Lecturi zilnice din istoria Bisericii
Istoria Bisericii prin lecturi zilnice este o idee interesantă și utilă de cunoaștere a trecutului. Editura Casa Cărții, prezentă la Târgul Internațional de carte Gaudeamus 2017, are și astfel de cărți pe care le puteți achiziționa în perioada 22-26 noiembrie 2017 cu reduceri între 20-60 %

Maxima zilei – 23 noiembrie 2017

„Sunt atât de împovărat de sentimentul infinitei maiestăți a lui Dumnezeu încât sunt constrâns să mă arunc cu fața la pământ și să îmi pun sufletul în mâinile Sale pentru a scrie pe el ceea ce Îi place.”
George Whitefield
*
Steven J. Lawson, Zelul evanghelic al lui George Whitefield, p. 29.
Maxima zilei – 22 noiembrie 2017

Un om poate merge la biserică, poate să își spună rugăciunile, să primească sacramentele și, cu toate acestea să nu fie creștin.
George Whitefield
Steven J. Lawson, Zelul evanghelic al lui George Whitefield, p. 26.
Serile Dialogos: Biblia la români – Prelegere Conf. univ. dr. Emanuel Conțac
Serile Dialogos ne propun o prelegere interesantă susținută de domnul Emanuel Conțac, biblist, cel care de peste zece ani se ocupă cu studierea contextului și cauzelor care au permis și cobdus la apariția traducerii Bibliei realizată de Dumitru Cornilescu. Versiune pe care noi astăzi o identificăm sub numele de versiunea Cornilescu.
De asemenea, acesta s-a ocupat de „tradiția biblică românească”, înțelegându-se prin aceasta totalitatea versiunilor totale sau parțiale ale Sfintei Scripturi.
Maxima zilei – 18 noiembrie 2017

În aceste zile când este o nevoie acută după adevăr la amvon și în biserică, fie ca noi să vedem reîntoarcerea bisericii lui Hristos la puritatea primară prin intermediul unei noi reforme.
Steven Lawson (citat în)
Steven J. Lawson, Zelul evanghelic al lui George Whitefield, p. 20.
Maxima zilei – 17 noiembrie 2017

Avem prea mulți apologeți căldicei care țin lecții la amvoanele zilelor noastre. Nevoia momentului este de proclamatori înflăcărați ai lui Dumnezeu și ai harului Său mântuitor și nu de filosofi care să ne explice cum stau lucrurile.
Steven Lawson (citat în) Steven J. Lawson, Zelul evanghelic al lui George Whitefield, p. 18.
Arhivele Olteniei: Bogdan Emanuel Răduț, Contribuția și perspectiva evanghelicilor români asupra Revoluției din decembrie 1989
Istoricul Bogdan Emanuel Răduț se apleacă în acest studiu asupra modului în care evanghelicii români s-au implicat în Revoluția din decembrie 1989, dar și asupra modului în care aceasta s-a reflectat în presa cultelor evanghelice, precum și în istoriografia Evanghelică postdecembristă.

Evenimentele petrecute la finele anului 1989 au suscitat interesul dezbaterilor din ultimul sfert de veac. Asupra lor planează întrebarea, încă nelămurită, dacă a fost revoluţie populară sau lovitură de stat. Interesul arătat de conaţionalii noştri, faţă de cărţile care apar pe piaţă tratând acest subiect, ne arată setea de adevăr, dar şi dorinţa de cunoaştere şi înţelegere. Pentru generaţiile tinere, 1989 poate nu înseamnă nimic, dar pentru cei care au participat atunci poate înseamnă totul. Cercetările pentru acest subiect le-am început în 2014. O parte dintre ele le-am susţinut sub formă de comunicare ştiinţifică în cadrul unui simpozion şi apoi publicate. Dar am continuat şi dezvoltat subiectul, domeniul fiind încă generos. Prezint o nouă variantă, cu noi adăugiri la înţelegerea contribuţiei şi perspectivei pe care evanghelicii au oferit-o revoluţiei. Cel puţin pentru ei. Plecând întâi de la cunoaşterea identităţii istorice a acestora, vom aborda mai multe paliere. În primul rând, prezenţa evanghelicilor în revoluţie, prin câteva exemple, precum şi gradul lor de implicare în evenimentele ce au dus la prăbuşirea unui sistem bazat pe ateism şi materialism dialectic. Apoi, vom vedea cum au privit aceştia Revoluţia, cum au reflectat-o în presa internă a cultelor, ce a însemnat pentru ei şi ce impact a avut asupra comunităţilor religioase ale acestora. Nu mă îndoiesc de faptul că poate există şi alte opinii decât cele prezentate în acest studiu, de aceea nu emit nicio pretenţie de exhaustivitate. Cercetarea acestui subiect nu se bazează pe documente de arhivă, de altfel acestea fiind şi sumare sau chiar inexistente, ci pe memorialistică, conştient, totodată, de subiectivismul acesteia, precum şi pe corespondenţa privată cu persoane implicate activ în acele zile.
Articolul poate fi citit accesând link-ul următor: http://arhiveleolteniei.ro/













