Costel Ghioancă – Ce să facem când familia este sub asediu?

În ultima perioadă de timp am asistat la atacuri tot mai susținute și mai sistematice la adresa familiei creștine. Sigur, ultima dezbatere aprinsă – referendumul pentru modificarea Constituției în privința definirii familiei – nu constituie doar o încolțire a valorilor moral-creștine (cum este cazul în alte situații), ci are în vizor însăși deconstrucția ideii de familie, o lovitură în fibra fundamentală din care este țesută celula societății, o ridiculizare a conceptului de umanitate. Subiectul este, oricum, extrem de sensibil, iar când în joc sunt implicate și instituții, evident că panica unora – în paralel cu extazul altora – atinge cote care ies din matricea unui ”calm social”.
Atacul continuă cu arsenalul ”nevinovatului Halloween”, o sărbătoare fățiș ocultă, menită să domesticească lumea spiritelor rele – de parcă nu s-ar simți și așa destul de mult ”acasă” în lumea noastră – , impusă prin presiune socială chiar și copiilor de grădiniță.
Putem să adăugăm multe alte strategii de destabilizare a familiei: violența și imoralitatea din mass media – chiar și din desenele animate – ”educația sexuală” livrată elevilor în școli, carierismul, materialismul, nerespectarea rolurilor rânduite de Dumnezeu în familie etc.
Ce să facem când familia este sub asediu? Încerc să indic o serie de repere care poate vor fi utile pentru unii dintre noi:
1. Îndepărtarea ”elementului-surpriză” și a așteptărilor nerealiste
Să nu lăsăm ca aceste atacuri să ne ia prin surprindere. Păstrând o viziune biblică asupra lumii, ne amintim că trăim într-o lume căzută, nerăscumpărată încă pe deplin. Statul nu va sluji Biserica, iar când o va face, va emite o factură mult prea scumpă. Istoria încă vorbește.
2. Să nu fim nepăsători
Chiar dacă nu trăim cu iluzia unui ”stat creștin/moral”, nu înseamnă că trebuie să renunțăm să fim „sare și lumină” în societatea în care trăim. Izolaționismul nu este sănătos nici pentru Stat și nici pentru Biserică. Este nevoie să ne pronunțăm asupra direcțiilor în care merge societatea și cred într-o implicare a creștinilor în toate sferele societății, cea politică, culturală, socială, economică etc. Dumnezeu a folosit și poate folosi asemenea slujiri. Cu toate acestea, să nu uităm că luptele spirituale pot fi câștigate doar prin adevărul Evangheliei. De aceea răspunsul nostru trebuie să fie după modelul Domnului Isus: Să aveţi o purtare bună în mijlocul neamurilor, pentru ca, în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării. Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor, cât şi dregătorilor, ca unii care sunt trimişi de el să pedepsească pe făcătorii de rele şi să laude pe cei ce fac bine. Căci voia lui Dumnezeu este ca, făcând ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti. (1 Petru 2:12-15)
3. Paradoxal, adevărata luptă nu e în Societate, ci în Biserică
Noi nu putem câștiga lupta cu Statul (nici măcar nu este lupta noastră). Singurul care îi ridică și coboară pe împărați, Cel de stabilește cursul istoriei este Dumnezeul Suveran. Pentru mulți, iluzia este că dacă vor lupta cu Statul va fi apărată familia. Nu rezonez cu această perspectivă. Cred că trebuie să avem o mărturie pentru Stat, să ne exprimăm public într-un mod christic, însă avem de luptat – în sensul bun al cuvântului – în Biserică. Acolo avem ”societatea lui Dumnezeu”, acolo găsim oameni modelați de Evanghelie și favorabili valorilor creștine. De membrii noștri trebuie să avem grijă: să investim în familii, să predicăm Scriptura – nu povești nemuritoare – să indicăm cu precizie care este modelul biblic al familiei, să ne pronunțăm fără frică asupra rolurilor în familie, să promovăm o cultură a ”altarului familiei”, ca loc de părtășie regulată și închinare înaintea lui Dumnezeu, să promovăm smerenia și decența, nu divertismentul religios, să vorbim despre suferință nu despre Evanghelia prosperității, să prețuim mai mult identitatea creștină decât membralitatea eclezială, să postim împreună cu copiii noștri și câte altele…
Dacă bisericile sunt sănătoase spiritual, nimic nu va putea să distrugă familiile noastre, fiindcă atunci când Statul va veni să ne ceară ceea ce este contrar voii Domnului, vom prefera mai degrabă să murim decât să renunțăm la ce credem. Biserica și-a apărat valorile cu Evanghelia și cu sânge – al ei nu al altora –, nu prin politică! Întrebarea cu adevărat relevantă este: cât de pregătite sunt Bisericile? Aici este lupta! Să nu ne trezim că ducem „războaiele altora”.
4. Să ne încredem în Dumnezeu
Știu că sună a ”clișeu”, dar se întâmplă adeseori să ratăm cel mai evident lucru. Devenim tot mai sofisticați, ne considerăm atât de înțelepți încât „încrederea în Dumnezeu” devine doar o lozincă religios-corectă, iar nu o realitate plină de har și de speranță. Mărturia Bibliei ne arată că Dumnezeu a răsturnat de atât de multe ori planurile celui rău, că a schimbat cursul istoriei, că El este în controlul tuturor lucrurilor. Ce adevăruri minunate în care să ne găsim odihna sufletelor noastre!
Pastor, Costel Ghioancă
Material publicat pe bisericaadonai.ro și preluat cu permisiunea autorului
Stelian Tănase: Nu există nicio legătură între fanatismul religios și a accepta/a respinge familia formată din persoane de același sex.
Nu există – după opinia mea – nicio legătură între fanatismul religios și a accepta/a respinge familia formată din persoane de același sex. Or fi trei milioane de fanatici religioși (câți au semnat memoriul împotriva modificării Constituției în România!? Ortodoxiști radicali, tradiționaliști și bigoți care refuză sa accepte homosexualitatea ca pe ceva normal !? Ma îndoiesc fff tare. Poți foarte bine să nu accepți homosexualitatea și să fii ateu, sau un practicant moderat al unui cult. De ce nu!?
e-comunio.ro: Zeci de mii de francezi împotriva „căsătoriei” pentru homosexuali, a ideologiei gender și a gestației pentru terți

Un eveniment pe care presa din România l-a trecut sub tăcere, dar și cea franceză, astfel că „sub o blocadă mediatică aproape totală, duminică, 16 octombrie 2016, a avut loc la Paris o nouă manifestație a mișcării La Manif Pour Tous, care a scos în stradă 200.000 de francezi din toată țara, conform organizatorilor”.
Sursa: http://e-communio.ro
Sursa video: https://www.facebook.com/LaManifPourTous/
Avortul, subiect de dezbatere în campania prezidențială din SUA dintre Hillary Clinton și Donald Trump
HotNews.ro menționează în cadrul unui articol faptul că „unul din subiectele cele mai fierbinți ale celei de-a treia dezbateri electorale dintre Hillary Clinton și Donald Trump l-a constituit tema „dreptului la avort al femeilor”
„Declarații pe tema avortului:
Clinton: Sunt pentru acest drept al femeilor. Decizia de a întrerupe o sarcină este foarte dificilă pentru o femeie. Nu cred că guvernul SUA ar trebui sa se implice și să ia aceste decizii mai degrabă personale. Este doar o treabă de sfat medical, iar statul nu trebuie sa intervină. Avortul poate fi reglementat, atâta vreme cât se ține seama de viața și sănătatea mamei. (…)
Trump: Eu susțin dreptul la viata. Dacă voi ajunge președinte, voi nominaliza la aceasta instanta un judecător „pro-viata” ( termen asemănător cu „anti-avort”).
Trump: Nu sunt de acord și mi se pare groaznic ce susține Clinton. Ea zice practic că este în regulă să smulgi fătul din pântecele mamei. Este doar o treabă de sfat medical în a interveni asupra unui făt cu doar câteva zile înainte de naștere?”
Sursa: http://www.hotnews.ro
În zilele noastre imoralitatea este apărată prin lege

(Sursa)
În zilele noastre imoralitatea a atins cote atât de înalte încât este apărată prin lege.
Adrian Dumitru
Albert Mohler Jr.: From Father to Son – J.R.R. Tolkien on Sex
In this essay, Dr. R. Albert Mohler, Jr. reflects on J.R.R. Tolkien’s letter to his son Michael dealing with matters of marriage and sexuality. Mohler writes:
„Tolkien traced unhappiness in marriage, especially on the part of the husband, to the Church’s failure to teach these truths and to speak of marriage honestly. Those who see marriage as nothing more than the arena of ecstatic and romantic love will be disappointed, Tolkien understood. ‘When the glamour wears off, or merely works a bit thin, they think they have made a mistake, and that the real soul-mate is still to find. The real soul-mate too often proves to be the next sexually attractive person that comes along.'”
Maxima zilei – 12 septembrie 2016

Educația este calea spre succes și nu corupția, nepotismul, șmecheria sau câștigul facil.
Klaus Iohannis
Maxima zilei – 10 septembrie 2016

Iubirea de țară nu se declamă, nu se afișează ostentativ, ci se trăiește în fiecare zi. Nu războiul e calea de asanare a răului în lume, ci pacea cu Dumnezeu sădită în inimă. El, Domnul, face să răsară soarele și peste cei răi și peste cei buni. Trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 29.














