Arhive categorie: Educație

Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității București la Institutul Teologic Baptist din București


Miercuri, 15 ianuarie 2014, rectorul Universității din București, Prof. Univ. Dr. Mircea DUMITRU a vizitat Facultatea de Teologie Baptistă.  Cu acest prilej, domnul profesor Mircea DUMITRU a vizitat și Institutul Teologic Baptist din București unde a avut discuții cu Conf. Univ. Dr. Daniel MARIȘ, rectorul Institutului Teologic Baptist din București. Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București colaborează strâns cu Institutul Teologic Baptist care a fost una dintre instituțiile fondatoare ale Facultății de Teologie Baptistă și care pune și actualmente la dispoziția facultății spatiile în care își desfășoară activitatea de învățământ.

Mai jos o fotografie realizată cu acest prilej în care apar de la stânga la dreapta Prof. univ. dr Otniel Bunaciu, Decan Facultatea de Teologie, Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rector, Universitatea din București, Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rector, Institutul Teologic Baptist

Rectorul UniBuc la ITBB (15.01.2014)

Andrei Ivan – Numarul penticostalilor romani în perioada 1992-2011 via Persona


Prin intermediul lui Dănuț Mănăstireanu, Andrei Ivan prezintă celor interesați de situația comunităților religioase evanghelice în perioada postcomunistă o statistică interesantă privind evoluția numerică a penticostalilor români în perioada 1992-2011. Documentul Evolutie penticostali 1992 – 2011 prezintă situația acestei comunității așa cum este reflectată de către recensămintele perioadei. Ceea ce este remarcabil ține de faptul că Andrei Ivan nu se oprește doar la prezentarea datelor statistice, ci realizează și o analiză a lor ce vizează atât repartizarea din punct de vedere geografic (răspândirea penticostalilor pe județe) cât și o analiză demografică, a evoluției din punct de vedere demografic a populației penticostale din România contemporană.

Statistici 2

Documentul cu datele statistice preluat în cadrul acestui material împreună cu analiza acestor date, analiză pe care recomand a fi citită cu atenție, se regăsește pe blogul lui Dănuț Mănăstireanu, Persona.

Ar fi interesantă o analiză asemănătoare și pentru celelalte două confesiuni evanghelice, baptistă și creștină după Evanghelie. Din câte știu, Nicolae Geantă, profesor de geografie, are o analiză statistică privind comunitățile evanghelice care urmează a fi publicată în volumul Omul Evanghelic.

P.S.:

Între timp, ca o provocare a acestui articol, Nicolae Geantă a republicat pe blogul său o parte din materialul care privește evoluția statistică a creștinilor după Evanghelie din România având ca titlu Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21. Vă invit să citiți materialul deoarece este unul interesant fiind realizat într-o manieră profesională  Așteptăm materialul publicat ca să-l putem cita și folosi în activitatea științifică.

Call for proposals: Romanian Studies Conference, April 4 and 5, 2014, Indiana University


On April 4th-5th, 2014, the Romanian Studies Organization at Indiana University will host its seventh annual interdisciplinary conference. This year, the prominent historian Keith Hitchins of the University of Illinois, Urbana-Champaign (http://www.history.illinois.edu/people/khitchin) will deliver the keynote address in conjunction with the launch of his newest book, „A Concise History of Romania” (Cambridge University Press, 2014).
We welcome proposals from graduate students and recent PhDs on any topic related to Romania, Moldova, or the Romanian diaspora, in any discipline or methodology. Past panels have included: „Landscapes of Heritage in Romania,” „Politicizing Ethnicity: Individual and Collective Identities,” „Agency and Authenticity under Socialism,” and „The Pain of Transition: Continuities and Changes between Regimes.” We especially encourage interdisciplinary approaches, but we regularly accept papers from historians, political scientists, economists, sociologists, anthropologists, linguists, literary critics, and musicologists.
The conference will be scheduled to allow participation in a number of complementary events at Indiana University that same weekend, including the Roundtables on Post-Communism, the Hungarian Studies Conference, and musical performances by Nicolae Feraru and his „taraf.” Mr. Feraru was recently honored for his musical achievements as National Heritage Fellow by the National Endowment for the Arts (http://arts.gov/honors/heritage/fellows/nicolae-feraru).
Please submit abstracts of 250-300 words, along with your contact information and a brief biography, to RomSO@indiana.edu by January 20th, 2014. Please submit abstracts in .doc file format rather than .docx or .pdf. We will send notifications by February 3rd.

Any inquiries about the conference may be directed to the Indiana University Romanian Studies Organization at RomSO@indiana.edu.
Please forward this request for proposals to anyone who might be interested.

Dorin Dobrincu – ‘Cultele neoprotestante si drepturile omului’. Un memoriu din 1977


Cultele neoprotestante și drepturile omului,  memoriul document din aprilie 1977, cum a fost denumit apelul semnat de șase neoprotestanți, trimis și citit la Radio Europa Liberă într-o seară de aprilie 1977, reprezintă o acțiune importantă de contestare și răspuns față de intruziunile statului comunist în viața Bisericii și a persecuțiilor la care au fost supuși credincioșii confesiunilor evanghelice.

Informații suplimentare puteți găsi și în următoarele articole:

CRISTI ȚEPEȘ ȘI DORIN DOBRINCU DESPRE MOMENTUL APRILIE 1977

SCRISOARE DESCHISĂ A REPREZENTANȚILOR CULTELOR NEOPROTESTANTE DIN ROMÂNIA (1977) – UPDATE

AVOCATUL PAUL (PAVEL) BĂRBĂTEI CONTESTĂ LA TRIBUNALUL ALBA IULIA AMENDAREA UNUI GRUP DE CREDINCIOȘI BAPTIȘTI (1972)

ÎN REGIMUL COMUNIST ȘI RUGĂCIUNEA TREBUIA AUTORIZATĂ

Avatarul lui DanutMPersona

Dorin_Dobrincu

Istoricul Dorin Dobrincu a publicat in ultimul numar al revistei Archiva Moldaviae, IV, 2012, pp. 351-402, un articol de analiza al unui document intocmit de mai multi lideri evanghelici romani in foarte tensionatul an 1977, cind, alaturi de intensificarea opozitiei Sindicatului Solidaritatea fata de regimul comunist in Polonia, au aparut atit Carta ’77 in Cehoslovacia, cit si Miscarea Goma in Romania.

Redam mai jos prima parte a introducerii acestui studiu.

* * *

Pe 3 aprilie 1977, radio Europa liberă difuza memoriul Cultele neoprotestante și drepturile omului în România. A doua zi, Securitatea îi aresta pe cei șase semnatari: Iosif Țon, Silvian Cioată, Pavel Nicolescu, Aurelian Popescu, Constantin Caraman și Radu Dumitrescu. Momentul coincidea cu arestarea lui Paul Goma și a lui Vlad Georgescu. Toți erau oameni incomozi pentru regimul de la București.

Cei dintâi erau evanghelici angajați în bisericile lor, având o concepție creștină asupra vieții și a…

Vezi articolul original 1.262 de cuvinte mai mult

Pasiunea pentru istorie s-a născut în adolescență și s-a aprofundat în anii de facultate – interviu cu Marius Silveșan


Recent am acordat un interviu Revistei „Artă și Credință” care a fost publicat astăzi pe site-ul acesteia.

Revista Artă și Credință:  Când s-a născut pasiunea pentru istorie?

Marius Silveșan: Pasiunea pentru istorie s-a născut în adolescență și s-a aprofundat în anii de facultate când ajungeam să descopăr prin intermediul profesorilor mei tainele acestei științe. Mă refer aici la descoperirea bogățiilor pe care istoria le ținea ascunse în pivnițele sale.

RAC: Ce drum istoric ai avut de parcurs până acum?

MS: Am urmat Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București la nivel de licență, finalizată cu o lucrare având ca temă Viața cotidiană a românilor între anii 1960-1975. Am continuat specializarea tot pe istorie la nivel de master în cadrul aceleiași instituții, având ca specializare Românii în secolul XX. Dorința de aprofundare și de cercetare a istoriei m-a îndreptat către studiile doctorale, fiind admis ca bursier al Școlii doctorale de istorie din cadrul Universității București sub îndrumarea reputatului istoric Dinu C. Giurescu. Tema cercetată pe parcursul anilor de doctorat s-a finalizat cu o lucrare care analiza pentru prima dată într-un mod complex și pe baza surselor istorice identificate în arhive și biblioteci din țară și din străinătate relațiile dintre Biserica Creștină Baptistă din România și statul comunist între anii 1948-1965. Comisia care a evaluat parcursul meu professional, precum și lucrarea prin care am finalizat studiile de doctorat mi-a acordat în cadrul ședinței publice din toamna anului 2011 calificativul Magna cum laude. De asemenea, am urmat și studii postuniversitare pe biblioteconomie și știința informării în cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București.

RAC: Care sunt cărțile publicate?

MS: Lucrarea de bază se intitulează Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), lucrare ce reprezintă tema cercetării doctorale realizată la Universitatea din București cu academicianul Dinu C. Giurescu.  O altă carte publicată este Pelerin spre patria cerească, publicată împreună cu Prof. Univ. Dr. Ioan Bunaciu. Este în curs de apariție o altă lucrare de referință privind istoria evanghelicilor din România comunistă, realizată împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț. Cartea Cultele neoprotestante și drepturile omului în România este un studiu de caz prin intermediul căruia dorim să aducem în atenția credincioșilor evanghelici români, dar și a lumii științifice, Scrisoarea celor șase, trimisă și citită la Radio Europa Liberă în primăvara anului 1977. De asemenea, sunt și autorul mai multor studii științifice privind relația biserică-stat în România comunistă, publicate la edituri precum Polirom din Iași, Argonaut din Cluj-Napoca, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, dar și în reviste precum Creștinul Azi, Farul Creștin, Bruckenthalia ș.a.

RAC: Ai câțiva istorici și scriitori pe care ii apreciezi?

MS: Dintre istoricii pe care îi apreciez menționez: Dinu C. Giurescu, Lucian Boia, Adrian Cioroianu, Zoe Petre, Ecaterina Lung, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara, Bogdan Murgescu, Ovidiu Bozgan, acesta din urmă ocupându-se, printre altele, și de problematica religioasă. Un alt istoric român contemporan pe care doresc să-l menționez este Dorin Dobrincu, care de asemenea s-a preocupat de problematica religioasă, cu precădere cea evanghelică. Mai menționez pe Ernst Nolte cu monumentala lucrare Războiul civil european și pe Stéphane Courtois, istoric francez, care este și coordonatorul Cărţii Negre a Comunismului și al Dicționarului comunismului.

Dintre scriitori menționez: Marin Preda, Fiodor Dostoievski, Tolstoi, Frederic Celine, George Orwell. Am menționat acești scriitori deoarece cărțile lor m-au marcat.

La Marin Preda menționez două dintre operele acestuia, cărți care au tangență și cu istoria, Delirul, unde se vorbește despre oameni în delirul istoriei, și Cel mai iubit dintre pământeni, o carte care descrie ororile comunismului.

În ceea ce-l privește pe Dostoievski recomand romanul Crimă și pedeapsă, atât pentru stilul inconfundabil al scriitorului, profunzimea psihologică cu care personajele se caracterizează unele pe altele, dar mai mult decât atât pentru finalul cărții. Este remarcabil să constați faptul că în ciuda adversităților, a opreliștilor de tot felul, credința și dragostea înving.

La Celine recomand cartea Călătorie la capătul nopții, o carte care nu se citește ușor, dar care are niște elemente foarte interesante și profunde legate de viața aceasta și societatea contemporană.

În ceea ce-l privește pe Orwell foarte multă lume este familiară cu conceptul de Big brother (Fratele cel mare), însă mai puțini știu că acest concept apare în cartea sa 1984, lucrare apărută în 1948 și care face referire la acel moment. Este foarte interesant de remarcat faptul că autorul reușește să decripteze modul în care funcționa societatea totalitară, una în care comunismul se afla la putere. Autorul face referire în cartea sa la Ministerul Adevărului, care era de fapt Ministerul propagandei și al minciunii, dar prin această antiteză autorul dorește să evidențieze discrepanța dintre aparențe și realitatea, să ne atragă atenția asupra manipulărilor existente într-o societate totalitară. Supravegherea pe care Partidul, cu referire la Partidul comunist, o exercita în societate era una totală, dar lăsa impresia că membrii acestuia sau simplii cetățenii se pot ascunde de Fratele cel mare, o portretizare a lui Stalin, însă finalul cărții relevă faptul că nu există această posibilitate. Ca și creștin aceste lucruri mă duc cu gândul la faptul că noi trebuie să înțelegem vremurile pe care le trăim, să luăm aminte la viața noastră și să conștientizăm faptul că într-adevăr avem un Frate mai mare în Persoana Domnului Isus,  care ne poartă de grijă și mijlocește pentru noi înaintea Tatălui ceresc.

RAC: Găsim la tine și  alte pasiuni în conexie cu lumea istorica?       

MS: Da, literatura, interesul pentru tehnica de vârf, fotografia.

RAC:  Ce te-a atras la creștinismul evanghelic românesc de scrii despre el?

MS: Este mediul în care trăiesc și consider că istoria lui nu trebuie să rămână doar pe filele gălbejite de timp ale unor dosare de arhivă. Pe de altă parte sunt informații, opinii, păreri personale pe care doresc să le fac cunoscute, să la împărtășesc cu cei care mă citesc periodic sau ocazional pe site-ul istorieevanghelica.ro sau pe cel al Revistei Artă și Credință.

RAC: Vorbim de Biblie ca sursă istorică. Ne poți dat trei argumente în favoarea acestei idei?

MS: Da, Biblia nu este doar o carte de învățături, documentul fundamental în creștinism, ci și o carte istorică ce prezintă istoria evreilor pe parcursul mai multor secole. S-a dovedit din punct de vedere istoric că o serie de împărați și regi pe care Biblia îi menționează au existat cu adevărat, s-au găsit dovezi arheologice în acest sens. Pe lângă aspectele menționate, descoperirile arheologice dovedesc faptul că romanii „aveau înregistrări regulate ale contribuabililor și, de asemenea, că organizau recensăminte tot la paisprezece ani.” (Josh McDowel, Mărturii supuse dreptei judecăți, p. 152). Coroborarea acestor informații cu cele din Biblie ne dovedesc veridicitatea celor relatate despre cadrul istoric în care s-a născut Isus, precum și faptul că acest lucru s-a realizat în timpul lui Octavian Augustus (27 î.Hr. – 14 d.Hr.). Completarea mărturiilor despre censusul roman cu descoperirea unei inscripții  din Antiohia care îi atribuia lui Quirinius funcția de guvernator al Siriei în anul 7 î.Hr. dovedesc o dată în plus veridicitatea din punct de vedere istoric al celor relatate în Biblie, precum și faptul că aceasta este un document istoric credibil. Apoi personajul central al Noului Testament, Isus Hristos, a fost un personaj istoric despre care au scris nu numai autorii cărților Bibliei, ci și istorici precum Josephus Flavius, Pliniu cel Tânăr și alții. Un alt aspect foarte important care merită evidențiat este și acela că autorii Noului Testament au menționat faptul că ei înșiși au fost martorii evenimentelor pe care le descriu. Doresc să remarc în acest context faptul că descoperirile arheologice vin să confirme veridicitatea Bibliei, precum și acela că Biblia este cea mai răspândită carte de pe glob, cea mai citită și una care a stârnit și încă stârnește unele dintre cele mai mari împotriviri atât din partea unor lideri politici, cât și a unora religioși. Cu toate acestea ea a fost văzută ca un model pentru construcții politice sau sociale.

Revista „Artă și Credință”

București – Vizionarea și dezbaterea discursului Dr. Ben Carson


ben-carson1

https://www.facebook.com/ghioanca.costel

La multi ani, Daniel Mariș!


Daniel Mariș este rectorul Institutului Teologic Baptist din București și profesor de Vechiul Testament în cadrul aceleiași instituții.

Profesorul Daniel Mariș s-a născut la data de 30 noiembrie, în orașul Curtici, județul Arad, într-o familie de Daniel Marișcredincioși baptiști.În anul 1984 l-a mărturisit public pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor personal și în luna aprilie a aceluiași an, a fost botezat în Biserica Baptista din Curtici.

În anul 1989 a fost admis ca student la Institutul Teologic Baptist din București în cadrul căruia activează și în prezent ca profesor. După absolvire, în același an, 1993, a fost ales ca pastor al Bisericii Creștine Baptiste Golgota, alături de pastorii Liviu Țiplea și Ioachim Țunea, fiind mai apoi ordinat la data de 19 septembrie 1993. Între anii 1996-1999, a urmat cursuri postuniversitare în cadrul programului de Master în Teologie la Colegiul „Regent’s Park College” din Universitatea Oxford, obținând titlul de Master în Teologie la Universitatea Oxford din Anglia. În anul 2006 a obținut titlul de Doctor în Teologie la Universitatea din București. Începând cu anul 2006 este membru al Langham Regional Council Board. În prezent slujește ca vicepreședinte al Comunității Creștine Baptiste de București și este membru în Consiliul de conducere al Cultului Creștin Baptist din Romania.

Din anul 1993, este căsătorit cu Daniela Cosmina, și Dumnezeu a binecuvântat familia lor în anul 1995 cu un fiu, Andrei Samuel și în anul 2005 cu o fiică, Naomi Beatrice[1]. Între anii 2004-2011 a fost secretar științific al facultății de Teologie Baptistă din Universitatea București. A fost vicepreședinte al Comunității Baptiste București (1999-2002) iar apoi președinte al comunității între anii 2002-2011. În data de 29 noiembrie 2011, Conferențiar universitar doctor Daniel Mariș a fost ales în funcția de Rector al Institutului Teologic Baptist din București[2]. În paralel cu activitatea profesorală la Institutul Teologic Baptist din București, Daniel Mariș este și profesor la facultatea de Teologie Baptistă din Universitatea București.

Profesorul Daniel Mariș a publicat următoarele cărți:

Creația biblică: reflecții teologice în contextul dialogului creștin, București: Editura Didactică și Pedagogică, 2009.

The Biblical Doctrine of creation: A basis for theological conversation between Evangelicals and The Eastern Orthodox Church in contemporary Romania, Bucureşti: Editura Universitară.

Theological Reflections upon the practice of faithExtended Essays in Applied Theology, Bucureşti: Editura Universitară, 2009.

Daniel MARIŞ, Vasile TALPOŞ, Evanghelism Biblic-curs universitar București: Editura Universității București, 1996.


[2] http://www.itb.ro/?q=noutati/confdr-daniel-maris-noul-rector-itb (19.09.2012).

Mai jos o colecție de poze și o înregistrare video cu profesorul Daniel Mariș

Prima dintre ele este realizată cu prilejul lansării cărții mele, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965. De la stânga la dreapta Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș, Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung, Prof. Univ. Dr. Otniel Ioan Bunaciu, Dr. Marius Silveșan.

Daniel Mariș, Ecaterina Lung, Otniel Bunaciu, Marius Silveșan

Împreună cu Jan Si la Sesiunea de comunicări științifice „Tinerii baptiști în Europa. Influența factorilor sociali în prevenirea conduitei deviante.” De la stânga la dreapta Lect. Univ. Dr. Adrian Emanuel Sârbu, Profesorul Jón Sigfússon, Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș

La Gaudeamus 2013 împreună cu Dr.Viorel Achim.

Daniel Mariș și Viorel Achim la Gaudeamus 2013

CONF. UNIV. DR. DANIEL MARIȘ LA GAUDEAMUS (2013) – LANSAREA VOLUMULUI „POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE”. O înregistrare video de la recenta lansare a cărții Dr. Viorel Achim, Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente.

Dr. Viorel Achim la Gaudeamus (2013) despre geneza și informațiile cuprinse în volumul „Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente”


Domnul Viorel Achim este cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, fiind un profesionist în domeniul său.

În cadrul intervenției domnii sale vorbește despre geneza realizării acestui volum de documente și problematica cercetării persecuției religioase în timpul guvernării Antonescu. De asemenea, domnul Achim prezintă un aspect foarte interesant pe care l-a întâlnit în documentele cercetate, este vorba de nivelul de educație al credincioșilor evanghelici în anii 40. În petițiile întocmite de credincioșii evanghelici a întâlnit un limbaj mult mai elevat decât în petițiile redactate de către populația de confesiune ortodoxă. Angajamentul democratic al evanghelicilor  cu referire la nivelul de civism este cea de-a doua constatare în urma cercetării documentelor.

Faptul că în cadrul uneia sau mai multor predici pastorul baptist Constantin Adorian i-a apărarea evreilor persecutați precum și existența unor comunități neoprotestante evreiești sunt alte elemente inedite care apar în discursul domnului Viorel Achim.

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (13) VIOREL ACHIM, POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE

LANSAREA VOLUMULUI POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAŢĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE, VIOREL ACHIM (EDITOR)

GAUDEAMUS (2013) ALEXANDRU FLORIAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

GAUDEAMUS (2013) BEN-ONI ARDELEAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

CONF. UNIV. DR. DANIEL MARIȘ LA GAUDEAMUS (2013) – LANSAREA VOLUMULUI „POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE”

Gaudeamus (2013) Ben-Oni Ardelean la lansarea cărții Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante


Ben-Oni Ardelean este conferențiar în cadrul Institutului Teologic Baptist din București și în Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (13) VIOREL ACHIM, POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE

LANSAREA VOLUMULUI POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAŢĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE, VIOREL ACHIM (EDITOR)

GAUDEAMUS (2013) ALEXANDRU FLORIAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

Gaudeamus (2013) Alexandru Florian la lansarea cărții Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante


În data de 20 noiembrie 2013 a avut loc la Târgul de carte Gaudeamus lansarea cărții Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente editată de Viorel Achim, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

Dat fiind faptul că cercetarea s-a realizat în baza unui grant primit de la Institutul „Elie Wiesel”, la lansarea oficială a volumului de documente publicat de către Editura Polirom din Iași a vorbit și domnul Alexandru Florian, director al acestui Institut. Domnul Viorel Achim urmează să publice separat un studiu privindu-i pe neoprotestanți. Acesta este parte integrantă a cercetării dânsului numai că din două volume cât urmau să fie publicate din motive financiare s-a publicat doar un volum mai mare din care au fost scoase unele materiale, inclusiv studiul amintit care urmează a fi publicat separat.

Prima parte este înregistrată de către Alin  Cristea

Am înregistrat și eu un fragment din prelegerea domnului Florian și aproape integral următoarele.