Iosif Țon despre supravietuirea Bisericii în comunism
Marius Cruceru publică în cadrul postului “Our greatest mistake… the desire to survive” – Iosif Ton mesajul lui Iosif Țon la Revival Forum 1989 care a avut ca temă persecuția în România, mesaj în care este tratată dorința de supraviețuire a creștinilor și a Bisericii. Aspecte privind modul în care Iosif Țon a înțeles supraviețuirea și ”persecuțiile” la care a fost supus de către autoritățile române în perioada comunistă au fost publicate și în cartea Confesiuni, apărută în mai multe ediții la Editura Cartea Creștină Oradea.
Dezbateri europene privind o lege de condamnare a celor ce neagă crimele comunismului
O lege la nivel european de condamnare a celor ce neagă crimele comise de regimurile comuniste nu ar fi încă posibilă – este concluzia Comisiei Europene. Şase dintre ţările foste comuniste, printre care şi România, ceruseră Comisiei să ia în calcul o astfel de lege, după modelul celei referitoare la Holocaust.
În privința crimelor comunismului nu există însă consens politic.
detalii și opinii puteți citi pe HotNews și în The Guardian, precum și pe următoarele bloguri: Memorie, libertate, moderație, Persona , Vaisamar, Răscumpărarea Memoriei.
Un punct de vedere interesant din punct de vedere al comparației creștinism islam este prezentat de către Vasilică Croitor astfel:
Organizația Conferinței Islamice (OIC) – reprezentând 57 de state musulmane, a reușit astăzi să obțină la ONU un vot majoritar pozitiv pentru introducerea unei Rezoluții împotriva defăimării religioase. Legislația care promovează valori islamice mascate sub cuvântul magic „toleranță” va face din dreptul la opinie un delict. Deși nu există o legătură directă între cele două rezoluții votate azi, ele constituie un tandem care ne deslușește mersul vremii. Mai crede cineva că islamul nu are ușa larg deschisă pentru a răsturna valorile care au clădit Europa? Read more…
Pentru o înțelegere mai clară a implicațiilor de care vorbea Vasilică Croitor integrez aici o hartă a religiilor publicată anterior pe acest site.
Un demers necesar. Recuperarea istoriei Bisericii subterane
Vasilică Croitor propune pe blogul Răscumpărarea memoriei inițierea unui proiect care să aibă ca finalitate recuperarea istoriei Bisericii subterane sub numele „În memoriam Biserica subterană”. Pentru argumentarea acestui demers, Vasilică Croitor scrie următoarele:
De când am început să aprofundez subiectul persecuției Bisericii asist cu durere cum istoria ni se scurge printre degete. În general, generația tânără are cunoștințe vagi și haotice despre perioada comunistă. Tragic este că această confuzie se accentuează în timp ce suntem contemporani cu mulți eroi ai credinței. Și totuși, mărturiile lor sunt necunoscute, iar curajul lor nu va inspira pe nimeni câtă vreme vor rămâne anonimi.
Pentru că timpul nu iartă, este imperios necesar să grăbim recuperarea acestei istorii. De aceea am inițiat un proiect intitulat „In memoriam Biserica subterană”.
De-a lungul timpului am discutat cu multe persoane care au materiale de mare valoare pentru memoria Bisericii persecutate din România: documente (de anchetă, percheziție, confiscări), fotografii, casete audio, video, benzi de magnetofon, cărți și caiete cu cântări scrise de mână, diverse obiecte cu care se împodobeau casele credincioșilor, acte originale, instrumente la care au scris sau au cântat compozitori creștini, scrisori și corespondență între cei persecutați etc. Read more…
Ca istoric nu pot decât să subscriu acestui demers atât de necesar pentru înțelegerea istoriei comunităților evanghelice din România.
Vorbe care contează: ,,Dictaturile totalitare au urmărit cu diabolică obstinație distrugerea persoanei morale”
Dictaturile totalitare au urmărit cu diabolica obstinație distrugerea persoanei morale și plăsmuirea, cu orice preț, a “Omului Nou”. S-au născocit astfel adevărate laboratoare ale torturii (fizice si psihologice) menite sa transforme deținuții (…) în instrumente obediente, decerebrare, ale unui sistem presupus a fi etern.
Lacrimile de durere- cântec al Bisericii subterane în perioada comunistă
Lacrimile de durere era un cîntec creştin pe care îl cântam cu lacrimi de emoţie în perioada persecuţiei comuniste. Cântecul era, în egală măsură, expresia durerii şi a speranţei în eliberarea de opresiunea sufocantă sub care ne ţinea regimul comunist. Ca şi în cazul mai tuturor imnurilor pe care le cântam în perioada aceea, nu ştiu cine este autorul muzicii şi al textului. Redau mai jos textul original al cântecului (veţi înţelege imediat de ce trebuie să fac asta). Din pacate, n-am reuşit încă să găsesc o înregistrare muzicală a acestei versiuni. Poate mă ajută cineva în acest sens.
Lacrimile de durere când se vor sfârşi?
O, poporul meu, liber când vei fi?
Lanţul greu sfăr’mându-l,
Ca un şoim să zbor aş vrea,
Să zbor spre ţara mea.
/:Inima zboară spre ceruri:/Gândul se-avântă departe…
Acolo-i ţara mea!
Oare-atâtea chinuri grele când se vor sfârşi?Oare pentru noi dreptatea va-nflori?
Lanţul greu sfăr’mându-l,
Ca un şoim să zbor aş vrea,
Să zbor spre ţara mea.
Sursa Dănuț Mănăstireanu
Vladimir Tismăneanu: Democrația este un teritoriu al confruntării
Democraţia este, prin definiţie, un teritoriu al confruntării, al controverselor, al polifoniei.
Vladimir Tismăneanu,Despre nostalgia comunismului, peronism si spaima de libertate , pe blogul Memorie, libertate, moderație (15 decembrie 2010)
Sondaj: Aproape 45% dintre romani considera comunismul „o idee buna, dar prost aplicata”
Comunismul a fost „o idee buna, dar prost aplicata„, cel putin asa considera 44% dintre romani, potrivit unui sondaj intocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (ICCMER) si Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei (CSOP). 15% cred ca a fost „o idee buna, care a fost bine aplicata„, iar 29% au apreciat comunismul ca fiind „o idee gresita„. Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane si vine sa confirme si sa accentueze rezultatele cercetarii desfasurate in luna august 2010 cand 47% dintre romani considerau comunismul ca a fost „o idee buna, dar prost aplicata”.
Instaurarea regimului comunist in Romania la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial este considerata de respondenti in procente egale (38%) drept atat „un lucru bun”, cat si „un lucru rau”. Un procent de 25% au spus ca nu stiu sau nu au raspuns la aceasta intrebare.
Un procent de 83% dintre respondenti au declarat ca nu au avut, personal sau in cazul cuiva din familie, de suferit de pe urma regimului comunist.
Rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania l-a avut Uniunea Sovietica dupa parerea a 48% dintre respondenti, in timp ce 17% dintre subiecti au spus ca Partidul Comunist din Romania a jucat un rol important in ceea ce priveste infiintarea regimului comunist la noi in tara.
Un procent de 71% sunt de parere ca sefii regimului comunist beneficiau de privilegii in comparatie cu restul populatiei. 63% au considerat ca securitatea a fost un factor principal in represiunea politica din comunism, urmata de militie – 37% si PCR – 35%.
Studiul integral poate fi descarcat de aici.
Concluzii:
- Rezultatele prezentului studiu confirma datele obtinute in cadrul cercetarii anterioare, efectuate in luna august. Se poate concluziona ca romanii au in buna masura o pozitie ambivalenta fata de perioada comunista si ceea ce a insemnat aceasta: desi cei mai multi dintre romani cred ca a existat o forma de represiune, ca liderii regimului au beneficiat de privilegii, ca victimele regimului comunist ar trebui sa fie despagubite, cei mai multi dintre ei considera ca venirea la putere a regimului comunist a fost un lucru pozitiv, comunismul a reprezentat o idee buna, iar problema dosarelor si a lustratiei nu au sprijin majoritar.
- Din analiza celor doua sondaje reiese la nivelul populatiei ca tendinta unei viziuni pozitive asupra perioadei comuniste reflecta atat o evaluare a situatiei economice prezente, nostalgia fata de perioada comunista, dar si interpretarea rolului statului drept unul asistential.
- O asemenea apreciere trebuie raportata la faptul ca populatia nu a avut si nu are decat un acces limitat la acele informatii de natura sa clarifice responsabilitatile, crimele si abuzurile din perioada comunista. Perceptia asupra regimului comunist este explicabila si prin suprapunerea dimensiunilor politica si economica ale vietii cotidiene in comunism.
- Pe langa datoria institutiilor statului si a mass-mediei din Romania de a promova un tip de discurs complex, nuantat si responsabil asupra trecutului comunist, este imperativ ca statul roman sa urmeze politici clare si coerente pe probleme punctuale legate de dictatura partidului-stat: arhivele Securitatii, lustratie, despagubiri, legea pensiilor fostilor demnitari si a responsabililor din Securitate sau memorializarea intervalului istoric marcat de regimul comunist.
Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane. Eroarea estimativa a sondajului este plus/minus 3%, interviurile fiind efectuate in perioada 22 octombrie – 1 noiembrie 2010.
Sondajul de opinie reprezinta a doua etapa a parteneriatului intre ICCMER si CSOP, care are ca obiectiv elaborarea unei strategii de politici publice pentru o educatie democratica fundamentata pe cunoasterea si asumarea trecutului comunist.
Reprezentantii CSOP au aratat, joi, la o conferinta de presa, in care au prezentat rezultatele sondajului, ca un numar insemnat dintre respondenti – un sfert – nu au stiut sa raspunda la intrebarea privind rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania, noteaza Agerpres. De asemenea, tinerii cu varsta intre 15 si 25 de ani au declarat ca nu stiu prea multe despre comunism si nici nu sunt foarte interesati.
In opinia celor de la ICCMER si a celor de la CNSAS, acest lucru ar trebui sanctionat, deoarece la nivelul educational se resimte o carenta in domeniul informarii elevilor.
Germina Nagit, din partea CNSAS, a atras atentia ca la liceele tehnice nu se mai studiaza Istoria, lucru gresit pentru formarea tinerei generatii.
„Sunt rezultate paradoxale in acest sondaj si nu cred ca trebuie dat un diagnostic dupa aceste date tehnice, daca ne raportam la comunism. (…) Peste 60% din tineri spun ca nu stiu nimic de aceasta perioada, lucru ingrijorator, daca ne gandim la comportamentul civic. Lipsa orelor de Istorie va pune o amprenta negativa asupra intelegerii acestei perioade si este riscant sa se piarda adevaratul inteles al libertatii cetateanului din acea perioada”, a declarat Germina Nagit.













