Arad, 19 iulie 2019 – Evoluția legislativă în perioada comunistă
Vineri, 19 iulie 2019, Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad organizează o ședință de comunicări despre Evoluția legislativă în perioada comunistă. Comunicarea va urmări cu precădere evoluția legislației religioase încadrată în cadrul mai larg al transformărilor aduse de instaurarea și consolidarea comunismului în România.

Structura anului școlar 2015-2016
Cu doar câteva zile înaintea începerii anului școlar au apărut modificări de structură, schimbări care sunt sintetizate în materialul celor de la HotNews.ro

În Monitorul Oficial din 10 septembrie 2015 a fost publicat Ordinul nr. 5.079 al ministrului Educatiei, Sorin Cimpeanu, pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei si cercetarii stiintifice nr. 4.496/2015 privind structura anului scolar 2015-2016.
Noua structura aprobata de Ministerul Educatiei prevede ca anul scolar 2015-2016 are 36 de saptamani de cursuri, insumand 175 de zile lucratoare(cu 2 zile mai putin decat anul trecut). Semestrul I are 18 saptamani de cursuri, iar semestrul al II-lea are 17 si jumatate.
Semestrul I
Cursuri: luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015
Vacanta pentru copiii de la gradinita si din clasele pregatitoare – a IV-a: 31 octombrie – 8 noiembrie 2015
Vacanta de iarna: sambata, 19 decembrie 2015 – duminica, 10 ianuarie 2016 (fata de: 3 ianuarie 2016, varianta initiala)
Cursuri: luni, 11 ianuarie 2016 – vineri, 5 februarie 2016 (fata de: luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016)
Vacanta intersemestriala: sambata, 6 februarie 2016 – duminica, 14 februarie 2016 (fata de: sambata, 30 ianuarie 2016 – duminica, 7 februarie 2016)
Semestrul al II-lea
Cursuri: luni, 15 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016 (fata de: luni, 8 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016)
Vacanta de primavara: sambata, 23 aprilie 2016 – marti, 3 mai 2016
Cursuri: miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 24 iunie 2016 (fata de: miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 17 iunie 2016)
Vacanta de vara: sambata, 25 iunie 2016 – duminica, 11 septembrie 2016 (fata de: sambata, 18 iunie 2016 – duminica, 4 septembrie 2016)
Saptamana Scoala Altfel ramane in saptamana 18-22 aprilie 2016.
Nu au fost schimbate nici recomandarile Ministerului Educatiei referitoare la datele pana la care trebuie sustinute tezele scolare:
Tezele din semestrul I al anului scolar 2015-2016 se sustin, de regula, pana la data de 11 decembrie 2015.
Tezele din semestrul al II-lea al anului scolar 2015-2016 se sustin, de regula,pana la data de 20 mai 2016.
Exceptie de la aceasta structura fac clasele a VIII-a si a XII-a:
- la clasele a XII-a, durata cursurilor este de 33 de saptamani, iar 4 saptamani sunt dedicate desfasurarii bacalaureatului; aceste clase termina liceul pe 3 iunie 2016.
- la clasele a VIII-a, durata cursurilor este de 35 de saptamani, iar o saptamana este dedicata desfasurarii evaluarii nationale; elevii de clasa a VIII-a termina scoala pe 17 iunie 2016.
Structura anului școlar 2014-2015

Anul şcolar 2014-2015 va începe pe 1 septembrie şi se va încheia pe 31 august 2015, structura acestuia fiind stabilită printr-un ordin emis de Ministerul Educaţiei Naţionale la sfârşitul lunii iunie.
Structura anului şcolar 2014-2015
Semestrul I
- Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014;
* În perioada 1- 9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
- Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 duminică, 4 ianuarie 2015;
- Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015;
- Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 duminică, 8 februarie 2015.
Semestrul al II-lea
- Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015;
- Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 duminică, 19 aprilie 2015;
- Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015;
- Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015.
Atenţie! În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri!
De asemenea, trebuie reţinut faptul că pe 5 octombrie (Ziua internaţională a educaţiei) şi 5 iunie – (Ziua învăţătorului), unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor desfăşura manifestări specifice, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar.
Susţinerea tezelor
Conform Ordinului nr. 3637/2014, tezele din semestrul I al anului şcolar 2014- 2015 se susţin, de regulă, până la data de 19 decembrie 2014, iar cele din semestrul al II-lea, până la data de 22 mai 2015.
Excepţii
În cadrul actului normativ este precizat şi faptul că noul an şcolar are 36 de săptămâni de cursuri, cu un total de 177 de zile lucrătoare. Există însă şi câteva excepţii stabilite prin lege, după cum urmează:
- clasele terminale din învăţământul liceal – 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 29 mai 2015;
- clasa a VIII-a – 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015;
- clasele din învăţământul liceal (filiera tehnologică, cu excepţia claselor terminale) – durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
- clasele din învăţământul profesional – durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
- învăţământul special (clasele a IX-a – a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică) – cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile;
- stagiile de pregătire practică (pentru care au optat absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică) – 720 de ore care se desfăşoară în perioada propusă de unitatea de învăţământ organizatoare şi aprobată de inspectoratul şcolar, conform structurii anului şcolar, cu respectarea vacanţelor;
- învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri) – durata cursurilor este cea stabilită prin planurilecadru de învăţământ în vigoare.
Ordinul nr. 3637/2014 poate fi consultat integral pe Lege5 Online – soft de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.
Sursa: http://legestart.ro/structura-anului-scolar-2014-2015
Obţinerea permisului auto ar putea fi condiţionată de atingerea unui nivel minim de educaţie
Simpozionul Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (5) Viorel Achim
Cea de-a doua înregistrare cu prelegerea istoricului Viorel Achim începe cu referiri la prevederile Legii din decembrie 1942 prin intermediul căreia asociațiile religioase, inclusiv baptiștii, retrogradați în 1940 de la statutul de cult religios, au fost scoase în afara legii.
Urmărește și
SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (4) VIOREL ACHIM
Lege controversată. Repari casa, plăteşti impozit mai mare pe ea

Foto: romanialibera.ro
Un articol de de DORU CIREASA pentru http://www.romanialibera.ro
Prevederea nu va încuraja în niciun caz românii să îşi consolideze clădirile şi a fost iniţiată de Comisia Economică a Senatului condusă de senatorul liberal Lucian Iliescu. Acesta nu a răspuns ieri la telefon pentru a explica iniţiativa comisiei pe care o conduce.
Amendamentul Comisiei senatoriale a apare în legea de adoptare a OUG 63/2012, privind reabilitarea termică a locuinţelor.
”În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor.
Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii.
Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 25% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor”, prevede legea.
Ceea ce în UE se încurajează, în România se taxează
Prevederea nu este însă prea clară. Cât de ample trebuie să fie lucrările de intervenţie astfel încât acestea să poată fi considerate o renovare majoră? Cum se poate concluziona că lucrările de renovare au crescu cu cel puţin un sfert valoarea de vânzare a clădirii?
Măsura este neinspirată din mai multe puncte de vedere. Prevederea nu va încuraja în niciun caz renovarea substanţială şi consolidarea seismică a clădirilor, în condiţiile în care există sute de imobile cu bulină roşie care se vor prăbuşi în mod sigur la următorul cutremur puternic. Ea nu ajută în niciun fel la repararea caselor vechi cu aspect părăsit şi cu faţade distruse, dealtfel reuşite arhitectonic, ee constituie majoritatea fondului imobiliar din zonele centrale ale multor oraşe.
Multe ţări nu numai că nu impozitează suplimentar astfel de lucrări de renovare, ci, dimpotrivă le încurajează acordând facilităţi fiscale, sub formă de deduceri. Italia acordă o deducere din impozitul datorat pe venit egală cu 36% din costurile renovării şi d până la 48.000 de euro.
Taxa pe reabilitare, reconfirmată
Legea 238 consfinţeşte şi taxa pe reabilitarea termică introdusă în toamna anului trecut prin OUG 63/2012. Astfel, dacă până la apariţia Ordonanţei de Urgenţă o primărie putea prelua la bugetul acesteia cota de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică ce revenea asociaţiei de proprietari, acum primăria este obligată să recupereze banii în cel mult zece ani, fie din fondul de reparaţie al asociaţiei de locatari, fie printr-o taxă de reabilitare al cărei cuantum este stabilit de către Consiliul Local sau General al Municipiului Bucureşti. Taxa se aplică şi în cazul în care din fondurile de reparaţii ale asocciaţiei de locatari nu se poate acoperi cota ce revine acesteia pentru lucrări de reabilitare termică finanţate parţial din fonduri UE. In această ultimă situaţie se asigură din fonduri UE şi alocaţii bugetare 60% din necesar, restul urmând să fie dat de primărie împreună cu asociaţia de locatari. Contribuţia asociaţiei în cazul utilizării fondurilor UE nu poate fi mai mică de 10%, iar cea a primăriilor mai mare de 30%.
Organizarea și funcționarea Secretariatului de Stat pentru Culte (HG nr. 44/2013)

In M. Of. nr. 95 din 15 februarie 2013 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 44/2013 privind organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Culte.
Din cuprins:
ART. 1
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Primului-Ministru, finantat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2) Secretariatul de Stat pentru Culte elaboreaza si asigura aplicarea strategiei si politicilor in domeniul vietii religioase.
(3) Secretariatul de Stat pentru Culte are sediul in municipiul Bucuresti, str. Nicolae Filipescu nr. 40, sectorul 2.
ART. 2
In activitatea sa, Secretariatul de Stat pentru Culte asigura respectarea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale, consacrate de Constitutia Romaniei, republicata, si de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, precum si de tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, in ceea ce priveste libertatea constiintei si a credintelor religioase, si se conduce dupa principiul fundamental conform caruia cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome si egale in fata autoritatilor statului.
ART. 3
Secretariatul de Stat pentru Culte are ca obiectiv general dezvoltarea parteneriatului dintre autoritatile administratiei publice centrale si locale si cultele recunoscute de lege, in domeniul social, cultural si educational, prin promovarea in beneficiul intregii societati a relatiei de respect si cooperare intre cultele recunoscute de lege.
ART. 4
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte are urmatoarele atributii:
1. asigura relatiile statului cu toate cultele si asociatiile religioase din Romania;
2. sprijina toate cultele si asociatiile religioase, potrivit statutelor de organizare si functionare ale acestora, in vederea participarii lor la viata sociala si spirituala a tarii, urmareste ca in relatiile dintre culte si asociatii religioase sa fie excluse orice forme, mijloace si actiuni de invrajbire religioasa;
3. participa la solutionarea amiabila a conflictelor dintre culte si dintre culte si asociatii religioase;
4. monitorizeaza aplicarea actelor normative interne si internationale referitoare la respectarea libertatii religioase;
5. asigura legatura dintre cultele recunoscute de lege si ministere, celelalte organe ale administratiei publice centrale si locale, in vederea respectarii libertatii si autonomiei cultelor, a prevenirii si inlaturarii oricaror abuzuri, prin aplicarea legii; sprijina autoritatile administratiei publice locale pentru rezolvarea problemelor specifice care apar in raporturile lor cu cultele si asociatiile religioase si totodata acorda asistenta cultelor si asociatiilor religioase, la solicitarea acestora, in solutionarea problemelor pe care acestea le supun autoritatilor administratiei publice locale;
6. analizeaza cererile de infiintare de noi culte, intocmeste documentatiile cerute de lege si face propuneri Guvernului in vederea recunoasterii acestora;
7. acorda aviz consultativ in vederea obtinerii calitatii de asociatie religioasa;
8. propune Guvernului recunoasterea statutului de utilitate publica pentru organizatii neguvernamentale cu activitate in domeniul vietii religioase, cu respectarea normelor legale;
9. elibereaza avizul necesar acordarii vizei de lunga sedere pentru activitati religioase sau prelungirii dreptului de sedere temporara pentru activitati religioase strainilor care urmeaza sa desfasoare sau desfasoara astfel de activitati pe teritoriul Romaniei;
10. tine evidenta si efectueaza plata contributiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru personalul monahal al cultelor recunoscute de lege, care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse;
11. colaboreaza cu sistemul educational si ia act de planurile de invatamant si programele analitice pentru predarea religiei, elaborate de cultele recunoscute de lege;
12. sprijina cultele recunoscute in organizarea si desfasurarea activitatilor de asistenta religioasa si sociala in armata, penitenciare, spitale, in camine de batrani, case de copii si in alte institutii, precum si in familii care se confrunta cu nevoi speciale;
13. sprijina cultele recunoscute in activitatea de evidenta, pastrare, conservare, restaurare si punere in valoare a bunurilor culturale mobile si imobile, aflate in proprietatea sau in folosinta cultelor, in conditiile legii;
14. ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmeaza sa ocupe functii de conducere, precum si a personalului clerical si laic din cadrul cultelor recunoscute de lege, inclusiv din invatamantul teologic neintegrat in invatamantul public, in vederea alocarii sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului cultelor, potrivit legii;
15. tine evidenta unitatilor de cult ale cultelor recunoscute care solicita sprijin pentru salarizarea personalului clerical;
16. initiaza actiuni de relatii externe cu institutii de stat similare din alte tari si organizatii internationale neguvernamentale care se ocupa de garantarea si respectarea libertatii religioase, precum si a celorlalte drepturi fundamentale ale omului si participa la manifestarile organizate de acestea;
17. elaboreaza studii si sinteze documentare referitoare la viata religioasa din Romania, precum si despre activitatea cultelor si organizatiilor religioase din alte tari; organizeaza dezbateri, cu participarea specialistilor romani si straini, privind teoria si practica laica si ecleziastica in acest domeniu;
18. gestioneaza resursele financiare publice alocate pentru completarea fondurilor necesare salarizarii personalului clerical si neclerical, potrivit legii;
19. acorda sprijin financiar, in conditiile legii, pentru:
a) construirea, in conditiile aprobarii documentatiilor tehnico-economice potrivit reglementarilor in vigoare, precum si repararea lacasurilor de cult care apartin cultelor recunoscute de lege;
b) restaurarea si conservarea lacasurilor de cult care sunt monumente istorice si care apartin cultelor recunoscute de lege;
c) restaurarea si conservarea bunurilor din patrimoniul cultural national mobil ale cultelor recunoscute de lege;
d) completarea fondurilor proprii necesare intretinerii si functionarii unitatilor de cult cu venituri mici sau fara venituri;
e) amenajarea si intretinerea muzeelor detinute ori pe care le administreaza unitatile de cult;
f) achizitionarea de imobile necesare desfasurarii activitatilor unitatilor de cult si de asistenta sociala si medicala sustinute de acestea;
g) sprijinirea activitatilor de asistenta sociala si medicala organizate de cultele recunoscute de lege in spitale, centre de plasament, camine pentru batrani si alte forme de asistenta;
h) sustinerea unor actiuni cu caracter intern si international realizate de cultele recunoscute de lege;
i) construirea, amenajarea si repararea cladirilor avand destinatia de asezaminte de asistenta sociala si medicala ale unitatilor de cult;
j) construirea si repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;
k) construirea si repararea sediilor unitatilor de invatamant teologic, proprietate a cultelor recunoscute de lege;
20. controleaza modul de utilizare a fondurilor primite de catre culte de la bugetul de stat, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea prevederilor legale;
21. sprijina cultele, la cerere, in organizarea evidentei contabile, statistice, in concordanta cu legislatia de specialitate, asigurand colaborarea acestora cu institutiile de sinteza.
(2) Secretariatul de Stat pentru Culte indeplineste si alte atributii prevazute de lege, precum si insarcinari date de prim-ministru.
ART. 5
Secretariatul de Stat pentru Culte elaboreaza proiecte de acte normative din domeniul vietii religioase si avizeaza proiecte de acte normative elaborate de ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu implicatii in viata cultelor si asociatiilor religioase.
ART. 6
(1) Conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte se exercita de catre un secretar de stat numit prin decizie a prim-ministrului.
(2) Secretarul de stat are calitatea de ordonator tertiar de credite.
(3) Secretarul de stat conduce intreaga activitate a Secretariatului de Stat pentru Culte si il reprezinta in raporturile cu celelalte ministere, alte autoritati publice si organizatii, precum si cu persoane fizice si juridice din tara si din strainatate.
(4) In exercitarea atributiilor sale secretarul de stat emite ordine, avize si instructiuni.
ART. 7
Personalul necesar desfasurarii activitatii Secretariatului de Stat pentru Culte este alcatuit din functionari publici si personal contractual, care sunt numiti, respectiv angajati, cu respectarea dispozitiilor legale, in limita numarului maxim de posturi prevazut la art. 10 alin. (1).
ART. 8
Finantarea activitatii Secretariatului de Stat pentru Culte se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
ART. 9
Preluarea patrimoniului aferent atributiilor in domeniul cultelor se face printr-un protocol de predare-preluare, incheiat intre Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Culturii si Secretariatul de Stat pentru Culte, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
ART. 10
(1) Numarul maxim de posturi pentru aparatul propriu este de 33, exclusiv demnitarul si cabinetul acestuia.
(2) Structura organizatorica a Secretariatului de Stat pentru Culte este prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
(3) Statul de functii, structura organizatorica detaliata si regulamentul de organizare si functionare propriu se aproba prin ordin al secretarului de stat.
ART. 11
Incadrarea personalului in numarul maxim de posturi si in noua structura organizatorica se face cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecarei categorii de personal, prin ordin al secretarului de stat, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
ART. 12
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 22/2010 privind organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Culte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 17 din 11 ianuarie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă
Așa cum am anunțat într-un post anterior în cadrul Simpozionului Internațional „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social” voi avea o comunicare privind Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Scopul comunicării este acela de a prezenta impactul pe care schimbările legislative le-au avut asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România pe parcursul perioadei comuniste, cu precădere în perioada 1948-1965.
Am în vedere faptul că stalinizarea ca proces nu s-a limitat doar la aspectele politice și culturale ci a avut un impact și asupra vieții religioase. În acest domeniu s-a urmărit impunerea modelului sovietic al relațiilor Biserică – Stat care avea la bază subordonarea bisericii și transformarea ei într-un aliat al statului. Din punct de vedere legislativ acest obiectiv s-a materializat prin intermediul unei legislații generale, înțelegând prin aceasta reglementările ce au vizat toate cele 14 culte religioase recunoscute, precum Legea Cultelor, Legea de organizare a Ministerului Cultelor, Decretul de organizare al Departamentului Cultelor, dar și o legislație specifică unei anumite biserici. În cazul Bisericii/Bisericilor Baptiste mă refer la necesitatea adaptării statutului de organizare și funcționare la cerințele regimului, la impunerea reglementării serviciilor religioase la începutul anilor ’50, continuate apoi cu măsuri privind arondarea, reglementarea statutului personalului de cult, necesitatea obținerii unei autorizații de funcționare dar și alte aspecte. Studiul urmărește să evidențieze aspecte de ordin legislativ precum și consecințele acestora asupra personalului de cult, credincioșilor dar și a Bisericii ca ansamblu, privită din punct de vedere instituțional, care se relaționa cu statul prin intermediul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R. iar după 1965 prin intermediul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.S.R.
Transformările politice și religioase s-au sprijinit pe un cadru legislativ, fapt care îi dădea statului dreptul să acționeze legal deși de multe ori această aparentă legalitate a fost încălcată. Pentru înțelegerea aspectelor menționate consider oportun prezentarea unor elementele generale ale cadrului legislativ.
Mai jos prezint o schiță a studiului meu. Pentru cei interesați de aceste aspecte pot menționa că ele se regăsesc abordate în cartea mea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență
Cadrul legislativ și impunerea modelului sovietic în raporturile Stat-biserică.
Schimbările produse la nivel politic şi social ca urmare a instaurării regimului comunist îşi găsesc o continuitate
(Conform ideilor lui Eric Voegelin (1901-1985), unul din filosofii importanți ai secolului XX, ,,transformarea politică […] era de asemenea o schimbare religioasă”) în realizarea unui cadru legislativ pentru funcționarea și supravegherea cultelor religioase. Lecturarea prevederilor noului cadru legislativ construit începând cu anul 1948 poate lăsa aparența existenței unei libertăți religioase, însă aplicarea legilor și acțiunile statului dovedesc o acțiune concertată din partea acestuia de promovare a ateismului. Vorbim în acest caz de o diferență dintre discursul oficial și realitatea vieții religioase. Pentru înțelegerea acestor aspecte prezentăm și analizăm cadrul legislativ general privitor la cultele religioase recunoscute după anul 1948, cadrul constituțional și general legislativ cu referire specifică la domeniul religios, precum și pe cel specific referitor la cultul baptist.
Legea cultelor religioase din 4 august 1948 a conferit Ministerului Cultelor controlul în problemele legate de treburile cultelor legal recunoscute. Deși articolul 1 afirma garantarea „libertății de conștiință și de credință”, această libertate era strict circumscrisă de o prevedere ambiguă potrivit căreia religia practicată era în armonie cu Constituția, securitatea internă, ordinea publică și moralitatea generală (articolele 6 şi 7). Recunoașterea legală a unui cult putea fi revocată oricând se considera justificat (articolul 13). Restricții similare se regăseau implicit în articolul 32, care prevedea că „preoţii care exprimau atitudini antidemocratice puteau fi lipsiţi temporar sau permanent de salariul lor, asigurat de către stat.” Această prevedere a fost invocată cu regularitate în timpul perioadei ceauşiste, în încercarea de a suprima activitatea pastorilor baptişti. Tuturor cultelor li se cerea să supună aprobării Ministerului Cultelor un statut reglementând activitatea lor, în conformitate cu legile statului; în schimb, ministerul avea să plătească salariile clerului cultelor recunoscute.
Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998, pp. 490-496.
Conform Decretului 177/1948: „Cultele religioase pot funcționa liber dacă practicile şi ritualul lor nu sunt contrare Constituţiei, securităţii, ordinii publice şi bunelor moravuri”.
Organizarea instituțiilor prin intermediul cărora statul se relaționa și controla cultele (Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor)
În 1948, concomitent cu adoptarea Legii cultelor, prin Decretul nr. 178 din 3 august, Ministerul Cultelor se reorganiza ca „serviciu public prin care Statul îşi exercită dreptul de supraveghere şi control pentru a garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii conştiinţei şi libertăţii religioase”. Art. 2 prevedea că „recunoaşterea cultelor se face de către Guvern, prin Ministerul Cultelor”.
Departamentul Cultelor (1957)
Reglementarea trecerilor de la un cult la altul
Decretul 324/1957 care făcea referire la actele de vagabondaj
Codul Penal din anul 1960 care prevedea pedepsirea celor care oficiază acte de cult fără aprobările legale.
Statutul de organizare și funcționare al Cultului Creștin Baptist din R.P.R. (1950)
Limitarea deplasărilor personalului de cult (1950, 1954)
Reorganizarea (1948-1965)/Raionarea organizațiilor intermediare ale Cultului Creștin Baptist din R.P.R. (1951) – referire la comunitățile baptiste reduse de la 39 în 1948 la 29 cât prevedea Statutul adoptat în 1950, la 14 până în 1951 și apoi la 5 până în 1965. Raionarea comunităților baptiste din 1951 are loc în contextul reorganizării administrativ-economice a țării, referire la Legea privind raionarea administrativ-economică a teritoriului țării din 1950.
Reglementarea serviciilor divine în Bisericile Creștine Baptiste (1954).
Reglementări în privința dreptului de a predica
Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013
În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.
Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013
Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.

Ordinul 6560/2012 Ordin privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 890 din 27.12.2012
Intrat în vigoare la: 27.12.2012
În baza prevederilor art. 219 alin. (1) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare,
având în vedere prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.644/2012 privind unele măsuri de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
Art. 1. –
Se aprobă standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, prevăzute în anexele nr. 1-35*), care fac parte integrantă din prezentul ordin, după cum urmează:
____________
*) Anexele nr. 1-35 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, București, şos. Panduri nr. 1.
Anexa nr. 1 – Comisia Matematică
Anexa nr. 2 – Comisia Informatică
Anexa nr. 3 – Comisia Fizică
Anexa nr. 4 – Comisia Chimie
Anexa nr. 5 – Comisia Ştiinţele Pământului
Anexa nr. 6 – Comisia Inginerie civilă şi management
Anexa nr. 7 – Comisia Ingineria materialelor
Anexa nr. 8 – Comisia Inginerie chimică, inginerie medicală, ştiinţa materialelor şi nanomateriale
Anexa nr. 9 – Comisia Inginerie electrică
Anexa nr. 10 – Comisia Inginerie energetică
Anexa nr. 11 – Comisia Electronică, telecomunicaţii şi nanotehnologie
Anexa nr. 12 – Comisia Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze
Anexa nr. 13 – Comisia Inginerie aerospaţială, autovehicule şi transporturi
Anexa nr. 14 – Comisia Ingineria resurselor vegetale şi animale
Anexa nr. 15 – Comisia Calculatoare, tehnologia informaţiei şi ingineria sistemelor
Anexa nr. 16 – Comisia Inginerie industrială şi management
Anexa nr. 17 – Comisia Inginerie mecanică, mecatronică şi robotică
Anexa nr. 18 – Comisia Ingineria mediului
Anexa nr. 19 – Comisia Biologie şi biochimie Anexa nr. 20 – Comisia Medicină
Anexa nr. 21 – Comisia Medicină veterinară
Anexa nr. 22 – Comisia Medicină dentară
Anexa nr. 23 – Comisia Farmacie
Anexa nr. 24 – Comisia Ştiinţe juridice
Anexa nr. 25 – Comisia Sociologie, ştiinţe politice şi administrative
Anexa nr. 26 – Comisia Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
Anexa nr. 27 – Comisia Ştiinţe economice şi administrarea afacerilor
Anexa nr. 28 – Comisia Psihologie şi ştiinţe comportamentale
Anexa nr. 29 – Comisia de Filologie
Anexa nr. 30 – Comisia Filosofie
Anexa nr. 31 – Comisia Istorie şi studii culturale
Anexa nr. 32 – Comisia Teologie
Anexa nr. 33 – Comisia Arhitectură şi urbanism
Anexa nr. 34 – Comisia de Arte vizuale
Anexa nr. 35 – Comisia Artele spectacolului
Art. 2. –
(1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile legale referitoare la standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetaredezvoltare, respectiv:
a) prevederile art. 1-3, 5 şi 6 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.478/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelurilor pe domenii fundamentale P1 – Matematică şi ştiinţe ale naturii, P2 – Ştiinţe inginereşti şi P3 – Ştiinţe biomedicale din cadrul Consiliului Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 27 iunie 2011;
b) prevederile art. 1-3, 5 şi 6 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.691/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelului pe domenii fundamentale P4 – Ştiinţe sociale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 28 iulie 2011, cu modificările ulterioare;
c) prevederile art. 1-3 şi 5-7 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.692/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelului pe domenii fundamentale P5 – Arte şi ştiinţe umaniste din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 29 iulie 2011, cu modificările ulterioare.
(2) Fac excepţie prevederile referitoare la standardele minimale necesare pentru obţinerea atestatului de abilitare.
Art. 3. –
Direcţia generală învăţământ superior, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi instituţiile de învăţământ superior vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. –
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ecaterina Andronescu
Bucureşti, 20 decembrie 2012.
Nr. 6.560.
Sursa: http://lege5.ro
Ești interesat de acest subiect? Citeşte şi:
LEGEA EDUCATIEI NATIONALE (LEGEA 1/2011) – FORMA APLICABILĂ ÎNCEPÂND CU 31 MAI 2012
Legea Educațieie Naționale a fost modificată. Iată noutățile
Topul universităţilor din România, după standardele UE
In ce consta clasificarea universitatilor românești
Efecte ale clasificarii universităților
Marile noutati ale anului scolar 2011-2012
ANDREI PLEŞU DESPRE EDUCAȚIA RELIGIOASĂ
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ – ASPECTE GENERALE ALE PERIOADEI DE ÎNCEPUT












