Pastorul Teofil Ologeanu și-a sfârșit alergarea pe acest pământ – schiță biografică
Ca urmare a trecerii în veșnicie a pastorului Teofil Ologeanu prezint o schiță biografică a acestuia cu informații disponibile în mediul virtual.

Conform informațiilor prezentate pe site-ul Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Timișoara, „vineri, 26 Februarie, în jurul orei 13 a plecat la Domnul fratele Teofil Ologeanu pastor al Bisericii Baptiste Emanuel din Craiova. Inima lui a încetat sa mai bată și acum este în prezenta Mântuitorului nostru.
Pastor Viorel Cruceru, Președintele Comunității Baptiste Oltenia
http://www.baptist-tm.ro/pastorul-teofil-ologeanu-a-plecat-in-vesnicie/
Vor mai avea loc un serviciu de priveghi luni seara, 29.02.2016 la ora 18:00 – Str. Tudor Vladimirescu Nr. 57, ALEXANDRIA, Teleorman. (Biserica Creștină Baptistă Emanuel).
Înmormântarea va avea loc în Alexandria, județul Teleorman
Marți dimineața, 01.03.2016 la ora 12:00 –Serviciu divin de înmormântare. Str. Tudor Vladimirescu Nr. 57, ALEXANDRIA, Teleorman. (Biserica Creștină Baptistă Emanuel).
http://revistacrestinulazi.ro/2016/02/pastorul-teofil-ologeanu-si-a-sfarsit-alergarea/
Pastorul Daniel Brânzei, care l-a cunoscut personal pe pastorul Teofil Ologeanu, prezintă o mărturie frumoasă pe care o redau mai jos împreună cu două fotografii preluate din albumul Facebook al pastorului Teofil Ologeanu.
„Le-am cunoscut familia de pe vremea prunciei, când tatăl meu, Vasile Branzei, a făcut practică în bisericile de acolo, după anii de Seminar. Eu însumi am fost recomandat să merg la Seminar de biserica din Alexandria.
A făcut parte dintr-una din familiile de temelie ale mișcării baptiste din Teleorman. Pe Sami Ologeanu și familia lui îl am ca prieten aici în Los Angeles”.
*
O poză cu tata lui Teofil împreună cu păstorul Geabou Pascu și bărbații din biserica de acolo.

*
Minunata orchestră de mandoline din Alexandria

http://barzilaiendan.com/2016/02/26/mai-sarac-cu-un-prieten-teofil-ologeanu/
Conform unor informații din necrologul pastorului Teofil Ologeanu primite prin intermediul lui Bogdan Emanuel Răduț, pastorul Teofil Ologeanu a fondat Comunitatea Creștină Baptistă Oltenia și a fost primul președinte al acesteia.
Filip Ologeanu, fiul pastorului Teofil Ologeanu, a postat următorul mesaj pe Facebook

Încă încerc să îmi găsesc cuvintele. Sunt profund îndurerat de fulgerătoarea pierdere dar totuși recunoscător pentru multele lucruri bune pe care le lași în urmă, tata! Te iubesc și aștept să ne revedem. Îmbrățișeaz-o pe mama din partea noastră!
*
În cadrul unui Buletin de informare, misiune și apel la suport pastoral al „Societății Misionare România pentru Hristos” ianuarie – martie 2013 am găsit următoarele informații:
CRAIOVA. Fr. Teofil Ologeanu slujește în această biserică din anul 1984. El ne scrie: „Vreau de la început să îmi exprim mulțumirea pentru tot ce face Domnul prin dumneavoastră și prin frații de acolo în zona aceasta a Olteniei. Fără acest ajutor ne-ar fi foarte greu. Sunteți părtași la slujirea acestei biserici, căci am avut harul să plantăm 20 de biserici. Anul acesta am avut o săptămână de rugăciune. Între 24-27 martie anul trecut am avut servicii de evanghelizare. În fiecare zi de marți avem post și rugăciune cu biserica. În luna iulie am avut un botez cu 7 persoane. Acum avem un alt grup la cateheză. Suntem cu Casa de Rugăciune în construcție. Avem acoperișul pus, dar încă mai e mult lucru. Avem o filială la Talpas-Milfești, la 50 km. nord de Craiova. Acolo, la început ne adunam în casa unui frate, iar anul trecut am cumpărat un teren pentru ei, s-a obținut autorizația de construcție și s-a început lucrarea. Biserica Baptistă Ghetsemani din Caransebeș cu fr. Dănuț Vrăncilă și o seamă de alți frați s-au implicat financiar, precum și manual, c]ci au venit pe șantier și au muncit efectiv. Ei au cumpărat amvonul, scaunele, un cuptor de încălzit, și au amenajat o cameră pentru copii. Astfel că în noiembrie am avut inaugurarea acelui locaș de închinăciune, la care a luat parte mult popor. În această localitate avem un grup de 14 membri botezați. După aceasta a r]mas un grup de prieteni de care m] ocup ‘n vederea botezului. Din Craiova m] deplasez eu și un grup de frați care susținem lucrarea. Avem vreo 20 de copii din sat printre care este chiar și copilul țârcovnicului. E o zonă strategică. „n jur nu exist] nici o alt] biserică evanghelic. — Slav] Domnului pentru așa lucrări.
http://betelchurch.org/wp-content/uploads/2013/03/01-Romania-for-Christ-Jan-March-2013.pdf (p.9)
Maxima zilei – 29 februarie 2016

Seminția omenească alungă de la sine pe proroci și-i omoară, dar, pe de altă parte, oamenii cinstesc mucenicii, îndrăgindu-i după ce i-au canonit.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 551.
București, 1920 – Proiect : Palatul Evangheliei
În anul 1920 pastorul baptist Constantin Adorian avea viziunea de a construi în București un Palat al Evangheliei. Conform informațiilor din această listă de subscripție localul urma a fi construit conform cerințelor moderne cu acustică și confort. În acest context se menționa că sala urma să aibă 2500 locuri pe scaune și balcoane.
În fața „catedralei va fi un mare baptisteriu de marmoră albă.” Clădirea urma să aibă lumină electrică și încălzire centrală, ceea ce nu era un lucru comun la momentul respectiv.

Informații suplimentare găsiți în cartea Constantin Adorian: un lider baptist vizionar scrisă de Daniel Marius Mariș și Teodor Ioan Colda.
Constantin Adorian a fost:
Pastorul fondator al primei biserici baptiste române din București, Biserica Baptistă“Golgota” (1912-1954)
Primul președinte al Uniunii Baptiste (1920-1925)
Primul director al Seminarului mutat la București (1921-1925)
Vicepreședintele Uniunii (1925-1927)
Președintele Cercului Baptist România Veche (1928-1931)
Președintele Uniunii Noi (1932-1933)
Vicepreședintele Uniunii (1937-1945, 1948-1954)
Directorul Seminarului (1940-1942)
https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2015/06/02/constantin-adorian-1/
Agerpres : Mize religioase și politice ale întâlnirii dintre Papa Francisc și Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse (DW)
Întâlnirea istorică, pe aeroportul din Havana, între Papa Francisc și Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse este prima întrevedere la acest nivel între cele două Biserici care are loc după Marea Schismă din 1054, care a împărțit creștinismul între catolicism și ortodoxie. Este un mare eveniment în plan religios, care are însă și numeroase aspecte politice, comentează DW.
Sursa :
Articolul original poate fi citit aici :
POZE: Dezbatere – Cazul Bodnariu: DE LA EI LA NOI
Poze realizate de Alin Cristea la dezbaterea privind educația copiilor într-o societate seculară.
*
*
*
*
Un punct de vedere privind dezbaterea „Cazul Bodnariu – de la ei la noi”

Duminică, 31 ianuarie 2016, Biserica Baptistă Adonai din București a organizat o dezbatere privind educația și drepturile copilului în România contemporană.
Au participat la această dezbatere: Dr. Octavian Baban – teolog, Denis – Roxana Gavrilă – jurist, Dr. Alexandru Vlașin – specialist în asistență socială, Dr. Marius Silveșan – istoric. Moderator a fost Dr. Costel Ghioancă – pastorul Bisericii Adonai. În sală au fost în jur de 60-70 de persoane interesate de acest subiect printre aceștia și jurnalistul evanghelic Alin Cristea din Oradea.
Dezbaterea a fost una multifațetată și interesantă prin opiniile exprimate de specialiști în teologie, drept, asistență socială și istorie. Referirile la cazul Bodnariu au fost doar tangențiale.
Octavian Baban, pastor și profesor universitar, a prezentat punctul de vedere al unui teolog. A prezentat punctul de vedere al Bibliei privind educația copiilor. Au fost exprimate cu această ocazie gânduri frumoase și profunde. Concluzia a fost aceea că este nevoie o disciplinare a copiilor (a nu se confunda cu bătaie) realizată cu dragoste și înțelepciune.
În calitate de jurist, Roxana Gavrilă a avut intervenții documentate prin prezentarea legislației românești privitoare la drepturile copiilor, la drepturile și obligațiile părinților. Au fost avute în vedere și sancțiunile pe care le prevede legea în cazul protecției copiilor. Participanții, dar și cei care au urmărit transmisia live realizată de Prodocens Media au putut observa faptul că există similitudini între legislația românească și cea norvegiană privitoare la drepturile copiilor. Evident că există și diferențe, dar dezbaterea nu s-a concentrat pe aceste aspecte. Cert este că și legislația românească are prevederi referitoare la drepturile copiilor, dar nu avem încă pârghiile, instrumentele de aplicare a acestora. Abuzuri au loc și în România fiind nevoie de o mărire a capacității instituționale pentru un răspuns promt și adecvat la astfel de probleme. Legislația există aceasta trebuind respectată și aplicată. Roxana Gavrilă în calitate de jurist a evidențiat faptul că și legislația românească prevede interzicerea pedepsirii copiilor.
Dovezile au venit din diferitele legi, din Constituție sau Codul Penal.
De la cadrul juridic trecem la cel al asistenței sociale, a modului în care efectiv instituțiile cu atribuții în domeniu intervin în cazurile sociale. Dr. Alexandru Vlașin, profesor universitar și specialist în asistență socială, a evidențiat cazuri în care instituțiile abilitate intervin. Acesta a făcut referire și la cazurile în care a lucrat cu copiii străzii, iar unii dintre aceștia i-au spus că nu le arată dragoste. Contrariat a aflat că pentru acei copii proveniți de la case de copii dragostea era percepută prin aplicarea bătăii. Nu ne iubiți pentru că nu ne bateți a fost reproșul pe care aceștia l-au adus. A fost nevoie să le explice că dragostea nu înseamnă bătaie. Un asistent social, cu atât mai mult cu cât are o reală cu Dumnezeu se va dedica muncii sale și va transmite dragostea primită de la Creator și către copii.
Cea de-a patra poziție a fost exprimată de mine în calitate de istoric. Am adus în discuție aspecte legate de educația religioasă în perioada comunistă și modul în care aceasta a fost reglementată de către stat. Am făcut trimitere și la cartea lui Eric Vogelin, Religiile politice pentru că sistemul comunist are caracteristicile unei religii politice. Prin urmare, bătălia nu se mai să doar sub aspect legislativ, sub aspect formal, ci la nivel de mental. O bătălie pentru controlarea minții oamenilor. Am vorbit de un control al educației religioase nu numai la nivelul general al societății, ci și în mod particular în biserici (referire în special la cele evanghelice). Printre întrebările care mi-au fost puse au fost și două care au suscitat un interes mai mare. Prima dintre ele s-a referit la democratie, concret dacă ne putem referi la acest sistem politic în termeni de religie politică. Am răspuns că nu m-am gândit la această asociere, dar într-o anumită măsură putem vorbi, chiar dacă caracteristicile față de comunism sunt diferite.
Cea de-a doua întrebare s-a referit la ciclicitatea istoriei. Ne mai putem confrunta în România cu aspecte din perioada comunistă ? Este posibil, dar acum avem exercițiul democratic, putem protesta, veghea ca astfel de lucruri să nu se mai repete.
Ca un gând final pot spune că dezbaterea a fost interesantă, dar și utilă. Fiecare dintre participanți a căutat să argumenteze cu puncte de vedere din domeniul de autoritate fără a se lansa în acuzații la adresa vreunei persoane sau instituții.
Marius Silveșan
Dorin Dobrincu, „Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978) în Archiva Moldaviae, nr. VII/2015

Cosmin Budeancă semnalează apariția unui nou număr al Revistei Archiva Moldavie, unde Dorin Dobrincu are un articol despre actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință cunoscut sub acronimul ALRC
Dorin DOBRINCU,
„Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978)
Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2016/02/aparitie-editoriala-archiva-moldaviae.html

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)
Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC, am scris în 2011 următoarele:
Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.
Marius Silveșan, „Identitatea baptistă și comunismul în România” în volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, Polirom, Iași, 2015
La Editura Polirom din Iași a apărut de curând volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism avându-i ca și coordonatori pe Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu. Îmi exprim și pe această cale gratitudinea pentru munca depusă și interesul arătat în direcția pregătirii simpozionului și a editării acestui volum către toți cei implicați.
Prin intermediul acestui studiu ne propunem să abordăm interacțiunea dintre baptiști și comunismul din România. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru abordarea acestor subiecte prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere rădăcinile și crezurile acestora. Pornind de aici avem în vedere aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România este tratată prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerăm, de asemenea, relevant să prezentăm modul în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.

Statul roman și biserica

Devenind creștin, statul roman s-a mulțumit să înglobeze în componența sa biserica, rămânând mai departe un stat păgân în foarte multe din manifestările sale.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. 1, p. 107
Integrarea bisericii în structurile statului nu-l face creștin. Reflecția lui Dostoievski este valabilă atât pentru Roma sau Bizanț, cât și pentru oricare alt stat, inclusiv România.
Christianity Today – Biblical Archaeology’s Top Ten Discoveries of 2015

A section of the digitally unwrapped Ein Gedi scroll, bearing text from Leviticus.
















