Negoiu: 100 de ani de la primul botez, 11 septembrie 2011
O SĂRBĂTOARE A SUFLETULUI
Data de 11 septembrie pare o dată fatidică pentru lume şi asta datorită evenimentelor care s-au petrecut în anul 2001 în U.S.A.
Pentru creştinii din localitatea Negoiu, judeţul Hunedoara, data de 11 septembrie 2011 a însemnat însă o sărbătoare specială, Biserica Creştină Baptistă din localitate a sărbătorit 100 de ani de la primul botez.
Într-o zi frumoasă de sfârşit de vară şi început de eternitate, în localitate au fost prezenţi mulţi fii ai satului care s-au bucurat de reîntâlnirea cu propria istorie, de lumina de septembrie, de Evanghelie, de peisajul extraordinar al zonei, de legăturile dintre creştinii din ţară.
A fost multă lume, sărbătoarea s-a ţinut în curtea bisericii pentru ca toţi să audă versete din Biblie, mărturii, cântece creştine.
Citește mai multe pe http://hunedoaraevanghelica.wordpress.com
Partajează asta:
World Evangelical Alliance Confirms Dates for 2014 General Assembly
NEW YORK – The World Evangelical Alliance together with the Christian Council of Korea (CCK) have confirmed the dates for the WEA General Assembly, which will be held in Seoul, South Korea in 2014.
A delegation of top leaders from the Christian Council of Korea, the largest alliance of churches in South Korea, visited WEA’s world HQ in New York from September 9 to 10, 2011 to discuss, as hosts, the preparations and to confirm the date of the global gathering.
The WEA GA has been confirmed to take place October 27 to 31, 2014 at the Asem Hall Coex Convention Center in Seoul.
The WEA, the largest body of evangelicals worldwide representing over 600 million members, holds its general assembly every six years to conduct its business, train its leaders, promote mutual learning and partnerships, build synergy, and cast a vision for impacting the world.
The last WEA GA was held October 2008 in Pattaya, Thailand.
CCK President Ja Yeon Kiel led a delegation from South Korea which included former CCK President Rev. Kwang Seon Rhee, as well as Rev. Jae Cheol Hong and Rev. Joong Seon Park.
Partajează asta:
„Rascumpararea memoriei” – Interviu – un an de la lansare – Partea I
Cu un an în urmă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc găzduia un eveniment cu adevărat excepțional pentru comunitatea credincioșilor evanghelici din România, anume lansarea cărții „Răscumpărarea memoriei” scrisă de pastorul Vasilică Croitor, carte care a provocat dezbateri aprinse și a schimbat perspectiva multora în ceea ce privește coabitarea stat-biserică în regimul totalitarist dinainte de 1989. Având în vedere această aniversare, Mihai Ciucă, l-a provocat la dialog pe autorul cărții pentru a discuta impactul acesteia în timpul scurs de la lansare.
Pentru a citi interviul apăsați pe imagine
http://rascumparareamemoriei.wordpress.com
Partajează asta:
Versiunea Cornilescu va fi revizuita cu supervizarea SBIR si nu oprita de BOR
În chestiunea copyrightului pentru versiunea Cornilescu, Derek Hill, coordonatorul departamentului BFBS care se ocupă de problema drepturilor de autor a recomandat SBIR următoarele:
BFBS(care are copyright pentru versiunea Cornilescu)va ajuta SBIR să revizuiască textul, ca parte a unui proces care să implice un consultant de traduceri şi un comitet de traduceri. Prin aceasta se doreşte crearea unei versiuni imparţiale.
Asta înseamnă că revizuirea textului lui Cornilescu, făcută până acum „la liber”, după inspiraţie şi la heirup, va fi supervizată de SBIR, organizaţie în care sunt reprezentate toate cultele evanghelice.
Aşadar, nici vorbă că BOR ar încerca să restrângă circulaţia versiunii Cornilescu. Ce se urmăreşte (în mod legitim, în opinia mea) este ieşirea din această situaţie nefirească, în care un text consacrat este „îmbunătăţit” în fel şi chip, în mod abuziv.
Emanuel Conțac, În chestiunea copyrightului pentru versiunea Cornilescu. Lămuriri suplimentare
Partajează asta:
Cum se reflectă evanghelicii în DEX-urile româneşti?
În cadrul articolului Cum se reflectă evanghelicii în DEX-urile româneşti?, redactat de către Emanuel Conțac, puteți citi despre următorii termeni:
penticostal = adept al unei secte creştine protestante, apărută la începutul sec. al XX-lea în SUA, de unde s-a răspîndit în Europa, America Latină şi Asia
misticism, (rar) misticisme m. 1. doctrină idealistă, de natură filozofică şi religioasă, care admite comunicarea (prin revelaţie, extaz, intuiţie) între om şi divinitate; (…)
Aham! Deci misticism înseamnă a admite că între om şi Dumnezeu este posibilă comunicarea (prin revelaţie, extaz sau intuiţie). Atunci nu înţeleg de ce Biserica Ortodoxă, judecată după această definiție, nu se face în egală măsură vinovată de promovarea „misticismului”. Mai ales că, ne spune definiţia, „misticismul a apărut în cele mai diverse culturi”. Deci probabil şi la noi, încă de la Sf. Andrei încoace, dacă nu cumva cu mult înainte de sosirea acestuia pe plaiuri dobrogene.
Analiza realizată de către Emanuel este una serioasă și profesionistă.
Lectură plăcută 🙂
Partajează asta:
Church Disruptions: Should Children be Allowed in Church?
Some churches today are not allowing children into the main worship hall for Sunday services. This has prompted a debate on whether or not church’s should try to limit interruptions during worship time.
At South Carolina‘s NewSpring Church, children are not allowed to attend the worship service and the doors are even locked after the sermon starts, according to staff representatives at NewSpring.
An article published recently in Christianity Today brings to light some of the sensitive issues discussed today about limiting disruptions during church worship services.
Churches like North Carolina’s Elevation Church reportedly removed a young boy with cerebral palsy from the church service because he was disrupting the service one Sunday.
Actions like this prompt the question on whether or not children should be allowed to attend “big church?” Should churches try to minimize disruptions in services or should the entire family be allowed to attend worship?
There are two sides to this debate.
One group of religious leaders and churchgoers say people should not be considered as “disruptions” and congregations should have a choice whether to bring their children to church. The other argument poses a more difficult stance. Some say disruptions take away from the worship experience and allowing noisy children to disrupt a worship service should be disallowed.
NewSpring staffers say children are not allowed in the worship service because the worship service material is above their heads.
“We offer children’s church because children can worship at their level and the children really enjoy their programs. Right now for instance, we are talking about sex in the adult worship hour,” a NewSpring staff representative told The Christian Post.
Read more on http://www.christianpost.com/
Partajează asta:
Este legitima discriminarea si persecutarea protestantilor pe motiv ca nu au vechime istorica?
Întrebarea care dă titlul acestui articol este în opinia noastră una legitimă, care se naște în urma comentariului primit de la George Enache, la articolul ONU: Monopol ortodox în religia Republicii Moldova.
Măcar prioritate are tot o religie crestina …si nu altceva. Dati slava lui Dumnezeu pentru asta, ca altfel poate ingaduie ceva mai rau si stiti la ce ma refer.
2. Ar fi chiar culmea ca sa nu fie ortodoxia religia cu prioritate în Moldova, doar cine a aparat tara asta? Toti domnitorii cu ostile lor care si-au varsat sangele pentru tara asta, pentru credinta lor ortodoxa, si acum veniti voi protestantii sa va cereti partea, voi care nu ati facut nimic pentru ea. Eu sunt din Romania, dar daca ar fi sa piara ortodoxia vreodata, în Moldova va fi ultimul loc unde ar pieri. Insa nu o sa piara, pentru ca ea este biserica lui Hristos pe care nici portile iadului nu o vor birui, precum zice în Scriptura. Ea a fost, este si va fi, in schimb toate miile astea de religii pe care voi le-ai inventat dezvoltat si dus mai departe prin alte ramificatii nu au fost ci au apărut, si nu au continuitatea de care se zice în Biblie ca nu vor pierii. (?) Doar o religie poate sa duca sprea adevărata cale, si aici vorbim ori de ortodoxie, ori de catolicism, doar aceastea au avut continuitate de cand a venit Hristos si pana acum. Restul au apărut în mintea unor oameni care nu au avut nici o treaba cu Dumnezeu, ci doar s-au revoltat pentru anumite probleme si dintr-o data s-au trezit cu un numar mare de adepți.
Studiati istoria ca stiu ca nu va place, pentru ca nu va avantajeaza pe voi deloc, pentru ca nu aveti istorie si nu sunteti in istorie. Aveti istorie de două trei sute de ani, pe cand ortodoxia are de 2000 de ani.
După cum se observă, mesajul acreditează ideea că persecuția protestanților de către ortodocși este ceva normal și că ei ar trebui să accepte acest lucru, dat fiind faptul că nu au vechime istorică. Pe de altă parte a afirma că protestantismul nu are istorie deoarece a apărut în istorie acum cinci sute de ani; este un fapt neadevărat și neștiințific. În ceea ce privește originea ortodoxiei, pe ce bază putem afirmă că ea este de origine divină? Putem afirma cu certitudine ca la rândul ei ortodoxia a apărut ca urmare a unei decizii omenești, motiv care nu justifică absolut deloc acțiunile pe care aceasta le-a inițiat împotriva altor biserici creștine. Dacă tot vorbim de vechime amintim aici afirmația Mântuitorului: „Cei din urmă vor fi cei dintâi” care demonstrează faptul că Împărăția Cerurilor se ia cu năvală și că nu vechimea contează ci faptele dovedite de smerenia inimii.
În ceea ce privește faptele pe care raportorul ONU le aduce în discuție, în urma lecturării articolului se constată faptul că acesta nu aduce în discuție vechimea Bisericii Ortodoxe, ci discriminările la care aceasta supune celelalte culte.
În Moldova s-a constatat monopolul bisericii ortodoxe în detrimentul celorlalte culte religioase.
Bielefeldt recunoaște libertatea religioasă din Moldova și faptul că este un stat laic, dar atrage atenția asupra unei concepții ce poate duce la situații periculoase – aceea că „doar o singură tradiție religioasă trebuie să servească drept element constitutiv sau stâlp al societății.”
Oficialul ONU a dat exemple în care credincioșii baptiști nu au putut fi îngropați în cimitirele comunitare ortodoxe, sau în care simboluri sau așezăminte ale altor religii au fost profanate.
Suntem în secolul XXI și vorbim de libertate religioasă. În ceea ce privește vechimea, după cum se știe, și protestanții au o genealogie care merge până în vremea Domnului Isus, nu numai ortodocșii. Cu toate acestea, din punctul nostru de vedere problema nu constă în vechime ci în valori, și schimbările pe care le-au promovat ortodoxia, catolicismul și protestantismul, valori care au modelat diferit spațiul occidental de cel răsăritean. Există o serie de discuții și studii referitoare la rolul ortodoxiei în viața Țărilor Române, care reliefează faptul că noi nu suntem ortodocși de 2000 de ani, precum și faptul că alegerea religiei s-a datorat unor considerente politice. Dacă Vaticanul ar fi oferit domnitorilor români recunoașterea statutului pe care ei îl doreau împreună cu privilegiile care ar fi decurs din acest fapt, domnitorii români ar fi îmbrățișat religia catolică. Alegerea și menținerea ortodoxiei s-a datorat, dincolo de considerentele personale, considerentelor politice. În ceea ce privește protestantismul, acesta a fost perceput ca pe ceva străin datorită originii occidentale, dar și a faptului că era religia îmbrățișată de către unguri, sași, secui. Atunci când se amintește de rolul domnitorilor români în apărarea ortodoxiei, George Enache, are în vedere cu precădere pericolul otoman, însă consider că și acest aspect trebuie nuanțat. Spun acest lucru deoarece în facultate m-am ocupat la un moment dat de un aspect similar, anume de ce nu ne-au transformat otomanii în pașalâc. Ca urmare a studierii mai multor surse am ajuns la concluzia că acest lucru s-a datorat unei conjuncturi internaționale, situației interne din Imperiul Otoman, precum și a intereselor strategice ale Imperiului care aveau mai multe avantaje din exploatarea teritoriului nostru prin intermediul unor obligații în natură sau bani, decât prin ocuparea teritoriului și impunerea statutului de pașalâc(după cum istoricii au demonstrat, Bulgaria, deși a fost integrată în Imperiul Otoman, a avut un regim economic -de exploatare- mai blând decât noi.) Prin aceasta am vrut doar să aduc în discuție mitul independenței. Nu am studiat evoluția culturală și religioasă a Bulgariei în timpul ocupației otomane, însă consider că dincolo de dezavantajele de ordin economic, au existat indubitabil și avantaje ale statutului de „independență controlată” a Țărilor Române pe parcursul Evului Mediu.
Un alt aspect care merită adus în discuție este rolul protestantismului în viața culturală a românilor. Iată că deși nu „au istorie”, protestanții au făcut istorie. Când mă refer la rolul cultural am în vedere celebrarea slujbelor religioase și traducerea Bibliei și a celorlalte cărți de cult în limbile naționale, respectiv limba română.
Un aspect foarte important în acest context este acela al reciprocității. Astfel, în Occident, Biserica Ortodoxă se bucură de libertate religioasă, de recunoaștere, aspecte care includ și libertatea prozelitismului. A face prozelitism în Occident pe teritoriul protestant(vezi spre exemplu America) este ceva normal pentru ortodoxie, însă nu este de acord să acorde aceeași libertate religioasă și protestantismului în spațiul răsăritean, acolo unde este religie majoritară.
Pentru completarea informațiilor prezentate în cadrul acestui articol, precum și pentru a înțelege evoluția din punct de vedere religios a românilor, recomand o serie de articole și cărți, referințe care pot fi completate și cu alte resurse identificate de către cititori.
Cele 6 ipostaze ale creștinului din România
Razvan Theodorescu: E o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocşi
De ce religia catolică a cumanilor nu i-a influenţat pe români. Interviu cu Neagu Djuvara
Baptisti sunt protestanti sau neoprotestanti?
Cine sunt creştinii după Evanghelie?
John Stott, Esența creștinismului în 10 cuvinte
Dorin Dobrincu, Legea cultelor: text, subtext si context
Intoleranţă religioasă reciprocă – lumea creştină vs. lumea musulmană
BOR și atitudinea fata de societatea civila via Contributors
Calvin si baptistii – 3 – Origini baptiste. Puritanismul englez via Persona
Cine sunt baptistii? Preambul al Statutului Cultului Creștin Baptist
Cum înțeleg baptiștii notiunea de traditie
Marius Cruceru despre elementele distinctive și definitorii ale Bisericii baptiste
Biserica Creștin Baptistă ”apără Omul și demnitatea umană”
Cărți
George Hancocock-Ștefan, Impactul Reformei asupra Românilor între 1517-1645
Paul Negruț, Biserica și Statul
Giovani Filoramo (coord.), Istoria religiilor
Earle E. Cairns, Creștinismul de-a lungul secolelor. O istorie a Bisericii Creștine
Daniel Barbu, „Etica ortodoxă și „spiritul” românesc„, în Daniel Barbu (coord. ), Firea românilor
Iosif Țon, Credința adevărată
William R. Estep, Istoria anabaptiștilor
Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalist
Partajează asta:
Interviu ocazionat de un an de la lansarea cărții „Răscumpărarea memoriei”
Cu ocazia împlinirii unui an de la lansarea cărții Răscumpărarea memoriei. Cultul Penticostal în perioada comunistă, autorul acesteia, Vasilică Croitor, a acordat un interviu pe această temă. Jurnalistul „a fost interesat de ceea ce a urmat în anul care s-a scurs de la lansarea cărții, precum și de perspectivele de viitor ale acestui demers”.
Dorin Dobrincu, Vasilică Croitor, Mihail Neamțu
Sursa: Răscumpărarea memoriei
Istorie Evanghelica 