Arhive categorie: Creştini după Evanghelie

Mărturisirea CDE despre darurile spirituale


Mărturisirea CDE despre darurile spirituale from Trezire Spirituală by Andrei C.

Seara de inchinare cu pastorul Costel Ghioanca la Biserica Crestina dupa Evanghelie Lumina


 

Seara de inchinare cu pastorul Costel GhioancaDuminica, 30 Ianuarie 2011, orele 18:00, sunteți invitați la o seară de închinare și propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu. Tinerii bisericii vor pregăti un program muzical. Cuvântul  lui Dumnezeu va fi propovăduit prin fr. pastor Costel GHIOANCĂ, preparator universitar, la Institutul Teologic Baptist din București.

Ești invitat și tu la închinare împreună cu Biserica Lumina, pentru a ne bucura împreună de ce are pregătit Domnul Dumnezeu pentru noi, spre zidirea noastră sufletească.

Sursa: www.bisericalumina.ro

Biserica Creștină după Evanghelie Lumina este situată pe Sos. Andronache 60A, Sector 2, Bucuresti

Carti editate de Cultul Crestin dupa Evanghelie inainte de 1989


Dacă aţi vrut vreodată să ştiţi care sunt cărţile apărute sub egida Cultului Creştin după Evanghelie înainte de 1989 apăsați link-ul de mai jos:

Cărţi editate de Cultul Creştin după Evanghelie

de Emy Răduț (16.01.2011)

De ce sunt Creștin după Evanghelie? de Bogdan Emanuel Răduț


Bogdan Emanuel Răduț realizează prin intermediul uni grupaj de trei articole reunite sub titlul generic De ce este Creștin după Evanghelie o introducere în istoria și doctrina Bisericii Creștine după Evanghelie. În cadrul articolelor menționate argumentarea se fundamentează pe doctrina Bisericii Creștine după Evanghelie, autorul dorind în acest fel să argumenteze ,,originea sănătoasă” a credinței sale. Datorită referirilor pe care autorul le face la istoria Adunărilor frățești și la doctrina  Bisericii Creștine după Evanghelie am considerat util preluarea unui sumar al celor trei articole menționate.

De ce sunt Creştin după Evanghelie? (1) from Bogdan Emanuel Răduţ by Emy Radut (03.01.2011)

Scurt istoric
Biblia ca autoritate

Trăim într-o epocă a globalizării şi a ecumenismului galopant în care ne putem pierde foarte uşor identitatea. În societatea de astăzi toată lumea este ceva şi nimeni nu este nimic. Auzim de multe ori întrebarea “de ce eşti la acea Biserică, cult, religie?”, şi răspunsurile poartă o gamă largă de variante. Dacă nu ne cunoaştem propria identitate şi propriul crez şi de ce am ales noi să fim ceea ce suntem nu numai că ne pierdem identitatea, dar practic nu avem identitate. Cu responsabilitatea moştenirii unei identităţi primite de la înaintaşii noştrii, vom vedea care sunt principiile de bază care ne definesc ca şi creştini după Evanghelie.

 

De ce sunt Creştin după Evanghelie? (2) from Bogdan Emanuel Răduţ by Emy Radut (04.01.2011)

Cina Domnului in fiecare duminica
Preoțiatuturor credincioșilor
Despre darurile Duhului

În Adunările creștine după Evanghelie se practică Cina Domnului, Masa de aducere aminte, ca act de închinare înaintea lui Dumnezeu în fiecare duminică. Primele Adunări Frățești au fost strângeri ale fraților în jurul Mesei Domnului, pentru a celebra moartea şi învierea Domnului Isus pentru noi. Acest act de cult are loc în fiecare duminică, repetând ceea ce făceau primii creștini în ziua întâi a săptămânii. Locul principal în întâlnirile Adunării îl are Masa Domnului, un act de simplitate şi totodată de mare profunzime spirituală. Nu credem în transsubstanţiere, credem doar că pâinea şi vinul simbolizează trupul şi sângele Domnului Isus, iar actul în sine este o aducere aminte. Facem lucrul acesta ca o poruncă de îndeplinit până va veni Domnul Isus (cf. Luca 22:19 şi 1 Corinteni 11:24-25). Cei care iau parte la Cina Domnului sunt botezaţi la maturitate şi fac lucrul acesta cu deplină responsabilitate.

De ce sunt Creştin după Evanghelie? (3) from Bogdan Emanuel Răduţ by Emy Radut (05.01.2011)

Răpirea Bisericii
Simplitatea credincioșilor

O doctrină de bază a noastră este cea privitoare la Răpirea Bisericii. Noi credem că Domnul Isus va reveni şi-şi va răpi Biserica la cer înainte de necazul cel mare. Teologic vorbind suntem premilenişti şi dispersaţionalişti. Ne bazăm pe cuvintele Domnului Isus din ultima noapte cu ucenicii: “Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credință în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.” (Ioan 14:1-3) Aceasta este nădejdea noastră şi cu această nadejde în inimile lor au sfârşit şi înaintaşii noştrii. Apostolul Pavel vine şi spune “Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos.”(Filipeni 3:20). Noi credem că Biserica va fi răpită la Cer şi apoi va urma necazul cel mare, închiderea lui Satan şi Mileniul, bătălia de la Armaghedon şi judecata lui Dumnezeu finalizată cu un cer nou şi-n pământ nou pe care va domni neprihănirea.

In Cristos si pentru onoarea si gloria Lui,
Bogdan Emanuel Radut – Craiova
http://emyradut.blogspot.com/

De ce sunt Creştin după Evanghelie? de Bogdan Emanuel Răduț


Trăim într-o epocă a globalizării şi a ecumenismului galopant în care ne putem pierde foarte uşor identitatea. În societatea de astăzi toată lumea este ceva şi nimeni nu este nimic. Auzim de multe ori întrebarea “de ce eşti la acea Biserică, cult, religie?”, şi răspunsurile poartă o gamă largă de variante. Dacă nu ne cunoaştem propria identitate şi propriul crez şi de ce am ales noi să fim ceea ce suntem nu numai că ne pierdem identitatea, dar practic nu avem identitate. Cu responsabilitatea moștenirii unei identități primite de la înaintașii noștrii, vom vedea care sunt principiile de bază care ne definesc ca şi creștini după Evanghelie.

De ce sunt Creştin după Evanghelie? (1) from Bogdan Emanuel Răduţ by emy_radut@yahoo.com (Bogdan Emanuel Răduţ)

Declarații și reacții în mediul evanghelic față de cazul Iosif Țon – Străjerii (VIII) AGA(1)


Tocmai când lucrurile păreau că s-au mai liniștit în ceea ce-l privește pe Iosif Țon, decizia Adunării Generale a Acționarilor (AGA) a RVE (Radio Vocea Evangheliei) a dinamitat din nou blogosfera evanghelică.  Pentru o mai bună gestionare și înțelegere a reacțiilor față de decizia AGA a RVE am decis să împart acest subiect în mai multe postări. În cadrul acestei postări veți găsi puncte de vedere exprimate în scris de către Alin Cristea, Dănuț Mănăstireanu, Dyo Bodiu, Emanuel Conțac,Vasilică Croitor.


27 decembrie 2010

Iosif Ton interzis la Radio Vocea Evangheliei from Suceava Evanghelică by suceavaevanghelica

Pastorul Iosif Ton unul dintre cei care au pus bazele postului de radio Vocea Evangheliei a ajuns să fie interzis la acest post printr-o decizie AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor). Poziţional Iosif Ţon se află în afara cultelor care sunt de drept proprietarele postului de radio.  Deoarece în urma ultimelor declaraţii Iosif Ţon se află mai aproape de penticostali acesta poate fi din nou prezent pe frecvenţa Vocea Evangheliei doar dacă aderă la acest cult. Până vor fi clarificate lucrurile se pare ca Iosif Ţon nu se va mai auzi la Suceava pe frecvenţa Vocea Evangheliei.

 

Iosif Ton interzis la RVE from Istorie Evanghelica by Marius Silvesan (27.12.2010)

”Suceava citește” dar Suceava nu mai asucultă

Pastorul Iosif Ton unul dintre cei care au pus bazele postului de radio Vocea Evangheliei a ajuns să fie interzis la acest post printr-o decizie AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor). … Read more on Suceava Evanghelică

 

28 decembrie 2010

Soluţia finală în “cazul” Ţon întârzie. Sugestii? from Frică şi cutremur by Dyo

Uite aşa, ca s-o ştie tot neamul încă de la început, iar o să îi iau apărarea lui Iosif Ţon! Nu că ar cântări prea mult acest lucru în influenţarea deciziilor acestor veritabili moguli ai evanghelismului românesc, dar ca să nu vă obosiţi să citiţi întreaga postare degeaba. Decizia stupefiantă a interzicerii difuzării predicilor lui Ţon la Radio Vocea Evangheliei nu face altceva decât să-mi spulbere şi ultimele iluzii cu privire la existenţa unui dram de înţelepciune între cei meţionaţi mai sus. Este un om de ucis, un simbol de demolat, o practică baptistă de păzit cu străşnicie, aşa că nici o metodă nu este prea dezonorantă când vine vorba de a mazili pe cineva, şi de a plăti cu vârf şi îndesat un afront adus onoarei imposibil de reperat a dreptei credinţe baptiste româneşti. (…)

Probabil că nici una din soluţiile de mai sus nu va funcţiona. Mai rămâne una, cea radicală, care a eşuat în cazul Mântuitorului dar care ar putea avea şanse de reuşită în privinta lui Iosif Ţon, fiindcă totuşi vorbim despre un simplu om: RĂSTIGNIŢI-L!

Soluţia finală în “cazul” Ţon întârzie. Sugestii? « Frică şi cutremur from Persona by DanutM

Doamne, cite dreptate are, Dyo. Din pacate.

Se vede Marele Inchizitor nu si-a luat vacanta nici macar de Craciun. Cred ca innebunit de tot. Asta este Inchizitie in toata regula. Si, da, sa-l arda pe rug, desigur, dupa ce-l rastignesc. Sa se invete minte, sa nu mai sfudeze orgoliul nemasurat al profetului de Burzuc.

 

Decizia AGA pre-mortem: Ne lepădăm de Țon! from Răscumpărarea memoriei by Vasilică Croitor

Tocmai după ce i-am scris unui comentator că „a pus capac” la mulțimea de acuzații penibile, prin faptul că l-a acuzat pe Țon că ar fi adeptul teologiei lui Nietzsche, am primit un telefon de la cineva care îmi spunea că AGA (Adunarea Generală a Acționarilor) din RVE a decis să interzică difuzarea predicilor lui Iosif Țon la toate posturile RVE din țară. Mărturisesc că această veste m-a luat pe nepregătite. Am crezut că n-am auzit bine. Încă nu s-a pus „capacul” la povestea cu Țon. Ce mai urmează? Arderea casetelor lui? Distrugerea cărților lui? Arderea lui pe rug? Comitete care să voteze așa ceva sigur s-ar găsi, spiritele sunt încă încinse, iar argumente căutăm după aceea…

Îmi amintesc discuțiile de după Revoluție despre necesitatea unui post de radio creștin. Am fost mobilizați atunci să ne rugăm pentru aceasta, și am făcut-o! Țon s-a luptat pentru a mobiliza resurse și a aduce oameni în jurul acestui proiect. Negocierile pentru a obține licența (intervențiile făcute de Ioan Alexandu pe lângă Patriarh) au fost anevoioase, dar au adus rezultate. Era limpede pentru toată lumea că motorul proiectului RVE fusese Iosif Țon. (…)


Decizia AGA pre-mortem: Ne lepădăm de Țon! (via Răscumpărarea memoriei) from Vaisamar by Vaisamar

Despre Iosif Ţon am scris în câteva rânduri.

Am fost mustrat părinteşte pentru că am taxat inexactităţile lui despre Biblia Cornilescu 1921.

Când am sesizat nişte inexactităţi în ieşirile sale publice recente, am fost probozit că mă fac coadă de topor în mâna celor care îi vor răul (în scandalul Străjerilor).

Iaca, mă fac şi halebardă în mâna celor care sar să-l apere, acum când a fost pus la Index de către RVE.

Încerc să fiu drept (şi imparţial) ca o muschetă.

Care este componenţa “AGA” a postului RVE? from Vaisamar by Vaisamar

Sunt extrem de curios cine intră în componenţa acestui for despre care aud că l-a interzis pe Iosif Ţon!

Site-ul RVE este destul de enigmatic în această privinţă. Citez:

Activitatea Sediului Central este coordonata de Directorul general al RVE. Acesta sta sub autoritatea Adunarii Generale a Asociatilor (AGA) a radio ‘Vocea Evangheliei’ , for care reprezinta proprietarii radioului si instanta suprema decizionala in RVE. AGA este alcatuita din cite trei reprezentanti ai fiecaruia din cele trei culte evanghelice asociate.

 

Silviu Tatu: “Ce avem printre noi astăzi prin mişcarea Străjerilor sunt semnele unei influenţe noi teologice, dar nu ale unei treziri autentice” from România Evanghelică by Alin Cristea

“Oricât de trist este acest adevăr, deocamdată îmi lipsesc dovezile care să confirme începutul unei treziri spirituale în România.

 

Vasilică Croitor despre interzicerea lui Iosif Țon pe postul Radio Vocea Evangheliei from România Evanghelică by Alin Cristea

“La 16 ani după înființarea RVE, Iosif Țon a fost în mod oficial interzis pe undele RVE. Solicitarea a venit din partea Cultului Baptist, pe motiv că Țon nu mai reprezintă vreun cult evanghelic. Am înţeles că nici reprezentanţii celorlalte culte nu au avut ceva de obiectat, aşa că această propunere a fost adoptată şi a devenit decizie AGA. Trec peste faptul că, din câte ştiu, reprezentanții Cultului Baptist au cerut aceasta mai înainte cu o zi de a fi judecat cazul Ţon/Străjerii.

– Or fi avut un mandat, totuşi, pentru a solicita aceasta, înainte de a fi sancţionat Ţon?
– Sau au avut pentru un scurt moment o revelaţie că „mâine va fi mazilit Ţon”?
– Sau aveau ceva deprinderi din sistemul de tristă amintire, în care deciziile precedau deliberarea?”

rascumparareamemoriei.wordpress.com

Nu e nimeni care să-și fi prezentat demisia de la RVE ca semn de protest față de această… soluție imorală?

Întrebări întrebăcioase (21) from România Evanghelică by Alin Cristea

Emanuel Conțac: “Ştie cineva componenţa “agiei” care l-a pus la popreală pe Iosif Ţon?”


Declarația zilei – 28 decembrie 2010 from Istorie Evanghelica by Marius Silvesan

Chestiunea importantă nu este cea de sprijinire a lui Iosif Țon sau a altcuiva. Chestiunea importantă este Adevărul! Care nu doar că nu ne face liberi (în sensul banal al cuvântului), ci ne încarcă cu responsabilitate.

Alin Cristea, comentariu la Decizia AGA pre-mortem: Ne lepădăm de Țon! pe blogul Răscumpărarea memoriei

Pentru documentare citește și….

Comunicatul Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în cazul Iosif Țon-străjerii

Raspunsul lui Iosif Ton la Comunicatul Uniunii Baptiste

Ecoul comunicatului UBCBR refritor la ”retragerea ordinării pentru slujire” pastorului Iosif Țon (I)

Declarații și reacții față de decizia Consiliului Uniunii Baptiste de ”retragere a ordinării pentru slujire” pastorului Iosif Țon (II)

Comunicatul Uniunii Baptiste și reacțiile mediului evanghelic față de cazul Iosif Țon-Străjerii (III)

Declarații și reacții în mediului evanghelic față de cazul Iosif Țon-Străjerii (IV)

Declarații și reacții în mediului evanghelic față de cazul Iosif Țon-Străjerii (V)

Cazul Iosif Țon în dezbaterile evanghelicilor români

Ce este cesaționismul?

Iosif Țon ”Foștilor mei studenți și tineri teologi ”

Declarații și reacții în mediul evanghelic față de cazul Iosif Țon-Străjerii (VI)

Declarații și reacții în mediul evanghelic față de cazul Iosif Țon- Srtrăjerii (VII)

Cum ar fi arătat istoria evanghelicilor dacă n-ar fi existat dorința de supraviețuire?


Pornind de la  de la argumentația lui Iosif Țon din anul 1989 prezentată și de mine sub titlul Iosif Țon despre supraviețuirea Bisericii sub comunism, coraborat cu o felicitare de Crăciun primită de la Episcopul greco-catolic de Oradea, Marius Cruceru se întreabă în cadrul articolului “Our greatest mistake… the desire to survive” – Iosif Ton cum ar fi arătat istoria baptiștilor și a celorlați evanghelici în comunism dacă nu ar fi fost dorința de supraviețuire. Fiind o problemă de istorie contrafactuală, personal îmi este greu să ofer un astfel de răspuns deși încerc în cadrul cercetărilor mele să înțeleg care au fost motivațiile acțiunilor liderilor evanghelici din perioada comunistă. În acest context lansez următoarea întrebare: Se poate realiza o disociere între liderii evanghelici și instituția pe care aceștia o reprezentau din punct de vedere administrativ în perioada comunistă? Spre exemplu, putem face o disociere între acțiunile unor lideri baptiști, care s-au ”apropiat” mai mult de autorități decât considerăm noi acum că trebuia, și Uniunea Baptistă, văzută în acest caz ca un organ administrativ, ca o instituție? Revenind la problema supraviețuirii, a jertfirii de sine, iată ce scrie Marius Cruceru:

Am primit o felicitare de la Episcopul Greco-Catolic de Oradea-Mare. Pe felicitare erau aşezaţi cu mîndrie doar episcopii care au murit în temniţele comuniste.

Nu m-am putut abţine să întreb: oare cum ar fi arătat şi istoria noastră, a baptiştilor, dacă nu am fi dorit atît de mult să supravieţuim cu orice preţ, să ne apărăm orchestrele de mandoline şi serviciile, clădirile şi podurile.

Ce-i foloseşte copilului să-i explice mă-sa că s-a curvit ca să le aducă cozonac de Crăciun, ca să nu mai mănînce pîine? Ce diferită ar fi fost istoria pastorului Wurmbrand dacă sora Sabina nu l-ar mi mînat spre pupitru cu vorbele: “Decît un şoţ laş, mai bine fără… “.

Oare cum ar fi arătat istoria baptiştilor, a penticostalilor, a creştinilor după Evanghelie, adventiştilor, dacă am fi luat calea greco-catolicilor.

Sursa: “Our greatest mistake… the desire to survive” – Iosif Ton by Marius Cruceru

Voi reveni cu detalii despre poziția exprimată de Richard Wurmbrand în Congresul cultelor din anul 1948 la care face referire Marius Cruceru în partea de final al articolului său.

Bodo la Europa FM: ”Înainte sa-mi schimb religia, mă gândeam la Dumnezeu doar când aveam nevoie”


Miercuri dimineaţă, Monica Anghel şi Bogdan Miu au intrat în direct prin telefon cu Bodo de la Proconsul pentru a afla chiar de la el ce l-a determinat să-şi schimbe religia şi cum i s-a schimbat viaţa de când a luat această decizie.

„Este adevărat că m-am apropiat de Domnul mai mult decât o făceam înainte şi asta s-a datorat binelui care s-a întâmplat până acum în viaţa mea. Este înălţător să te trezeşti dimineaţa şi să spui o rugăciune, să faci asta şi înainte de masă…Înainte, mă gândeam la Dumnezeu doar când aveam nevoie”, a explicat artistul în „Deşteptarea”.

Bodo a mărturisit că a cochetat mult timp cu ideea de a deveni creştin după Evanghelie şi că totul a pornit de la doi dintre colegii lui de trupă: „Dragoş şi Robert s-au întors către Domnul acum 5 ani şi am observat cum s-au curăţat spiritual. Am ales împreună cu soţia mea să ne ghidăm numai după Cartea Sfântă, după ce scrie în Biblie şi nu vâ gândiţi că îi cerem Domnului bunuri materiale, ci îi mulţumim pentru ce ne dă zi de zi”.

Bogdan Miu a vrut să ştie dacă acestă schimbare va afecta viaţa profesională a lui Bodo. „Acest lucru nu afectează cariera noastră muzicală.Sunt mulţi artişti mari care sunt pocaiţi, de exemplu U2, Whitney Houston, Natalie Cole”, a menţionat Bodo.

În matinalul de la Europa FM solistul trupei Proconsul a infirmat ştirea conform căreia ar cânta în corul Bisericii la care merge şi a povestit că pregăteşte împreună cu colegii lui un concert de Crăciun cu muzică de închinare, printre care se vor include şi câteva dintre piesele lor, cum ar fi „Sunt al tău”.

Sursa:  Infoo.ro

Interviul lui Bodo la EuropaFM în care vorbește despre decizia sa, poate fi ascultat aici(Audio)

Informația despre decizia lui Bodo era cunoscută într-o anumită măsură însă interviul acordat lui Iacob Emanuel pentru Creștin Total.ro care poate fi citit aici, a confirmat ceea ce unii doar presupuneau. Interviul a determinat reacții mediatice despre care Iacob Emanuel scrie următoarele:

Doi pastori baptişti studiază la ortodocşi în 1951-1952!


Ce citesc astăzi în revista Biserica Ortodoxă Română, anul 70, nr. 9–10, 1952, p. 570–571?

„În anul şcolar 1951–1952 au urmat cursurile Institutelor noastre Teologice şi doi pastori baptişti: Alexa Popovici şi N. Covaci. La sfârşitul anului şcolar, cei doi studenţi baptişti au adresat Înalt Prea Sfinţitului Patriarh Justinian următoarea scrisoare de mulţumire:

Înalt Prea Sfinţite,

La finele unui an de studii, petrecut în Institutele Teologice Ortodoxe de grad Universitar, subsemnaţii pastori baptişti Alexa Popovici și Nicolae Covaci, vă aducem călduroasele noastre mulţumiri pentru bunăvoinţa şi sprijinul ce ni l-ați acordat, aprobând ca să studiem teologia ortodoxă.

Acest an de studii a fost creator de noi făgaşe şi prefaţează o nouă conduită în raporturile dintre Culte. Credem că acest fapt e o dovadă grăitoare că toţi credincioşii Domnului nostru Iisus Hristos, fără deosebire de confesiunea căreia îi aparţin, pot trăi laolaltă în pace şi să se iubească aşa cum a dorit şi cerut Mântuitorul.

Sperăm că Dumnezeu ne va ajuta să putem continua studiile în Institutele Teologice Ortodoxe, atât spre folosul nostru şi al cultului Creştin-Baptist căruia aparţinem, cât şi spre consolidarea raporturilor de armonie ce există astăzi între Cultele religioase din ţara noastră.

Vaisamar

Emanuel, alias Vaisamar, ne prezintă pe blogul său un crâmpei din ceea ce a însemnat istoria evanghelică  românească pe parcursul perioadei comuniste prin publicarea unei scrisori de mulțumire adresată de către doi pastori baptiști ,Alexa Popovici respectiv Nicolae Covaci, patriarhului Justinian Marina. Așa cum am menționat şi în comentariul de pe blogul lui Emanuel, fenomenul efectuării studiilor în cadrul Institutului Teologic Ortodox este unul interesant, însă nu mă pot pronunța asupra lui pentru ca nu l-am studiat.  Am să mă refer la cazurile unor lideri baptiști care au studiat la Institutul Teologic Protestant din Cluj deoarece acesta, alături de Institutul Teologic Ortodox, erau recunoscute ca și instituții de învățământ superior spre deosebire de Seminarul Teologic Baptist din București care era  acreditat ca și instituție de învățământ mediu. În acest articol îi voi menționa pe pastorii și profesorii universitari Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, și Vasile Talpoș, succesorul său în funcția de director al Seminarului și actualul rector al Institutului Teologic Baptist din București. Ambii au urmat Institutul Teologic Protestant de grad universitar din Cluj în perioada comunistă, însă la intervale diferite unul față de celălalt.  Revenind la Alexa Popovici, aș dori să menționez faptul că el și Ioan Bunaciu au urmat instituții de învățământ superior aparținând cultului ortodox -Institutul Teologic Ortodox din București- respectiv evanghelic, -Institutul Teologic Protestant din Cluj- în aceeași perioadă, respectiv 1951-1956.  Despre perioada studiilor pastorului Ioan Bunaciu am scris în cadrul articolului  Ioan Bunaciu. Umblând pe ape printre stânci (II). În ceea ce-l privește pe  Alexa Popovici voi reveni cu amănunte într-un post viitor, prezentând și situația sa școlară pe parcursul celor 4 ani de la Institutul Teologic Ortodox din București, precum și motivele pentru care nu a obținut licența în teologie ortodoxă. Un alt aspect despre care vreau să vorbesc aici plecând de la comentariile  articolului despre Alexa Popovici și Nicolae Covaci de pe blogul Vaismar este cel al relațiilor dintre baptiști și ortodocși în perioada comunistă, relații pe care personal le consider destul de complexe, suportând mai multe interpretări. Una dintre acestea se referă la faptul că statul s-a folosit de cultele neoprotestante pentru a face presiune asupra Bisericii Ortodoxe. Un argument în favoarea acestei teze este și numărul relativ redus al membrilor  cultelor neoprotestante la momentul recunoașterii oficiale a acestora de către statul român, respectiv 1948. O altă interpretare este aceea reliefată în comentariile de pe blogul lui Vaisamar, precum și de către Ioan Bunaciu. Ambele părți vorbesc de o cooperare între culte și, chiar mai mult decât atât,  de o ”înfrățire” dacă ar fi să dăm crezare propagandei oficiale. Personal, consider că realitatea a fost una complexă și că adevărul este undeva la mijloc. Astfel, deși intențiile statului au fost acelea de a realiza un echilibru și în viața religioasă, baptiștii, alături de ceilalți neoprotestanți,,  și-au consolidat treptat poziția însă nu au reprezentat niciodată acel grup de presiune care să pună realmente probleme Bisericii Ortodoxe și nici nu cred că acesta era obiectivul pe care evanghelicii îl urmăreau în activitatea lor. Pe de altă parte,  BOR nu a încetat să-i ”monitorizeze” pe baptiști și pe ceilalți neoprotestanți, pe care îi denumea în documentele interne cu termenul de sectanți, și să le creeze probleme. Au fost destule cazuri, iar unele dintre ele sunt prezentate și în documentele Departamentului Cultelor, când preoții ortodocşi i-au denunțat pe pastorii baptiști la Departamentul Cultelor pentru acțiuni pe care ei le numeau ,,propagandă religioasă”.  În fapt era  o problemă de eficiență și de exemplu personal care îi atrăgea pe oameni către neoprotestanți. Cert este că datorită ”vegherii Partidului Stat” nu s-au mai înregistrat în relația dintre ortodocşi și neoprotestanți ”excesele” din perioada interbelică. La nivelul conducerilor cultelor a existat o anumită înțelegere și un spirit de ecumenism care a fost benefic atât pentru enoriașii ortodocși, cât și pentru cei neoprotestanți.

A apărut Statul şi Biserica în România Comunistă


Bogdan Emanuel Răduţ – Statul şi Biserica în România Comunistă (1948-1965). Între demnitate şi compromis, Cuvânt înainte de Lector univ. dr. Alexandru Oşca (Universitatea din Craiova), Editura Sitech, Craiova, 2010, 140 pag.

Cuprinsul lucrării:

Cuvânt Înainte
Introducere

1. Instaurarea regimului comunist în România
1.1. Consideraţii generale
1.2. Context intern
1.3. Determinări externe
1.4. Impactul reformelor promovate începând cu guvernul
Petru Groza asupra spiritualităţii româneşti
2. Studiu comparativ privind legislaţia cultică în regimul democratic şi în regimul comunist
2.1. Cadrul legislativ de existenţă a cultelor în timpul
regimului monarhiei constituţionale
2.2. Cadrul de existenţă şi de funcţionare a cultelor
în timpul Republicii Populare Române
3. Raporturile dintre stat, partidul comunist şi biserică în regimul comunist
3.1. Concepţia comunistă faţă de religie
3.2. Culte recunoscute în Republica Populară Română
3.3. Regimul cultelor nerecunoscute de stat
3.4. Relațiile între conducerea Bisericilor universale
și bisericile de pe teritoriul României
3.5. Represiunea regimului comunist împotriva bisericii
și slujitorilor ei
Concluzii
Bibliografie

Anexe

Bogdan Emanuel Răduţ