Arhive categorie: istoria baptiștilor

Interviu cu Ioan Mureșan


Doru (Dorin) Motz (1948-2023)


Astăzi, 3 august 2023, am aflat prin intermediul unui mesaj primit de la Doru Radu faptul că Dorin Motz a trecut la Domnul, Dorin(Doru) Motz, prolific traducator de carte creștină, fost profesor de engleză la Seminarul Teologic Baptist din București fost profesor la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București, fost redactor la Vocea Americii.

Prezint mai jos o scurtă biografie realizată de către Ionel Tuțac și publicată pe contul său de Facebook.

Dorin Motz s-a născut în data de 29 mai 1948, în familia Simion și Maria Motz, credincioși baptiști din Arad. A mai avut 3 frați: Eugen, Nicoleta și Daniel.
După absolvirea cursurilor Liceului Moise Nicoară din Arad a urmat cursurile Facultății de Filologie din Iași (1969) și ale Facultății de Engleză-Română din București (din anul 1970).
La vârsta de 10 ani (1958) a înțeles răutatea regimului comunist, tatăl său Simion Motz fiind arestat și condamnat 17 ani la închisoare.
Încă din anii studenției, știind bine limba engleză, a început să traducă diferite cărți și chiar să predea anumite cursuri la Seminarul Teologic Baptist din București.
S-a căsătorit cu Maria Chilova pe care a cunoscut-o ca urmare a muncii de traducător.
În perioada regimului comunist a însoțit diferite grupuri de englezi și americani prin bisericile din țară, lucru ce l-a ajutat enorm în activitatea ulterioară desfășurată în America.
Prima carte tradusă din engleză a fost: „Originea omului, destinul omului”. Tipărită în străinătate și introdusă clandestin în țară, cartea a produs reacții puternice în România.
În anul 1976 la invitația pastorului Petru Trutza, fondatorul și președintele Societății Misionare Române, a reușit să emigreze în America.
Aici a lucrat pentru Societatea Misionară Română, Evangelism Comunist Lands (o organizație misionară și caritabilă înființată de Haralam Popov (un om ce a petrecut 13 ani în temnițele comuniste), Campus Crusade for Christ, Radio Vocea Americii.
A tradus și a pus la dispoziția credincioșilor români peste 70 de titluri, printre ele aflându-se: Manualul biblic, Privire de ansamblu a Noului Testament, Comentariul biblic al credinciosului, Omul spiritual, ș.a.
Între anii 1984-1989 a fost redactor -șef al revistei Lucruri noi și vechi.
După o muncă titanică, Dumnezeu l-a chemat la odihna cerească în data de 2 august 2023.

Față de cele de nai sus se mai adaugă câteva completări de la Doru Radu menționate în cadrul unui comentariu.

Este de menționat și faptul că n-a luat nicio ora de engleza; a invatat-o singur de la BBC (pronuntia) si din carti, uimind profesorul la examenul oral de admitere la Facultate…. 2- Doru a fost anchetat de Securitate in stare de arest la domiciliu pt raspindirea lucrarii lui Tzon, „Cine isi pierde viata”. Potrivit propriilor marturii, Doru a refuzat de 2 ori presiunea secutitatii de-a deveni infomator. 3- A lucrat citiva ani ca redactor la Vocea Americii, sectia romana. 4-In 2009, Doru Motz si-a cerut public -pe site-ul „desculti” iertare de la Iosif Tzon pt o gresala veche de 35 ani… dindu-ne astfe o pilda de reconciliere.

Istorie baptistă: Trei generații discută despre muzică în bisericile baptiste


Cele trei persoane care discută, dezbat subiectul muzicii în bisericile baptiste sunt:

Vasile Bel (n. 1956), pastor pensionar, pasionat de istorie, autor al mai multor cărți despre istoria baptiștilor din România;

Constantin (Costel) Ghioancă (n. 1983), pastor la Biserica Creștină Baptistă „Adonai” din București, profesor la Institutul Teologic Baptist din București, doctor în teologie (coord. Vasile Talpoș) și filosofie (coord. Wilhelm Dancă);

Rebeca Sătmar (n. 2001), studentă la medicină și absolventă a Școlii de dirijori „Amadeus” din Cluj-Napoca.

1 iulie 1923 – 1 iulie 2023: 100 de ani de la așezarea pietrei fundamentale a clădirii Seminarului Teologic Baptist din București


În urmă cu 100 de ani, pe 1 iulie 1923, Constantin Adorian a pus piatra de temelie a clădirii Seminarului Teologic Baptist din București, în prezent corpul B al Institutului Teologic Baptist din Bucuresti.

Punerea pietrei fundamentale a avut loc în cadrul unui serviciu religios dedicat acestui eveniment.

Mai multe informații în cartea Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România 1921-2021.

De asemenea, informații detaliate găsiți și în cartea Seminarul Baptist 1921-2021

Despre omul, pastorul, profesorul și vizionarul Constantin Adorian citiți în cartea Constantin Adorian: un lider baptist vizionar

*

Biserica Baptistă Nr. 1 Betel Timișoara: 100 de ani (1923-2023)


Biserica Baptistă Betel Nr. Timișoara

Sorin Bădrăgan – Care ar trebui să fie relația dintre Biserică și Stat?


În cadrul acestei scurte prezentări a unui subiect destul de disputat, cel al relației dintre Biserică și Stat, Conf. Univ. Sorin Bădrăgan, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, pornește de la apariția și dezvoltarea creștinismului care se realizează în cadrul unui imperiu păgân, Imperiul Roman, și continuă apoi incursiunea istorică. De la individ se trece la instituție, context în care face o incursiune istorică succintă a relației dintre Biserică – Stat și militează pentru o biserică liberă într-un stat liber. Interesant este și menționarea celor două modele medievale: ale relației dintre Biserică și Stat: cezaro – papismul care duce și la lupta pentru învestitură în Occident între Biserică și autoritatea politică și simfonia bizantină în Est. Alte modele ale relației dintre Biserică și Stat la care face referire profesorul și pastorul Sorin Bădrăgan sunt cele anabaptiste și baptiste.

În ceea ce privește ideea unei biserici libere într-un stat liber putem spune că este idealul multor credincioși, inclusiv al celor din generația actuală, dar realitatea a demonstrat și demonstrează că nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. Din nefericire nici măcar în societățile democratice lucrurile nu stau întotdeauna așa, fapt pentru care apar impuneri din partea statului, iar relația dintre cei doi poli de putere, eclesiastică și politică, este de multe ori una sinuoasă. Consecința fiind aceea că, de cele mai multe ori, Biserica ca instituție este nevoită să lupte pentru principiile sale, să se supună uneori statului renunțând la unele dintre principiile sale, sau, în cazuri extreme, aceasta ajunge să fie scoasă în afara legii, să-și piardă recunoașterea din partea autorităților, adică a Statului. Spun aceasta pentru că Biserica ca instituție este sub autoritatea Statului, a legii, situație valabilă și în România. Un exemplu fiind situația din China unde avem o biserică oficială recunoscută de autorități, dar și una clandestină care își ține serviciile religioase pe ascuns tocmai datorită faptului că normele de funcționare impuse de stat reprezintă o intruziune în viața internă a bisericii. În țările democratice funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică, model baptist de biserică liberă într-un stat liber. Acest lucru presupune că statul nu intervine în viața internă a bisericii, nu-i impune alte reguli, iar Biserica nu intervine în chestiunile politice. Acest model permite credincioșilor să se implice în politică ca și cetățeni ai statului.

Incursiunea în istoria Bisericii pe care o face Sorin Bădrăgan este interesantă și de folos pentru a înțelege, măcar în parte, cum s-a ajuns la relațiile actuale dintre Biserică și Stat.

Salut pe această cale inițiativa Prodocens Media și faptul că mai fac și astfel de emisiuni.

Biserica Baptistă „Sfânta Treime” din București la 90 de ani (1932-2022) – (video)


Un scurt montaj video despre principalele momente din istoria de 90 de ani a bisericii via Alin Cristea în Monografia Cultului Baptist din România. 100 de chestiuni (10-12)

Biserica și-a început lucrarea în anul 1932 cu 11 membri, iar 5 ani mai târziu, în 1937 ajunge la 200 membri, pastor fiind fratele Gheorghe Pop.

În anul 1938 biserica se mută într-un alt spațiu, iar adunarea a fost frecventată și de Richard Wurmbrand până la arestarea sa.

În anul 1956, când în Polonia și Ungaria au loc revolte anticomuniste, biserica se mută într-un nou lăcaș de închinare amenajat în clădirea achiziționată în strada (în prezent Șoseaua) Mihai Bravu, Nr. 106 unde va rămâne până în anul 1983.

În perioada cât biserica s-a întâlnit în lăcașul din Șoseaua Mihai Bravu, aceasta a avut aproximativ 400 membri, un număr important nu numai pentru perioada comunistă, cât și pentru cea postcomunistă. În istoric se menționează faptul că în această perioadă, posibil 1974, s-a organizat prima evanghelizare liberă din țară în urma căreia se pocăiesc 163 de persoane și are loc primul botez liber din țară. Ca și istoric cred că se impun niște clarificări aici. În primul rând cred că cei care au furnizat datele se referă la perioada comunistă, pentru că altfel avem o dilemă foarte mare. Nu a existat o evanghelizare liberă organizată de baptiști de la 1856-1974? Ce înseamnă evanghelizare liberă știut fiind faptul că anul 1974 este un moment în care regimul virează din ce în ce mai mult către național comunism, o accentuare a ideologizării și exacerbare a cultului personalității conducătorului, respectiv Nicolae Ceaușescu. Aceleași observații se aplică și afirmației că în anul 1974 a avut loc primul botez liber din țară. Care sunt caracteristicile unui botez liber? Ce îl diferențiază de unul controlat? Departamentul Cultelor nu a mai fost informat de ținerea unui botez nou testamental? Nu s-a mai cerut liste cu candidații? Discuția este mai complexă aici și trebuie luate în considerare acțiunile de contestare și răspuns, un rol important avându-l Iosif Țon, dar și acțiunile Uniunii Baptiste, aspecte despre care am scris în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România : între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, precum și în Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă 1975 scrisă împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț.

Pastor principal al bisericii este Vasile Alexandru Taloș care rămâne pastor până în anii ‘90 când plecă și pune bazele Bisericii Baptiste Buna Vestire din București.

În anul 1980 predică în Biserica din Mihai Bravu, cum era cunoscută Biserica Baptistă Sfânta Treime în epocă, evanghelistul Samuel Kemaleson de la World Vision International.

În anul 1983 în contextul sistematizării urbane impusă de Ceaușescu și a demolărilor din zonă pentru lărgirea străzii Mihai Bravu, clădirea Bisericii Baptiste Sfânta Treime este demolată. Tot în același an, 1983, după mai multe intervenții la Departamentul Cultelor, la Guvern și alte autorități, intervenții menționate de pastorul de arunci al bisericii, Vasile Taloș, se obține un imobil pe strada Profesor Iuliu Valaori, Nr. 20.

În anul 1984 se încep lucrările de amenajare a clădirii din strada Iuliu Valaori, care a fost proprietatea unui grec, confiscată de regimul comunist. La momentul respectiv biserica avea 770 membri.

Sfârșitul anilor ‘80 a dus la prăbușirea regimului comunist, la schimbări în societate și în cultul baptist, mai mici decât în primul caz. Biserica a trecut prin perioade de glorie și de frământări. În prezent se pregătește de centenarul pe care îl va celebra în anul 2032.

Soli Deo Gloria!

Evanghelicii din România și revoluția din decembrie 1989


După 40 de ani de comunism, românii și-au luat „porția de libertate” în decembrie 1989.

În toamna acestui an, în calitate de istoric și cercetător, voi participa la o conferință internațională cu o comunicare despre implicarea baptiștilor din România, dar și a celorlalți credincioși evanghelici în evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care au avut ca și consecință prăbușirea comunismului.
Dată fiind tema particulară, lansez un apel prin care îi rog pe cititori să-mi semnaleze sau să-mi transmită mărturii, articole, cărți sau orice alt tip de sursă despre implicarea evanghelicilor din România în revoluția din decembrie 1989.
De asemenea, dacă sunt persoane care au participat la evenimentele amintite și vor să-mi spună mărturia dumnealor îi rog să lase un comentariu sau să mă contacteze.
Precizez faptul că sunt istoric și am publicat mai multe cărți și studii despre istoria evanghelicilor din România, iar informațiile le voi folosi în scop științific cu menționarea surselor. Scopul acestui demers este acela de a prezenta rolul credinței și a credincioșilor în prăbușirea comunismului din România.

Cărți publicate:

Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România : de la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), Editura Carmel Print, Arad, 2021. (312 p). (ISBN -978-006-9631-11-9).

Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, (410 p). (ISBN 978-606-537-145-3).

Marius Silveșan; Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru baptiștii din România între anii 1907-1947, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017. (281 p). (ISBN 978-973-53-2138-3)

Marius Silveșan; Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului: un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (136 p). (ISBN 978-973-53-1177-3).

Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească, , f. edit., București, 2013, (184 p).

Cu prețuire, Marius Silveșan
Tel. 0724915782
E-mail: marius.silvesan@yahoo.com

Mesajul pastorului Sorin Bădrăgan după alegerea sa în funcția de președinte al Cultului Creștin Baptist din România


După ce sunt anunțați câștigătorii alegerilor pentru funcțiile de conducere în cadrul Comitetului Executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, noul președinte este invitat să se adreseze congresului.

În cadrul scurtului mesaj sau discurs acesta a militat pentru unitate și implicare. De asemenea, dat fiind faptul că avem o istorie și o identitate confesională care ne aduce împreună, președintele cultului a propus înființarea unui „Centru de istorie și identitate baptistă” la nivelul Uniunii Baptiste.

În cadrul Institutului Teologic Baptist din București (ITBB) a fost înființat în anul 2012 Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice şi Teologice Baptiste din cadrul institutului Teologic Baptist din Bucureşti (CCSITB). Acesta administrează muzeul baptist din Capela Institutului. Mai multe informații despre CCSITB găsiți aici: https://itb.ro/centrul-de-cercetare-itbb/

În plan local un astfel de centru funcționează deja de câțiva ani la Arad. Este vorba despre Centrul de Istorie Genealogie și Statistică Baptistă din Arad (IGSB) care editează Revista Arhiva Baptistă, a organizat mai multe sesiuni de comunicări științifice, precum și un muzeu de istorie baptistă la Arad. Mai multe informații despre IGSB găsiți aici: https://arhivabaptista.ro

Ca și istoric consider că astfel de inițiative sunt de dorit a deschide inima și mintea oamenilor spre istorie baptistă.

Pastorul Sorin Bădrăgan a fost ales președinte al Cultului Creștin Baptist din România (27.05.2023)


Conf. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan, Prodecan al Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București și pastor al Bisericii Creștine Baptiste Providența din București, a fost ales președinte al Cultului Creștin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Alegerea sa a avut loc în data de 27 mai 2023 în cadrul celui de-al 38 congres al Cultului Baptist desfășurat la Oradea în lăcașul de închinare al Bisericii Creștine Baptiste Emanuel din Oradea.

Iată și câteva informații biografice

Sorin Bădrăgan s-a născut la data de 17 februarie 1978 în Suceava și este căsătorit cu Cristina Monica și împreună au două fete: Sara și Bianca.

În cadrul prezentării sale ca și candidat la funcția de președinte al cultului menționa:

„Am fost botezat în 1993 în Biserica Creștină Baptistă ‘Maranatha’, Suceava. Sunt căsătorit cu Cristina Monica și Domnul ne-a binecuvântat cu două fiice: Sara și Bianca.

În perioada 1996-2000 am urmat cursurile Institutului Teologic Baptist București, apoi am obținut Masterul în Teologie la Colegiul Baptist Regent’s Park, Universitatea din Oxford. În anul 2010 am terminat programul de doctorat în teologie la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București cu teza Eclezia între dogmă și praxis. O paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică.

În februarie 2003 am început slujirea pastorală în Biserica Creștină Baptistă ‘Providența’, București, precum și predarea în cadrul Facultății și apoi al Institutului. (…)

În perioada 2011-2019 am slujit ca secretar al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste București, iar din 2019 până în prezent slujesc ca președinte al acestei Comunități”.

Propunere de viziune pentru Uniunea Baptistă din România…

Pastorul Sorin Bădrăgan este cel de-al treilea pastor baptist din București ales președinte al cultului baptist după 1990.

Ceilalți doi au fost pastorii Vasile Alexandru Taloș și Otniel Ioan Bunaciu, și doar unul dintre cei trei s-a născut în București, pastorul Otniel Ioan Bunaciu, însă toți au reprezentat Capitala.

De remarcat un fapt inedit în istoria Uniunii Baptiste din România, cel puțin în perioada postdecembristă, este acela că Biserica Creștină Baptistă Providența din București situată în cartierul Ferentari are doi păstori în același timp în cadrul Comitetului Executiv al Uniunii Baptiste. Un alt fapt inedit este acela că Biserica Baptistă Providența a dat doi președinți ai Cultului Baptist, pastorul Otniel Ioan Bunaciu și pastorul Sorin Bădrăgan. O altă asemănare este aceea că ambii erau la momentul alegerii profesori universitari (profesor și conferențiar) în cadrul Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București. De asemenea, ambii dețineau la momentul alegerii în funcția de președinte al Cultului Baptist, poziții de conducere în cadrul Facultății de Teologie Baptistă (FTB). Otniel Bunaciu era decan, iar Sorin Bădrăgan prodecan.

Domnul să-i dea har în slujire pastorului Sorin Bădrăgan în ceea ce va face și ceea ce va face să fie spre slava lui Dumnezeu și binele comunității. Este nevoie de înțelepciune și discernământ în exprimarea opiniilor și luarea deciziilor.