Arhive categorie: Postcomunism

Cum ar fi arătat istoria evanghelicilor dacă n-ar fi existat dorința de supraviețuire?


Pornind de la  de la argumentația lui Iosif Țon din anul 1989 prezentată și de mine sub titlul Iosif Țon despre supraviețuirea Bisericii sub comunism, coraborat cu o felicitare de Crăciun primită de la Episcopul greco-catolic de Oradea, Marius Cruceru se întreabă în cadrul articolului “Our greatest mistake… the desire to survive” – Iosif Ton cum ar fi arătat istoria baptiștilor și a celorlați evanghelici în comunism dacă nu ar fi fost dorința de supraviețuire. Fiind o problemă de istorie contrafactuală, personal îmi este greu să ofer un astfel de răspuns deși încerc în cadrul cercetărilor mele să înțeleg care au fost motivațiile acțiunilor liderilor evanghelici din perioada comunistă. În acest context lansez următoarea întrebare: Se poate realiza o disociere între liderii evanghelici și instituția pe care aceștia o reprezentau din punct de vedere administrativ în perioada comunistă? Spre exemplu, putem face o disociere între acțiunile unor lideri baptiști, care s-au ”apropiat” mai mult de autorități decât considerăm noi acum că trebuia, și Uniunea Baptistă, văzută în acest caz ca un organ administrativ, ca o instituție? Revenind la problema supraviețuirii, a jertfirii de sine, iată ce scrie Marius Cruceru:

Am primit o felicitare de la Episcopul Greco-Catolic de Oradea-Mare. Pe felicitare erau aşezaţi cu mîndrie doar episcopii care au murit în temniţele comuniste.

Nu m-am putut abţine să întreb: oare cum ar fi arătat şi istoria noastră, a baptiştilor, dacă nu am fi dorit atît de mult să supravieţuim cu orice preţ, să ne apărăm orchestrele de mandoline şi serviciile, clădirile şi podurile.

Ce-i foloseşte copilului să-i explice mă-sa că s-a curvit ca să le aducă cozonac de Crăciun, ca să nu mai mănînce pîine? Ce diferită ar fi fost istoria pastorului Wurmbrand dacă sora Sabina nu l-ar mi mînat spre pupitru cu vorbele: “Decît un şoţ laş, mai bine fără… “.

Oare cum ar fi arătat istoria baptiştilor, a penticostalilor, a creştinilor după Evanghelie, adventiştilor, dacă am fi luat calea greco-catolicilor.

Sursa: “Our greatest mistake… the desire to survive” – Iosif Ton by Marius Cruceru

Voi reveni cu detalii despre poziția exprimată de Richard Wurmbrand în Congresul cultelor din anul 1948 la care face referire Marius Cruceru în partea de final al articolului său.

Se caută colaboratori în proiectul „În Memoriam Biserica subterană”


Pe blogul Răscumpărarea memoriei a apărut următorul anunț:

Se caută colaboratori în proiectul „În Memoriam Biserica subterană”


Prin colaboratori sper că ați înțeles altceva decât ochi albaștri și numele conspirativ :)

 

Caut oameni care să dorească să lucreze în echipă pentru ca împreună să dăm viață proiectului „In memoriam Biserica subterană”. Am primit deja sugestii și mesaje care mi-au confirmat că este necesară și urgentă demararea acestei acțiuni.

 

Așadar, dacă îți place să lucrezi în echipă, dacă ai disponibilitate pentru a oferi voluntar o parte din timpul tău, dacă consideri că este necesară cunoașterea şi conservarea memoriei Bisericii subterane din România comunistă, atunci trimite un email la adresa rascumpararea.memoriei@gmail.com
Doamne ajută!
Sursa: Răscumpărarea memoriei

Personal mi-am anunțat intenția într-o discuție cu Vasilică Croitor de a colabora la realizarea unui volum de documente despre Bisericile Evanghelice din România în Arhiva Departamentului Cultelor (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte conform noii denumiri). Ca urmare a acestui fapt am postat la articolul  menționat mai sus de pe site-ul Răscumpărarea memoriei următorul mesaj:

Vasilică, reiterez și pe această cale disponibilitatea de a colabora în cadrul acestui proiect. Personal m-am gândit și propun aici ca direcție de cercetare în cadrul proiectului pe care îl inițiezi, realizarea unui volum de documente despre Bisericile Evanghelice din România în Arhiva Departamentului Cultelor (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte conform noii denumiri). Așa cum m-ai rugat scriu aici câteva date despre mine:
Cercetător doctorand în cadrul Facultății de Istorie din Universitatea București, absolvent al instituției menționate sunt implicat în cercetarea istoriei comunităților evanghelice din România pe parcursul perioadei comuniste și nu numai. Direcția de cercetare menționată precum și istoria socială trebuiesc încadrate în aria mea de preocupare referitoare la istoria contemporană a românilor.
Mai multe detalii dacă sunt necesare se găsesc aici:
https://istorieevanghelica.wordpress.com/about/

Vorbe care contează:,,Confruntarea onestă cu trecutul rămâne o problemă spinoasă”


Confruntarea onestă cu trecutul rămâne o problemă spinoasă în societățile post-comuniste.

Vladimir Tismăneanu în cadrul articolului Mulțumesc pentru solidaritate

Dezbateri europene privind o lege de condamnare a celor ce neagă crimele comunismului


O lege la nivel european de condamnare a celor ce neagă crimele comise de regimurile comuniste nu ar fi încă posibilă – este concluzia Comisiei Europene. Şase dintre ţările foste comuniste, printre care şi România, ceruseră Comisiei să ia în calcul o astfel de lege, după modelul celei referitoare la Holocaust.

În privința crimelor comunismului nu există însă consens politic.

TVR

detalii și opinii puteți citi pe HotNews și în The Guardian, precum și pe  următoarele bloguri: Memorie, libertate, moderație, Persona , Vaisamar, Răscumpărarea Memoriei.

Un punct de vedere interesant din punct de vedere al comparației creștinism islam este prezentat de către Vasilică Croitor astfel:

Organizația Conferinței Islamice (OIC) – reprezentând 57 de state musulmane, a reușit astăzi să obțină la ONU un vot majoritar pozitiv pentru introducerea unei Rezoluții împotriva defăimării religioase. Legislația care promovează valori islamice mascate sub cuvântul magic „toleranță” va face din dreptul la opinie un delict. Deși nu există o legătură directă între cele două rezoluții votate azi, ele constituie un tandem care ne deslușește mersul vremii. Mai crede cineva că islamul nu are ușa larg deschisă pentru a răsturna valorile care au clădit Europa? Read more…

Pentru o înțelegere mai clară a implicațiilor de care vorbea Vasilică Croitor integrez aici  o hartă a religiilor publicată anterior pe acest site.

 

Un demers necesar. Recuperarea istoriei Bisericii subterane


Vasilică Croitor propune pe blogul Răscumpărarea memoriei inițierea unui proiect care să aibă ca finalitate recuperarea istoriei Bisericii subterane sub numele „În memoriam Biserica subterană”. Pentru argumentarea acestui demers, Vasilică Croitor scrie următoarele:

De când am început să aprofundez subiectul persecuției Bisericii asist cu durere cum istoria ni se scurge printre degete. În general, generația tânără are cunoștințe vagi și haotice despre perioada comunistă. Tragic este că această confuzie se accentuează în timp ce suntem contemporani cu mulți eroi ai credinței. Și totuși, mărturiile lor sunt necunoscute, iar curajul lor nu va inspira pe nimeni câtă vreme vor rămâne anonimi.

Pentru că timpul nu iartă, este imperios necesar să grăbim recuperarea acestei istorii. De aceea am inițiat un proiect intitulat „In memoriam Biserica subterană”.

De-a lungul timpului am discutat cu multe persoane care au materiale de mare valoare pentru memoria Bisericii persecutate din România: documente (de anchetă, percheziție, confiscări), fotografii, casete audio, video, benzi de magnetofon, cărți și caiete cu cântări scrise de mână, diverse obiecte cu care se împodobeau casele credincioșilor, acte originale, instrumente la care au scris sau au cântat compozitori creștini, scrisori și corespondență între cei persecutați etc. Read more…

Ca istoric nu pot decât să subscriu acestui demers atât de necesar pentru înțelegerea istoriei comunităților evanghelice din România.

 

Vladimir Tismăneanu: Democrația este un teritoriu al confruntării


Democraţia este, prin defini­ţie, un teritoriu al confruntării, al controverselor, al polifoniei.

Vladimir Tismăneanu,Despre nostalgia comunismului, peronism si spaima de libertate , pe blogul Memorie, libertate, moderație (15 decembrie 2010)

Sondaj: Aproape 45% dintre romani considera comunismul „o idee buna, dar prost aplicata”


Comunismul a fost „o idee buna, dar prost aplicata„, cel putin asa considera 44% dintre romani, potrivit unui sondaj intocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (ICCMER) si Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei (CSOP). 15% cred ca a fost „o idee buna, care a fost bine aplicata„, iar 29% au apreciat comunismul ca fiind „o idee gresita„. Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane si vine sa confirme si sa accentueze rezultatele cercetarii desfasurate in luna august 2010 cand 47% dintre romani considerau comunismul ca a fost „o idee buna, dar prost aplicata”.

Instaurarea regimului comunist in Romania la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial este considerata de respondenti in procente egale (38%) drept atat „un lucru bun”, cat si „un lucru rau”. Un procent de 25% au spus ca nu stiu sau nu au raspuns la aceasta intrebare.

Un procent de 83% dintre respondenti au declarat ca nu au avut, personal sau in cazul cuiva din familie, de suferit de pe urma regimului comunist.

Rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania l-a avut Uniunea Sovietica dupa parerea a 48% dintre respondenti, in timp ce 17% dintre subiecti au spus ca Partidul Comunist din Romania a jucat un rol important in ceea ce priveste infiintarea regimului comunist la noi in tara.

Un procent de 71% sunt de parere ca sefii regimului comunist beneficiau de privilegii in comparatie cu restul populatiei. 63% au considerat ca securitatea a fost un factor principal in represiunea politica din comunism, urmata de militie – 37% si PCR – 35%.

Studiul integral poate fi descarcat de aici.

Concluzii:

  • Rezultatele prezentului studiu confirma datele obtinute in cadrul cercetarii anterioare, efectuate in luna august. Se poate concluziona ca romanii au in buna masura o pozitie ambivalenta fata de perioada comunista si ceea ce a insemnat aceasta: desi cei mai multi dintre romani cred ca a existat o forma de represiune, ca liderii regimului au beneficiat de privilegii, ca victimele regimului comunist ar trebui sa fie despagubite, cei mai multi dintre ei considera ca venirea la putere a regimului comunist a fost un lucru pozitiv, comunismul a reprezentat o idee buna, iar problema dosarelor si a lustratiei nu au sprijin majoritar.
  • Din analiza celor doua sondaje reiese la nivelul populatiei ca tendinta unei viziuni pozitive asupra perioadei comuniste reflecta atat o evaluare a situatiei economice prezente, nostalgia fata de perioada comunista, dar si interpretarea rolului statului drept unul asistential.
  • O asemenea apreciere trebuie raportata la faptul ca populatia nu a avut si nu are decat un acces limitat la acele informatii de natura sa clarifice responsabilitatile, crimele si abuzurile din perioada comunista. Perceptia asupra regimului comunist este explicabila si prin suprapunerea dimensiunilor politica si economica ale vietii cotidiene in comunism.
  • Pe langa datoria institutiilor statului si a mass-mediei din Romania de a promova un tip de discurs complex, nuantat si responsabil asupra trecutului comunist, este imperativ ca statul roman sa urmeze politici clare si coerente pe probleme punctuale legate de dictatura partidului-stat: arhivele Securitatii, lustratie, despagubiri, legea pensiilor fostilor demnitari si a responsabililor din Securitate sau memorializarea intervalului istoric marcat de regimul comunist.

Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane. Eroarea estimativa a sondajului este plus/minus 3%, interviurile fiind efectuate in perioada 22 octombrie – 1 noiembrie 2010.

Sondajul de opinie reprezinta a doua etapa a parteneriatului intre ICCMER si CSOP, care are ca obiectiv elaborarea unei strategii de politici publice pentru o educatie democratica fundamentata pe cunoasterea si asumarea trecutului comunist.

Reprezentantii CSOP au aratat, joi, la o conferinta de presa, in care au prezentat rezultatele sondajului, ca un numar insemnat dintre respondenti – un sfert – nu au stiut sa raspunda la intrebarea privind rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania, noteaza Agerpres. De asemenea, tinerii cu varsta intre 15 si 25 de ani au declarat ca nu stiu prea multe despre comunism si nici nu sunt foarte interesati.

In opinia celor de la ICCMER si a celor de la CNSAS, acest lucru ar trebui sanctionat, deoarece la nivelul educational se resimte o carenta in domeniul informarii elevilor.

Germina Nagit, din partea CNSAS, a atras atentia ca la liceele tehnice nu se mai studiaza Istoria, lucru gresit pentru formarea tinerei generatii.

Sunt rezultate paradoxale in acest sondaj si nu cred ca trebuie dat un diagnostic dupa aceste date tehnice, daca ne raportam la comunism. (…) Peste 60% din tineri spun ca nu stiu nimic de aceasta perioada, lucru ingrijorator, daca ne gandim la comportamentul civic. Lipsa orelor de Istorie va pune o amprenta negativa asupra intelegerii acestei perioade si este riscant sa se piarda adevaratul inteles al libertatii cetateanului din acea perioada”, a declarat Germina Nagit.

de Victor Cozmei

HotNews.ro

Cum percep românii trecutul comunist (un nou sondaj IICCMER-CSOP)


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei) anunţă prezentarea celui de-al doilea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra regimului comunist.

Sondajul va fi prezentat în cadrul unei conferinţe de presă joi, 9 decembrie, ora 10.30, la sediul instituţiei, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 5, ap. 11. IICCMER va pune la dispoziţia celor interesaţi o sinteză a studiului asupra opiniei publice.

Evenimentul va fi deschis de Ioan Stanomir, preşedinte executiv al IICCMER. Din partea institutului vor prezenta rezultatele şi concluziile cercetării sociologice doamna Raluca Grosescu  şi domnul Bogdan Cristian Iacob, din partea CNSAS doamna Germina Nagâţ, iar din partea Arhivelor Naţionale ale României domnul Dorin Dobrincu. CSOP va fi reprezentat de domnii Horia Domnariu şi Alexandru Chivu.

Prezentul sondaj este rezultatul parteneriatului dintre IICCMER şi CSOP în scopul elaborării unor rapoarte de cercetare sociologică, care să urmărească marile teme legate de memoria şi istoria regimului comunist. Sondajele din cadrul acestui parteneriat sunt realizate gratuit de către CSOP.

Considerăm că un astfel de parteneriat este util nu doar IICCMER, ci şi altor instituţii ale statului român, în scopul realizării unor strategii publice pentru o educaţie democratică fundamentată pe asumarea trecutului comunist.

Conducerea IICCMER

Cruciada evanghelistică a lui Billy Graham în România comunistă – arhivă video 1985


Asociația Evanghelistică Billy Graham (BGEA), a realizat propriul documentar despre vizita lui Billy Graham în România. Spre deosebire de varianta TVR disponibilă mai jos, în cadrul acestei variante sunt integrate imagini și de la  cruciada evanghelistică  din 2008 al lui Franklin Graham. Dacă în documentarul TVR inspirat din cartea Afecereea ,,Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România este scos în evidență controlul statului în cadrul documentarului BGEA, accentul se pune pe latura misionară a vizitei lui Billy Graham dar și a fiului său Franklin Graham.

Iată și articolul care însoțește documentarul video

Asociația Evanghelistică Billy Graham (BGEA) sărbătorește zilele acestea 60 de ani de activitate în acțiuni de vestire a Evangheliei. Asociația a organizat în întreaga lume, de-a lungul deceniilor, serii de prezentări, seminare, programe de radio și televiziune, articole și resurse în publicații print și online.

Evanghelistul Billy Graham a fondat asociația în 1950 cu un singur scop, acela de a-i ajuta pe oameni să descopere o relație personală cu Dumnezeu, care vine prin cunoașterea lui Iisus Christos. Textul biblic luat ca motto a fost cel din Evanghelia după Marcu 16:15, „Mergeți în toată lumea și predicați Evanghelia la orice făptură.”

Billy Graham Cu ocazia aniversării a 6 decenii de activitate a Asociației Evanghelistice Billy Graham, mai multe materiale publicitare au fost deja mediatizate pe online și pe marile canale tv americane. Între ele se află și o serie de imagini și înregistrări video foarte rare din cadrul vizitei lui Billy Graham în țările din fostul bloc comunist est-european. Un clip cu titlul „Am spus Da” prezintă imagini unice din țara noastră, inclusiv mărturia Monicăi Stuparu, o româncă ce a răspuns apelului la convertire făcut de Billy Graham în 1985, în Timișoara.

În acel an Monica Stuparu era o tânără comunistă, membră a PCR. Decizia ei de a se converti la creștinism, într-o țară în care ateismul era la putere, a pus-o în fața unei serii întregi de riscuri: acela de persecuție, de a-și pierde locul de muncă. După 23 de ani când reprezentanții asociației s-au întors în România la Franklin Graham Festival, Monica Stuparu a activat ca consilier din partea echipei române. „Privind înapoi, îmi dau seama că Dumnezeu a vrut ca eu să fiu acolo, să particip la acel program divin”, afirmă Monica Stuparu privind înapoi la anul 1985.

Astăzi, în urma susținerii la nivel mondial, BGEA activează în întreaga lume, atât prin programe de evanghelizare în masă, televiziune, radio, internet cât și prin instruire evanghelistică pentru a pregăti alți predicatori. Billy Graham (n. 1918) este probabil cel mai cunoscut evanghelist contemporan, fiind predicatorul și consilierul multor președinți ai Americii. Autor al multor titluri care au ajuns best-seller, el este în mod constant în topul Gallup „Cei mai admirați 10 oameni ai lumii”. A fost pe coperta marilor reviste ale lumii Time, Newsweek, Life. Acțiunile de evanghelizare pe care le-a susținut în lume au inclus prezentări atât în în marile biserici ale lumii dar și în zonele secularizate, cum ar fi Madison Square Garden. Începând cu anul 1977 lui Billy Graham i s-a permis accesul în acțiuni creștine și în țările comuniste. Din anul 2000 fiul său Franklin Graham a preluat conducerea BGEA.

Semnele Timpului

I Answered yes. Billy Graham in Romania

Atașez la acest post și documentarul difuzat de TVR. Comentariile despre acest documentar le găsiți aici.

Afacerea ,,Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România(1985): reportajul TVR acum și pe youtube

Așa cum am anunțat aici, preluând informația de pe blogul Persona, înregistrarea pe site-ul TVR este disponibilă aici:

*

1985 Billy Graham ● Romanian Tour (Romania) – Part 1

*

1985 Billy Graham ● Romanian Tour (Romania) – Part 2

*

Preaching to Catholics-Orthodoxes & Jews In Romania Billy Graham 1985

CRPC militează pentru respectul față de eroii și martirii bisericii care au suferit prigoana comunistă


Comunitatea Regională Penticostală Constanța a prezentat în anul 2006  conducerii cultului penticostal o rezoluție privind colaborarea cu Securitatea a personalului de cult unde se exprimă clar punctul de vedere al acesteia față de problema deconspirării. Prin prezentarea acestei rezoluții vrea să dau și un răspuns celor care m-au acuzat că aș fi pro sau contra inițiativei pastorului Vasilică Croitor de Răscumpărare a memoriei, cu atât mai mult cu cât CRPC, din care acesta face parte, se exprimă fără echivoc asupra relației dintre Biserică și Stat în perioada comunistă.  Vasilică Croitor, autorul cărții despre istoria Bisericii Penticostale în perioada comunistă reiterează prin acest articol poziția sa față de colaborarea cu Securitatea a personalului de cult militând pentru o analiză personală și o rezolvare individuală prin mărturisire  și pocăință de către fiecare slujitor în parte. ,,Dacă această rezoluție ar fi primit un răspuns decent, cartea Răscumpărarea memoriei nu s-ar fi scris”.Poziția mea se identifică în acest caz cu cea a lui Vasilică Croitor, militând pentru recuperarea memoriei recente și asumarea trecutului de către fiecare persoană în parte.

În anul 2006 am prezentat această Rezoluție fratelui Riviș Tipei, la Galați. Am găsit-o recent pe situl CRPC pe care ne pregătim să îl înnoim în zilele următoare. Dacă această rezoluție ar fi primit un răspuns decent, cartea Răscumpărarea memoriei nu s-ar fi scris. Congresul de la Timișoara a fost împiedicat să discute rezoluția, cu promisiunea că se va ocupa de ea Consiliul Bisericesc. Restul e istorie…

Răscumpărarea memoriei