dumnezeu ne poate găsi pe fiecare dintre noi, rămâne numai ca noi să dăm curs invitației Sale.
Dr. Marius Silveșan
Istoric
Apariții editoriale (18) Constantin Mitu, Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia. O minune a lui Dumnezeu la malul mării

Lansarea cărții va avea loc la Biserica Creștină Baptistă Emanuel din Mangalia, duminică, 17 noiembrie 2013 începând cu ora 17. Evenimentul este prilejuit și de împlinirea a 35 de ani de când biserica din Mangalia a fost reînființată (1978 -2013) . Alături de credincioșii bisericii, la acest eveniment special, vor participa autorități locale, oameni de cultură din Mangalia, lideri ai bisericilor din oraș , numeroși invitați speciali, dar și oameni care doresc să cunoască mai multe lucruri despre biserica baptistă din Mangalia și evoluția ei până astăzi.
http://bisericacrestinabaptistaemanuelmangalia.wordpress.com
Fotografii de la Conferința Arhivele Comunismului – între discurs și realitate
În data de 23 august 2013 am participat la Conferința Arhivele Comunismului – între discurs și realitate unde am prezentat un material referitor la reconstituirea istoriei baptiștilor pe baza documentelor de arhivă.

Adrian Nicolae Petcu, Dinu Zamfirescu, Marius Silveșan
Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate” s-a adresat în primul rândul cercetătorilor și istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive și instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.

Program conferință
Descarcă document (PDF)
Rezumat comunicare Marius Silveșan, Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar.
Rezumat (PDF)
Elena Dragomir, cercetător al istoriei comunismului și colegă de suferință pe acest ogor, cu care am avut plăcerea să mă întâlnesc pe 23 august la Conferința Arhivele Comunismului prezintă în cadrul unui articol publicat pe blogul http://elenadragomirro.wordpress.com un rezumat al comunicării mele privitoare la sursele de documentare arhivistica privind istoria Bisericii Baptiste din Romania sub comunism.

Elena Dragomir, Dinu Zamfirescu, Dumitru Lăcătuşu
Apreciez capacitatea de sinteză a materialului și modul interesant de prezentare a acestuia. Îi mulțumesc pe această cale, așa cum am făcut-o și anterior, pentru efortul depus și interesul arătat față de acest subiect.
Comunicare a debutat cu o scurtă istorie în date, potrivit căreia:
– Prima Biserică Baptistă din România a fost înființată în anul 1856 în București;
– În perioada interbelică baptiștii români au funcționat cu statutul de asociație religioasă;
– Statutul de cult religios l-au obținut în anul 1940, dar în scurt timp acesta a fost interzis (între 1942 și 1944);
– În toamna anului 1944, prin decret regal, le-a fost recunoscut iar statutul de cult religios, fapt reiterat şi prin Legea Cultelor din 1948, și prin Decretul 1203 din 1950.
După instaurarea comunismului în România, statul a intervenit masiv şi în viaţa Bisericii Baptiste. Marius Silveșan a notat că demersul de scriere a istoriei postbelice a acestei Biserici este abia la început şi este tributar accesului la documentele care se găsesc într-o serie de arhive precum:
– Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (ASSC), Bucureşti;[1]
– Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (AUBR), Bucureşti;[2]
– Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Bucureşti;
– Arhiva Radio Europa Liberă (HU – OSA), Budapesta;
– Arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (ACNSAS), Bucureşti.
Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (ASSC) – creată de Ministerul Cultelor (după 1948) și de succesorul acestuia, Departamentul Cultelor (după 1957), cu următorele fonduri: Fondul Secretariat, Fondul Direcția Relații Culte (DRC), Fondul Direcția Supraveghere și Control (DSC), Fondul Direcția Împuterniciților. Potrivit lui Marius Silveşan, unele documente din această arhivă sunt într-o „stare avansată de degradare” şi nu există opise pentru toate fondurile.
Arhiva Uniunii Bisericilor Baptiste din România (AUBR) este o arhivă confesională. Pentru a avea acces în aceasta este nevoie de un aviz prealabil acordat de reprezentanţii Bisericii. De fapt, arhiva nu este structurată, nu există opise sau inventare şi nici sală de studiu. Mariu Silveşan spune că a avut acces în această arhivă, după ce a depus o soliciatre scrisă şi după ce a trecut de proba unui interviu.
Accesul în Arhivele Naționale Istorice Centrale (de interes este mai ales Fondul CC al PCR) nu pune niciun fel de probleme speciale. Fondurile şi colecţiile prelucrate pot fi ceretate fără probleme. Recent, ANIC a preluat de la ASSC Fondul Direcția de Studii.
Documente valoroase privind fenomenul religios din România, referitor inclusiv la Biserica Baptistă în perioada postbelică, se află şi în Arhiva Europa Liberă de la Budapesta (Open Society Archives, HU-OSA). Marius Silveşan a cercetat în această arhivă şi a constatat că accesul nu pune niciun fel de problemă.
Arhiva CNSAS, cu fondurile Documentar, Rețea și Informativ, este şi ea de interes pentru cei care studiază istoria Bisericii Baptiste din România. Potrivit lui Marius Silveşan, problemele de la Arhiva CNSAS sunt legate de întârzierea cu care cercetătorii primesc fotocopiile cerute. Spre exemplu, Marius Silveşan spune că nu a primit fotocopii solicitate cu 2-3 ani în urmă.
Notă: Marius Silveşan este autorul recentei lucrări Bisericile Creştine Baptiste din România între persecuţie, acomodare şi rezistenţă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2012, 410 pagini.
[1] Adresa Secretariatului de Stat pentru Culte: str. Nicolae Filipescu. Nr. 40, Sectorul 2, Bucureşti.
[2] Adresa Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România:str. Dambovita, nr. 9-11, Sector 6, Bucuresti.
Inserez acum și câteva poze de la acest eveniment, urmând ca restul să le luați de pe pagina mea de facebook, sau să mă contactatți printr-un comentariu la acest articol.
http://elenadragomirro.wordpress.com/2013/09/14/arhivele-si-istoria-bisericii-baptiste-din-romania/
În cadrul acestei conferințe am avut oportunitatea să mă întâlnesc printre alții și cu Mircea Stănescu de la Arhivele Naționale ale României

Dinu Zamfirescu, Dumitru Lăcătușu, Mircea Stănescu
Conferința a fost cadrul să ascult și comunicarea lui Sergiu Soica referitoare la Arhivele Bisericii Greco-Catolice.

Adrian Nicolea Petcu, Dinu Zamfirescu, Sergiu Soica
Mai multe fotografii de la acest eveniment sunt disponibile AICI
Târgul de carte KILIPIRIM – ediţia a 8-a (30 octb-3 noiembrie 2013)
Joi, 30 octombrie 2013, în capitală va debuta o nouă ediţie a târgului de carte cu discount KILIPIRIM. Din experiența anilor trecuți pot menționa că reducerile sunt cam la același nivel cu Târgul de carte Gaudeamus care va fi prezent la Romexpo București în luna noiembrie. De asemnea, nu toate editurile prezente la Kilipirim vor fi și la Gaudeamus, unde numărul expozanților va fi mult mai mare iar oferta diversă.

• Kilipirim, ediţia de toamnă din acest an: 30 octombrie – 3 noiembrie, zilnic între orele 10.00 şi 20.00. Intrarea este liberă
• Organizat în centrul capitalei: Galeria Dalles
• Discounturi substanţiale la standul fiecărei edituri
• Evenimente dedicate iubitorilor de carte – la parterul Galeriei Dalles / Cărti şi produse ezoterice, la Festivalul de Spiritualitate şi Terapii Complementare ‘A Noua Dimensiune’ – la etaj
Organizat în cadrul Galeriei Dalles, în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2013, zilnic între 10.00 şi 20.00, KILIPIRIM reprezintă o ocazie unică pentru iubitorii de carte din Bucureşti de a achiziţiona cărţi cu reduceri substanţiale din oferta celor mai importante edituri autohtone. Humanitas, Curtea Veche, Polirom, Cartea Românească, Nemira, Trei, Litera, Orizonturi, Univers, Corint Junior, Aramis, Girasol, House of Guides, Vivaldi, Prut, Noi Media Print sînt doar o parte dintre editurile care vor avea standuri în cadrul KILIPIRIM. Fiecare expozant practică, la Kilipirim, reduceri substanţiale de preţuri: cele mai noi titluri pot fi cumpărate cu un discount de 10%, iar titlurile mai vechi din ofertă ajung la reduceri de pînă la 70%.
http://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-line/articol/kilipirim-editia-8
Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani – (06) Mărturie Lungu Dumitru despre Biserica din case și transportul ilegal de Biblii în comunism

În mărturia sa, Lungu Dumitru, membru în Biserica Nădejdea, fost secretar al bisericii și persoana care se ocupă de cateheza noilor veniți, vorbește despre câteva aspecte importante din perioada comunistă. primul dintre ele este biserica din case, iar al doilea transportul ilegal de Biblii și literatură religioasă.
Se amintește deasemenea, despre cutremurul din 1977 și grupurile de rugăciune care se întâlneau în casele credincioșilor în perioada comunistă (minutul 4).
În mărturia sa veți regăsi informații despre depozitul de Biblii din casa sa (de la minutul 5) care a fost descoperit ca urmare a arestării lui Constantin Caraman în anul 1984 pe peronul Gării de Nord.
20 iunie 1976 a venit primul transport cu Biblii, material religios scris, dar și audio împreună cu casetofoane.
„Lucrarea a mers până în 1984, concomitent cu Biserica din case, până în 9 noiembrie când din greșeala fratelui Constantin Caraman de la frații penticostali, care tot venea la mine și lua cărți [aceasta a încetat].
Eu i-am spus: „Frate, nu mai veni că dumneata ești urmărit” N-a înțeles!
Joi seara l-a prins pe el cu geanta plină cu Biblii, l-a luat la Securitate, l-a strâns cu ușa și le-a spus: „Depozitul se află în strada Dichesei nr … la fratele Lungu.”
Vineri seara eu am venit de la servici, ei au venit la ora 6 (18). Eu am ajuns la ora 9 (21). Era o lumină colo …. ”
În continuare fratele Lungu relatează percheziția efectuată de Securitate. Menționez și alte detalii care nu sunt prinse în această mărturie. Astfel, materialul religios era atât de bine ascuns încât nu a fost găsit de către cei care percheziționau casa, însă ofițerul care conducea percheziția avea informații că materialul este în locația respectivă, astfel că fratele Lungu a trebuit să se deconspire singur ca să nu trebuiască să mai aducă câinii sau mai rău să dărâme zidurile. După confiscarea materialului religios s-a întocmit procesului verbal din care sunt redate în facsimil două fragmente în carte. Eu l-am văzut integral și pot confirma veridicitatea lui.
Informațiile din mărturia sa sunt transpuse în scris și în cartea NĂDEJDEA ÎN DUMNEZEU 1933-2013. 80 DE ANI DE LUMINĂ CREȘTINĂ LA MARGINE DE BUCUREȘTI, carte care costă 15 lei și poate fi achiziționată de toți cei interesați.
Implicarea dânsului în distribuția de material religios în perioada comunistă este redată la paginile 114-117. Nu voi reda acum decât partea de final unde vorbește despre modul în care a fost descoperit depozitul de Biblii și material religios.
pp. 116-117 „Mai târziu am aflat cum au dat de mine.

Constantin Caraman (sursa foto: Vasilică Croitor)
Fratele Constantin Caraman de la frații penticostali a fost pe la mine , deși l-am avertizat să nu vină fiind o persoană urmărită de tovarăși, și a luat ceva material (cărți, biblii, casetofoane), iar în drum spre Gara de Nord a fost urmărit și arestat [În mărturia de la biserică acesta menționează că interceptarea și arestarea au avut loc pe peronul Gării de Nord] pe data de 8 noiembrie 1984. Sub presiune la interogatoriu a dat adresa mea și astfel a doua seară, vineri (vinerea neagră) 9 noiembrie 1984 Securitatea a ajuns la mine.
Ce a urmat la interogatoriu știe Dumnezeu.
Mai menționez că i-am rugat ca din BIBLII să nu facă hârtie igienică.”
[Ei m-au întrebat de unde știu lucrul acesta, iar eu le-am spus că se cunoaște faptul că din Bibliile trimise de Societatea Biblică Britanică (?) ei au făcut hârtie igienică].
Personal (M.S.) știu că a fost un întreg scandal legat de acest aspect și am văzut chiar și un document din anii 80 unde se vorbea despre această acțiune a autorităților de la București.
Articole pe aceeaşi temă
ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)
BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (00) MESAJ BORA OCTAVIAN
BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)
BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ
BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (03) CORUL BCB NĂDEJDEA, LAUDĂ ASTĂZI PE DOMNUL
Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani – (05) Mircea Bulatov prezintă un scurt istoric al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București
Cu prilejul serbării de 80 de ani a Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București ce a avut loc în data de 29 septembrie 2013, Mircea Bulatov a prezentat un scurt istoric al Bisericii

Articole pe aceeaşi temă
ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)
BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (00) MESAJ BORA OCTAVIAN
BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)
BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ
BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (03) CORUL BCB NĂDEJDEA, LAUDĂ ASTĂZI PE DOMNUL













