1000 de biserici baptiste închise
În cadrul unui articol din ziarul Times din 5 iulie 1962 (?), prilejuit de vizita Patriarhului Justinian la Londra și vizita acestuia la o reuniune a Bisericii Anglicane (Church Assembly), se menționau câteva aspecte privind situația religioasă din România. Este citat Mr. T.L.F, „Royle of Coventry, care a spus că mulți dintre noi (ei?) (many of them felt) credeam/crdeau că vizita Patriarhului BOR a fost viciată de timp (ill-timed) și din nefericire lumina cunoașterii că Patriarhul este o persoană (un om) cunoscut pentru simpatiile sale comuniste care a făcut multe ca să să se opună (oppose) și să asuprească (oppress) creștinii în România.
(was ill-timed and unfortunate the light of the knowledge that the Patriarch was a man well known for his communist sympathies who had done much to oppose and oppress Christian people in Rumania.)
El i-a determinat pe mulți călugări și călugărițe să părăsească mânăstirile și casele (?). Biserica Greco Catolică care a avut 1800 de parohii a fost închisă, interzisă prin forță (abolished by force) și cei care au opuse rezistență, s-au împotrivit, au fost trimiși la închisoare.
He made all munks and nuns under to leave their monasteries and houses, the Greek Catholic Church, wich had 1800 parishes, had been abolished by force and those who had been obstructive were sent to prison.
Domnul Royle a mai spus: „șase episcopi și mulți alți membrii ai Bisericii Greco Catolice au fost arestați.
În acest context se menționează și faptul că acum 10 ani, respectiv 1957, erau 1400 de biserici baptiste, iar acum (1967) au mai rămas doar 400. Rezultă că în decurs de 10 ani au fost închise 1000 de biserici baptiste.
Mr. Royle said. Six bishops and many other members of the church had been arested . Ten years ago where 1400 Baptist churches, now only 400 remained.
Persecuțiile baptiștilor în perioada interbelică. Cazul creștinilor baptiști din Bocșa
Prin intermediul doamnei Mihaela Bucin am ajuns la textul de mai jos. Acesta prezintă persecuțiile suferite de credincioșii creștini baptiști din Banat în perioada interbelică. Documentele pe care le-am consultat cu prilejul documentării pentru diferite lucrări sau conferințe relevă că astfel de acțiuni nu au fost singulare, iar în anumite cazuri chiar de o intensitate mai mare decât cele din perioada comunistă. În perioada comunistă s-a acționat altfel. Au fost persecuții generale la începutul regimului comunist, iar apoi cazuri particulare. După consolidarea regimului s-a acționat în principal pe plan ideologic, dar cei care s-au acomodat cu regimul au putut să-și desfășoare în oarecare siguranță viața religioasă. Fac referire aici la evanghelici (neoprotestanți) și prin extensie la celelalte culte religioase recunoscute de regimul comunist.
Persecuțiile baptiștilor pe parcursul perioadei interbelice sunt documentate și de către Alexa Popovici în lucrarea Istoria baptiștilor din România.
De asemenea, Revista Farul Mântuirii și Farul Creștin au articole în care prezintă cazuri de persecuție. Basarabia și Bucovina sunt cazuri particulare. Pentru perioada regimului Antonescu cazurile de persecuție sunt documentate riguros de către Viorel Achim în volumul de documente Politica Regimului Antonescu față de cultele neoprotestante.
Un neobosit luptător pentru drepturile creștinilor baptiști din România în perioada interbelică a fost J. H. Rushbrook.
Constantin Adorian s-a remarcat și el printre cei care au luptat pentru ca baptiștii să aibă și în practică drepturile recunoscute prin Constituție și alte acte normative. A se vedea în acest sens lucrarea despre Constantin Adorian realizată de Daniel Mariș și Teodor Colda.
Iată textul la care am făcut referire :
„Biserica Creştină Baptistă din oraşul Bocşa, jud. Caraş-Severin, a luat fiinţă în anul 1920. De la acest an, începe lucrarea evanghelică baptistă în oraşul Bocşa Vasiova.

ÎMPREJURĂRILE ISTORICE ÎN CARE A LUAT FIINŢĂ BISERICA
Împrejurările istorice au fost destul de grele şi tulburi. Încă din toamna anului 1919 în diferite zone ale ţării au început aspre persecuţii împotriva baptiştilor. După alipirea Transilvaniei şi Banatului la ţara MAMĂ, în 1 decembrie 1918, majoritatea funcţionarilor şi ofiţerilor, veniţi din Vechiul Regat, nu cunoştea pe baptişti şi au fost informaţi greşit şi tendenţios de către cei de către cei interesaţi, aţâţându-i contra baptiştilor. Aceste prigoane au avut diferite caractere: bătăi corporale de o barbarie groaznică, amenzi împovărătoare greu de plătit, confiscări ale Caselor de Rugăciune, închisoare aplicată unor credincioşi şi în special predicatorilor, ponegriri şi calomnii de tot felul, interdicţia de a se înmormânta în cimitirele existente trimiţându-i să-şi înmormânteze morţii în cimitirele animalelor. Iată cum este redată într-un Monitor Oficial din 1921, vorbirea în Senatul ţării a deputatului Grigorevici din acea vreme: „Arestări se fac zilnic, prin toate satele şi nu numai individual ci şi în bloc. Când se întâlnesc baptiştii duminica în câte o casă pentru rugăciune, în baza dreptului pe care conform ordonanţei dlui Goga cât şi al Constituţiei îl au, vine câte o bandă de jandarmi şi îi arestează şi îi leagă câte 30 de inşi cu funii, şi-i poartă prin sate, bătându-i mereu. Arestările şi bătăile baptiştilor sunt la ordinea zilei, în Bucovina şi în alte părţiale ţării. Am stat de vorbă, zicea senatorul, cu Mitropolitul Primat, căruia i-am spus aceste cazuri, întrucât unii preoţi au „aţâţat pe jandarmi contra baptiştilor” şi domnia sa, mi-a spus: „Eu cunosc pe baptiştii din Banat şi ştiu că sunt cei mai morali oameni, au viaţă frumoasă şi că sunt creştini. Ceeace se face împotriva lor este o greşeală, care nu este în interesul Statului şi ţării noastre”. Acest senator şi-a încheiat vorbirea în Senat zicând: „Aceşti creştini asupriţi şi terorizaţi, oameni simpli şi harnici, umblă cu ordonanţele de libertate date de domnii Goga şi Răşcanu – miniştri – în mâini, le arată prefecţilor şi celor ce-i asupresc, fără nici un rezultat”. Dar persecuţiile au continuat nu numai în Bucovina, ci şi în Ardeal şi Banat. Iată un caz petrecut la 1 oct. 1921 „noaptea un grup de credincioşi baptişti, au fost luaţi şi duşi la Sânmartin, unde au fost predaţi căpitanului Petrescu, care i-a încarcerat, apoi îi ducea pe câte unul într-un grajd unde erau bătuţi cu o funie de către jandarmi, care se tot schimbau fiind obosiţi de atâta bătaie, iar când cei bătuţi strigau de durere, li se umplea gura cu gunoi de grajd, ca să nu se mai audă strigătele lor de durere. În Banatul nostru la Voislova, au fost bătuţi crunt tot în acelaşi timp de către jandarmi, un grup de credincioşi, fraţi de-ai noştri. În comuna Firiteaz progoana a luat forma de împovărare economică, unde baptiştii au fost amendaţi cu câte 1000 lei şi 15 zile de închisoare, mai ales pe timpul lucrului de la câmp. La Răcăjdia – tot în Banat – le-a respins cererea de construire a Casei de Rugăciune. La Ciclova de asemenea au fost bătuţi în chip violent şi cu tortură corporală. Adevărată barbarie. Deşi s-a decretat „Libertate absolută” pentru credincioşii baptişti, ei continuau să fie prigoniţi, calomniaţi şi terorizaţi în multe feluri de autorităţile locale din acele timpuri. Predicatorii baptişti în mod special erau arestaţi şi bătuţi în mod groaznic, ca pe vremea Inchiziţiei. Casele de Rugăciune erau închise iar mulţi credincioşi amendaţi şi băgaţi la închisoare pe 10-15 zile, unde erau ameninţaţi şi chiar bătutţi. Ceeace este mai trist este faptul că în spatele acestei crunte prigoane se afla Episcopul Grigore Comşa al Aradului, care punea la cale cele mai groaznice fărădelegi. Aceasta este istoria cu faptele ei dureroase. Acesta este tabloul sumbru al împrejurărilor în care s-a născut Biserica Creştină Baptistă din oraşul Bocşa”.
https://m.facebook.com/bocsadeierideazi.demaine
20 noiembrie 2016 : 160 de ani de mărturie baptistă în România
Anul acesta se împlinesc 160 de ani de mărturie baptistă în România. Momentul acesta ne îndeamnă larecunoștință la adresa lui Dumnezeu, la reflecție asupra identității noastre confesionale și la înnoirearesponsabilităţii de a duce mai departe mărturia credinței biblice.
Baptiștii sunt prima confesiune evanghelică care și-a făcut simțită prezența în spațiul geografic românesc. Mărturia baptistă modernă a fost precedată de cea a anabaptiștilor din secolele anterioare. Prigoniți și hăituiți în țările lor de baștină, anabaptiștii germani și moravieni au poposit pe plaiurile noastre şi au format comunități înfloritoare. În urma dictatelor imperiale și a politicilor represive, au plecat spre Ucraina sau sudul Rusiei în căutarea unui loc mai propice exercitării credinței lor. Dumnezeu a binecuvântat mărturia lor, plătită adesea cu sânge, cu o sămânță de urmași care să le ducă solia mai departe.
În urmă cu 160 de ani, doi germani baptiști – Carol și soția sa Augusta Scharschmidt, s-au stabilit în București. În vremea aceea, ținuturile române erau un magnet pentru meșteșugarii veniți din alte părți ale bătrânului continent în căutarea unui loc de muncă. Din acest motiv, în București exista o comunitate germană destul de semnificativă. Carol și Augusta erau membri ai Bisericii Baptiste Germane din Budapesta. Ei fuseseră botezați, unul de vestitul predicator Johann Oncken, iar celălalt de pastorul Georg Lehman din Berlin. Pe lângă uneltele specifice meseriei lor (Carol era dulgher), soții Scharschmidt au adus cu ei focul sacru al vestirii Evangheliei lui Cristos. Dumnezeu le-a deschis uși, ca și cuplului misionar de altădată – Aquila și Priscila, și în curând s-a înfiinţat prima biserică baptistă germană în București (1859). Această biserică şi-a extins mărturia și în mijlocul românilor prin convertirea lui Constantin Adorian (1882-1954), unul din pionierii lucrării baptiste din București și România antebelică.
Articolul integral poate fi citit aici:
http://revistacrestinulazi.ro/2016/11/20-noiembrie-160-de-ani-de-marturie-baptista-in-romania
Silviu Jurjeu, Ilie Pop, Un secol de Har (1912-2012). Centenarul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București
Această lucrare prezintă istoria Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București pe parcursul unui secol (1912-2012).
Christianity Today – Virginia Prodan: I Found the Gospel in Communist Romania

Like most people, I was born with a hunger for truth and freedom. Unfortunately, I was born in Communist Romania under the brutal totalitarian regime of Nicolae Ceausescu. Ceausescu’s Romania was a land of lies, where simply questioning a government directive could lead to imprisonment, physical torture, and—in some cases—death.
Needless to say, we lived in a constant state of anxiety and mistrust. Anyone could arbitrarily denounce a neighbor, classmate, or family member for making “anti-government” statements. The government even had spies planted in the churches. The best way to avoid trouble was to remain silent, question nothing, and try to blend in.
For years, I watched my parents and relatives play the part of “good citizens” while privately whispering their contempt for the government. I wondered,Why do people always speak in whispers? Why are they so afraid to speak the truth? (…)
After all, the communist government was notoriously anti-church. Under Ceausescu’s rule, Christians were frequently arrested, beaten, and imprisoned. Church buildings were bulldozed, their land confiscated to make room for Ceausescu’s palace. Anyone who questioned his anti-God stance was either thrown in jail or “disappeared.” For all I knew, this could be a trick to test my loyalty. I paused briefly to consider my next move. Then I saw once again that look of peace and contentment. I wanted that—so much so that I decided it was worth the risk.
Read entire article on
http://www.christianitytoday.com/ct/2016/october/i-found-gospel-in-communist-romania.html?start=1
Virginia Prodan is an international human rights attorney, and an Allied Attorney with the Alliance Defending Freedom.
She is the author of Saving My Assassin (Tyndale).
Note: This article was reported first by https://roevanghelica.wordpress.com
Apariții editoriale (43) – Ciprian Bălăban, Istoria Bisericii Penticostale din România (1922-1989): instituție și harisme

Semnalez la această rubrică o carte care se anunță interesantă ca titlu și structură, una realizată după norme științifice dovedind astfel că și istoria evanghelicilor, în cazul de față cea a penticostalilor, este una scrisă cu competență, una scrisă sine ira et studio (fără ură/ mânie și părtinire) folosindu-ne în acest caz și de dictonul lui Tacitus. ,
Datele de identificare bibliografică sunt următoarele: Ciprian Bălăban, Istoria Bisericii Penticostale din România (1922-1989): instituție și harisme, Editura Scriptum, Oradea, 2016, 330 p.
Pe site-ul Editurii Scriptum din Oradea se menționează următoarele informații biografice despre autor:
Ciprian Bălăban este cadru didactic al Institutului Teologic Penticostal din București. Este pasionat de istoria Bisericii, domeniu în care s-a specializat prin studii la nivel de licență, masterat și doctorat. A scris numeroase studii de teologie și istorie publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. Locuiește în Oradea, este căsătorit cu Flori și au împreună trei copii: Iosua, David și Hadasha.
Cuvântul înainte al acestei lucrări este semnat de Pastor Dr. Ioan Brie, Rectorul Institutului Teologic Penticostal din București
Cartea de față este o analiză a istoriei Bisericii Penticostale din România – de la începuturile ei, până în anul 1989. Acest răstimp este unul în care Biserica Penticostală nu s-a bucurat de libertate. Prigoana a luat diferite forme în cele trei perioade analizate (interbelică, al Doilea Război Mondial și comunistă).
Este urmărita istoria instituțională, evitându-se, în general, detalii locale, acestea fiind folosite doar în măsura în care ajută la o mai buna înțelegere a parcursului instituțional.
Pentru aceeași perioada istorica este studiata și concepția penticostalilor din Romania despre darurile Duhului Sfânt, atât în exprimarea doctrinara, cât și în practica religioasa.
Înțelegând că istoria nu este absoluta, ci doar o reconstituire incompleta a evenimentelor și cu dorința de a prezenta cât mai corect faptele, autorul folosește o mulțime de izvoare istorice: manuscrise, documente de arhiva, interviuri, cărți, reviste, ziare.Astăzi, când traiectoria evenimentelor este imprevizibilă, când societatea neagă orice absolut, când adevarul este batjocorit și minciuna își cere cu vehemență drepturile, cunoașterea istoriei recente ne ajuta mult să înțelegem prezentul. Avem nevoie de pregătire sufletească și duhovnicească pentru a sta în picioare în situații greu de intuit. Formarea discernământului spiritual se sprijină și pe exemplele de viata ale celor contemporani noua sau părinților noștri, pe succesele și eșecurile lor în a se conforma voii lui Dumnezeu.
Observam ca, deși trăiește în diferite contexte istorice, Biserica lui Dumnezeu le transcende. Cu toate că cei care aparțin Trupului lui Hristos se supun cezarului, ei sunt fiii Celui care hotărăște cui încredințează împărățiile. Când cei credincioși suferă în lumea în care sunt peregrini, durerea lor nu este o înfrângere, ci calea spre biruință.
Cuprinsul cărții este următorul:
Cuvant-inainte 11
Introducere 13
1. Miscarea penticostala din Romania in cautarea recunoasterii oficiale 15
Aparitia miscarii penticostale in Romania 15
Demersuri pentru obtinerea recunoasterii oficiale 23
Tensiuni in raporturile cu celelalte confesiuni 27
Baptistii 27
Crestinii dupa Evanghelie 31
Ortodocsii. Studiu de caz: Grigorie Comsa, episcopul Aradului 32
Persecutii si martiri 40
Controverse si schisme 51
2. Reconfigurarea identitatii institutionale versus clandestinitate
Perioada Baptista (1938–1945) 71
Inasprirea prigoanei 71
Intrarea in Asociatia Baptistilor Independenti 72
Intrarea in Cultul Baptist 75
Persecutia antonesciana 78
3. Perioada comunista (1945–1989) 81
Demersuri pentru recunoasterea oficiala 81
Recunoasterea provizorie din partea statului (1945–1949) 81
Centralizarea – conditie pentru recunoasterea definitiva 87
Unirea 87
Federalizarea 97
Amestecul statului comunist in problemele interne ale bisericii 101
Colaborarea cu Securitatea 101
Uniformizarea serviciilor religioase 112
Propaganda politica, influentare si dezinformare.
Studiu de caz: Politizarea Buletinului Cultului Penticostal 119
23 August 1944 120
30 Decembrie 1947 – Ziua Republicii 125
Sarbatorile Unirii 129
Munca, Independenta, Victorie (sarbatorile lunii mai) 131
Luna prieteniei romano-sovietice 135
Ziua de nastere a lui Nicolae Ceausescu 136
Libertate, pace si propaganda 137
Actiuni interne ale cultului determinate
de constrangerea comunista 142
Penticostalii din perspectiva Departamentului Cultelor 151
Persecutii directe 153
Rezistenta la institutionalizare – Biserica subterana 156
Gruparile disidente si adunarile clandestine 156
Studii biblice clandestine 168
Acte de cult clandestine 170
Traficul ilegal de literatura crestina 172
Proteste si rezistenta 176
4. Teologia harismatica a penticostalilor din Romania
in perioada 1922-1989 181
Definirea botezului cu Duhul Sfant 181
Darurile spirituale si rodul Duhului Sfant 183
Darurile spirituale si botezul in Duhul Sfant 184
Sunt darurile spirituale actuale? 185
Scopul darurilor spirituale 186
Cum se obtin darurile spirituale? 187
Greseli, abuzuri si falsificari 188
Darurile si slujbele spirituale 190
Reglementarea intrebuintarii darurilor spirituale 191
Interpretarea darurilor spirituale prezentate in 1 Corinteni 12:8-10,
in penticostalismul romanesc (1922-1989) 195
Darul vorbirii despre intelepciune 195
Darul vorbirii despre cunostinta 198
Darul deosebirii duhurilor 201
Darul credintei 203
Darul tamaduirilor 205
Darul de a face minuni 206
Darul proorociei 207
Darul feluritelor limbi 212
Darul talmacirii limbilor 215
Concluzii 217
Anexa 1: Documente 221
Anexa 2: Statistici privitoare la miscarea penticostala din Romania 245
Anexa 3: Cantari cenzurate din repertoriul penticostal 261
Anexa 4: Fotografii document 277
Bibliografie 293
Pentru cei interesați editura pune la dispoziție în format PDF un preview de 20 p al acestei cărți.
Informații preluate de pe site-ul editurii Scriptum Oradea
Alin Cristea a publicat pe blogul roevanghelica.wordpress.com mai multe citate din această carte
Istoria Bisericii Penticostale din România (1)
La mulți ani, Prof. dr. Iosif Țon (30 septembrie 2016)

În data de 30 septembrie 2016, profesorul Iosif Țon a împlinit frumoasa vârstă de 82 de ani. Cu acest prilej îi urăm binecuvântări din partea Domnului.

Iosif Țon predicând la Biserica Baptistă Mihai Bravu 1977
Despre rolul său în promovarea libertății religioase în perioada comunistă am scris, atât eu cât și Bogdan Emanuel Răduţ în cărțile noastre, dar și în alte studii și articole științifice.

În anul 2015, profesorul Iosif Țon ne-a acordat un interviu, mie și colegului de slujire pe tărâmul istoriei, Emanuel Răduţ, în care a vorbit despre modul în care familia sa a cunoscut credința baptistă, dar și despre perioada interbelică și cea a celui de-al doilea război mondial.
În cadrul acestui interviu Prof. dr. Iosif Țon vorbește și despre modul în care a cunoscut-o pe Elisabeta, cea care avea să-i fie soție atunci și continuă să-i fie soție credincioasă și devotată. Un ajutor potrivit în viața de familie și în lucrarea de propovăduire a Evangheliei.
Todată anul acesta (2016) familia Țon Iosif și Elisabeta a împlinit 57 de ani de căsnicie.
Cu acest prilej am realizat și poza următoare, în care alături de Prof. dr. Iosif Țon sunt doi istorici : Bogdan Emanuel Răduţ și Marius Silveșan
12 Years a Slave – Movie
”This is a story about Hope, Love, and Courage.” Take a look behind the scenes of Steve McQueen’s epic historical drama 12 Years a Slave, nominated for 9 Academy Awards, including Best Picture.
12 Years a Slave – Official trailer
12 Years a Slave – Movie















