Arhive categorie: Istoria Bisericii

Marius Silveșan, Prezentarea video a cărții „Cultele neoprotestante și drepturile omului” 6 aprilie 2014

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

În cadrul acestui articol public înregistrarea video realizată cu prilejul prezentării cărții Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977),  ce a avut loc în cadrul evenimentului Credință și libertate organizat la Biserica Baptistă „Isus Mântuitorul” din București în data de 6 aprilie 2014.

Cu acel prilej am scris următoarele:

La 2 aprilie 1977 Radio Europa Liberă difuza un memoriu document semnat de către șase evanghelici: Iosif Țon, Pavel Nicolescu, Aurel Popescu, Silviu Cioată, Constantin Caraman, Radu Dumitrescu. Prin intermediul memoriului, atrăgeau atenția asupra persecuției religioase din România. Cunoscut și sub numele de Scrisoarea celor 6, acest memoriu este subiectul cărții pe care am realizat-o împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț – carte, pe care prin harul lui Dumnezeu, o voi prezenta duminică, 6 aprilie 2014, de la ora 18, în cadrul evenimentului Credință și libertate, alături de pastorul Florin Stoica și conferențiarul Cătălin Dupu.

Prin intermediul acestui articol doresc să remarc și faptul că prezentarea cărții a avut loc în 6 aprilie 2014 la o dată apropiată de citirea Scrisorii celor 6 la Radio Europa Liberă (2 aprilie 1977). Totodată, în 5 aprilie 2013 am avut lansarea oficială a cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență: 1948-1965 când Cristi Țepeș, prezent la acel eveniment, a evocat faptul că se împlineau 36 de ani (1977-2013) de la acțiunea de protest a celor șase evanghelici români.

Orice informație care vine în completarea celor menționate în carte este binevenită.

Cartea Cultele neoprotestante și drepturile omului costă 15 lei și poate fi achiziționată de la autori.

Publicat în: Baptişti, Comunism, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Politică, Religie, Rezistență, Securitatea, Video | Etichetat: ,

Revista Creștinul din anii ’30 este disponibilă on-line

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Revista Crestinul

http://revistacrestinul.wordpress.com/

Prin intermediul lui Alin Cristea am aflat despre faptul că este disponibilă on-line o parte din colecția Revistei Creștinul, al cărui redactor a fost Florea Moisescu de la frații Creștini după Evanghelie. Este un demers util pentru că pune la dispoziția celor interesați de istoria Bisericii Creștine după Evanghelie din România resursele necesare studierii istoriei acesteia.

Despre demersul publicării Revistei Creștinul aflăm următoarele informații:

Pe acest blog se publică colecția revistei ”Creștinul” editată de adunările ”Creștine după Evanghelie” în perioada interbelică. Publicarea va fi sub formă de fișiere imagine, ceea ce va face citirea greoaie și imposibilitatea de a căuta în text. Orice ofertă de transformare jpg to word sau pdf se acceptă cu condiția să fie muncă voluntară. Sunt conștient de volumul de muncă necesar, dar oricând este posibilă o îmbunătățire, un program nou, o aplicație. Dacă știți, comentați și adăugați.

http://revistacrestinul.wordpress.com/contact/

Eu am editat un număr al revistei prin separarea paginilor și conversia lor în pdf, dar datorită faptului că imaginile nu au rezoluție fișierul pdf nu are claritate.

Publicat în: Anunţuri, Creştini după Evanghelie, Știri, Istoria Bisericii, Reviste | Etichetat: ,

Who are Anabaptists?

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Who are Anabaptists?

http://www.christianitytoday.com/edstetzer/2014/april/anabaptists.html?utm_source=ctweekly-html&utm_medium=Newsletter&utm_term=8591572&utm_content=267746260&utm_campaign=2013

Publicat în: Articole, Baptişti, Creștinism, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Puncte de vedere, Religie | Etichetat: ,

Cultele neoprotestante şi drepturile omului – extrase

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1

Bogdan Emanuel Răduț, coautorul cărții Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), a realizat o listă cu cele 10 postări despre carte realizate de Alin Cristea pe blogul România Evanghelică:

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2014/04/30/cultele-neoprotestante-si-drepturile-omului-10/

 

Drept urmare, atât eu cât și Emanuel Răduț, îi mulțumim lui Alin Cristea pentru prezentarea acestor extrase din cartea menționată, iar cei care citiți această postare și sunteți interesați de subiect vă invit să le parcurgeți accesând link-urile aferente.

Pe site-ul istorieevanghelica.ro am postat trei extrase tematice din cartea al cărui coautor sunt:

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (1) PREFAȚĂ

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (2) CUVÂNT ÎNAINTE

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (3) SCOPUL REDACTĂRII SCRISORII CELOR 6

Vor mai urma și altele

De asemenea, puteți citi și două prezentări ale acestei cărți realizate de autori în Revistele Calea Credinței și Farul Creștin:

REVISTA CALEA CREDINŢEI (1/2014) – PREZENTAREA CĂRȚII CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI

BISERICA CREȘTINĂ BAPTISTĂ ȘI DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA (prezentare în Revista Farul Creștin)

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Comunism, Creştini după Evanghelie, Cărţi, Evanghelici, Știri, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Penticostali, Persecuţie, Politică, Religie, Rezistență, Securitatea | Etichetat: , ,

Biserica Creștină Baptistă și drepturile omului în România

De Marius Silvesan pe | 2 comentarii

Biserica Creștină Baptistă și drepturile omului în România reprezintă titlul unui articol din cadrul Revistei Farul Creștin prin intermediul căruia am realizat o prezentare succintă a cărții Cultele neoprotestante și drepturile omului în România (Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2014) realizată împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț.

Antet Revista Farul Crestin

Articolul de prezentare a cărții
Revista Farul Crestin aprilie 2014 - prez Cultele neoprotestante_005

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (21) MARIUS SILVEȘAN, BOGDAN EMANUEL RĂDUȚ – CULTELE NEOPROTESTANTE ŞI DREPTURILE OMULUI. UN STRIGĂT LA RADIO EUROPA LIBERĂ (APRILIE 1977)

REVISTA CALEA CREDINŢEI (1/2014) – PREZENTAREA CĂRȚII CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (1) PREFAȚĂ

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (2) CUVÂNT ÎNAINTE

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (3) SCOPUL REDACTĂRII SCRISORII CELOR 6

Publicat în: Articole, Baptişti, Comunism, Creștinism, Creştini după Evanghelie, Cultură, Cărţi, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Penticostali, Persecuţie, Politică, Religie, Rezistență, Securitatea | Etichetat: , , ,

Cultele neoprotestante și drepturile omului (3) Scopul redactării Scrisorii celor 6

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

După ce am anunțat apariția editorială a acestei lucrări AICI, am continuat să prezint părți și aspecte importante ale demersului nostru. Astfel, în prima parte (1) am publicat prefața scrisă de pastorul Iosif Țon. În partea a doua (2) am publicat Cuvântul înainte al autorilor. Acum, demersul ajuns la partea a treia (3), își propune să prezinte scopul redactării acestei scrisori, a Memoriului document cum a fost denumit. Veți descoperi parcurgând fragmentul de mai jos care a fost motivația semnatarilor, precum și care erau cauzele pe care aceștia le aduceau în atenția cancelariilor occidentale, dar și a opiniei publice și presei din țările libere.

Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1(p. 15) Prin intermediul acestei scrisori, expediată ambasadelor S.U.A. şi Marii Britanii de la Bucureşti unor persoane şi organizaţii din Occident, precum şi postului de radio Europa Liberă care a difuzat-o în data de 2 aprilie 1977, semnatarii atrăgeau atenţia asupra faptului că în România credincioşii erau supuşi unei persecuţii greu sesizabile din afara ţării deoarece deşi sistematică, persecuţia era mascată[1]. Scrisoarea ridica probleme pe baza a trei feluri de persecu­ţii: identificarea credincioşilor evanghelici la locurile de muncă şi darea afară sau retrogradarea, identificarea adunărilor în grupuri şi acuzarea de huliganism sau anarhism şi persecuţia copiilor şi tinerilor evanghelici în şcoli şi licee[2].

[1] Marius Silveşan, Bisericile Creştine Baptiste din România: între persecuţie, acomodare şi rezistenţă: 1948-1965, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012, p. 351.

[2] Bogdan Emanuel Răduţ, Cultele neoprotestante în statul socialist (1965-1990), Editura Sitech, Craiova, 2012, p. 53.

Articole relaționate

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (1) PREFAȚĂ
CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (2) CUVÂNT ÎNAINTE

P.S.: CARTEA COSTĂ 15 RON ȘI POATE FI COMANDATĂ DE LA AUTORI

Publicat în: Baptişti, Comunism, Creştini după Evanghelie, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Penticostali, Persecuţie, Puncte de vedere, Religie, Securitatea | Etichetat: ,

Cultele neoprotestante și drepturile omului (2) Cuvânt înainte

De Marius Silvesan pe | 19 comentarii

Ne bucurăm ca la mai bine de 36 ani de la difuzarea scrisorii celor sase neoprotestanți aceasta să vadă lumina tiparului. Am decis să scriem această carte din dorința de a aduce în atenția celor interesați, fie membrii ai cultelor neoprotestante, fie cercetători, scrisoarea, un document de valoare privind istoria comunității evanghelice romanești sub comunism. La finalizarea prezentei cărți am aflat de faptul că și istoricul Dorin Dobrincu realizează un studiu privind scrisoarea celor sase neoprotestanți (Vezi Dorin Dobrincu, „«Cultele neoprotestante şi drepturile omului în România.» Un memoriu din 1977”, în Archiva Moldavie, vol. IV, 2012, pp. 351-402), publicat cu putin timp înainte de apariția prezentei lucrări. În lucrarea de față, împreună cu scrisoarea deschisă semnată de cei sase evanghelici, publicăm încă două documente pe aceeaşi problemă. Este vorba de anexele scrisorii, care completează primul document cu alte cazuri de persecuție, și o altă scrisoare deschisă, scrisă de Aurel Popescu şi Iosif Ţon.

Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1Ineditul demersului nostru constă și-n accesul la documente primare din arhiva postului de Radio Europa Liberă, Arhiva Departamentului Cultelor, precum și cea a Securității, documente corelate cu istoria orală şi cu memorialistica.

În 1999, pastorul Iosif Ţon publica cartea Confruntări, ce reunea reeditarea scrierilor sale din perioada comunistă. Îi lipseşte însă documentul intitulat Cultele neoprotestante și drepturile omului în România, deși face referire la el. La acest document se face des referire – fie de cei care au trăit în vremea aceea, fie de cei care cercetează perioada respectivă – dar până în prezent nu a fost descoperit şi publicat. De aceea considerăm că lucrarea de față vine să completeze un gol istoriografic, de unde şi necesitatea apariției acestei cărți.

În demersul pe care ni l-am propus am însoțit publicarea scrisorii de un studiu introductiv şi biografii ale semnatarilor. Studiul introductiv ne prezintă statutul neoprotestanților în comunism, contextul scrierii acestei scrisori şi reacțiile ce-au survenit după aceea. De asemenea, unele amănunte din studiul nostru sunt inedite, iar altele corectează derapajele istorice apărute în timp, mai ales pe cale orală.

În același timp este şi un omagiu adus celor de dinaintea noastră pentru lupta dusă în favoarea libertății de credință. Dintre semnatari, la momentul acesta nu mai sunt în viață decât Iosif Ţon, Pavel Nicolescu şi Radu Dumitrescu.

Autorii, unul din Bucureşti şi unul din Craiova, au uzat atât de documente inedite, cât şi de competenţele pe care le deţin în domeniul cercetării istoriei contemporane. Lucrarea a fost scrisă cu acribia şi obiectivitatea unor istorici, atât cât au putut să fie de obiectivi, lăsând la o parte sentimentalismele şi opiniile părtinitoare, fără a fi tributari bisericilor din care fac parte, baptistă şi creştină după Evanghelie.

 Autorii

Articole relaționate

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (1) PREFAȚĂ

P.S.: Cartea costă 15 RON și poate fi comandată de la autori

Publicat în: Baptişti, Comunism, Creştini după Evanghelie, Cultură, Cărţi, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Puncte de vedere, Religie, Rezistență, Securitatea | Etichetat:

Cultele neoprotestante și drepturile omului (1) Prefață

De Marius Silvesan pe | 3 comentarii

Semnarea Actului Final de la Helsinki (1975) în care se proclamau cu mare emfază drepturile omului, a adus mari speranţe şi în România, mai ales credincioşilor evanghelici. Dar, conform spiritului de observaţie românesc, Ceauşescu semnaliza că merge într-o direcţie, dar mergea în direcţia inversă astfel că, imediat după semnarea documentului, a pornit o nouă campanie de persecutare a celor credincioşi, de data aceasta prin retrogradări din funcţii, prin amenzi pentru adunări de studiu biblic în familii, prin hărţuirea elevilor în licee şi prin ameninţarea că nu vor fi admişi la nici  o facultate.

Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1În acelaşi timp, însă, un nou suflu de curaj a făcut ca în aproape toate ţările „lagărului” socialist să se ridice oameni care, cu riscul arestării şi al bătăilor, şi chiar cu riscul morţii, să-şi exprime deschis convingerile. În anul 1973 am fost inspirat să scriu lucrarea Cine îşi va pierde viaţa, în care semnalam sistemele de oprimare a Bisericilor şi a cultelor. Cuvântul divin care începuse să-mi răsune în gând a fost cel din cartea Proverbelor: „Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi. Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate şi apără pe cel nenorocit şi lipsit” (Prov. 31:8-9).

Fiind într-o vizită la Oradea, în ianuarie 1977, un grup de tineri liceeni m-au înconjurat şi au început să-mi spună ce li se întâmplă la şcoală şi cum li se cere să semneze declaraţii că nu vor mai merge la Biserică, altfel numele lor va fi trimis la toate instituţiile de învăţământ superior din ţară şi nu vor mai fi admişi nicăieri. Şi ei mă întrebau: „Ce să facem?” Dar eu am simţit în duhul meu că, de fapt, întrebarea lor sună altfel: „Dumneavoastră ce faceţi pentru noi? Ce faceţi în apărarea noastră?”

Momentul acela a fost cel care a declanşat în mine decizia să întreprind ceva. Rezultatul a fost lucrarea care a fost citită la Radio Europa Liberă şi care este publicată acum în această carte.

Eu aş fi vrut să o public în cartea mea Confruntări, dar eu pierdusem manuscrisul meu şi nu l-am mai putut găsi nicăieri.

Este meritul acestor doi cercetători că au descoperit, nu numai documentul în sine, ci şi toate celelalte scrisori care l-au însoţit şi să reconstituie evenimentele legate de ele.

Citind acum, după trecerea a 36 de ani de la acele evenimente, toate câte le-au descoperit ei de la martorii care mai sunt în viaţă şi din diferite documente, scrisori, etc., sunt uimit de complexitatea acelor evenimente, chiar dacă uneori mărturiile par a nu se armoniza întru totul. Şi este normal acest lucru, deoarece fiecare dintre cei care depun mărturie au trăit evenimentele în felul lor specific şi, pe de-asupra, memoria lor reţine datele altfel decât a celorlalţi martori.

Sunt fericit că lucrarea aceasta, precum şi evenimentele care au înconjurat-o, ies acum la lumina tiparului şi că ajung în mâna publicului.

Amintindu-ne de acele evenimente şi de acele „cumplite vremi”, să tragem din ele învăţăminte pentru noi înşine şi pentru provocările cu care ne confruntă şi astăzi viaţa. Modul în care răspundem acestor provocări ne formează şi ne determină destinul.

 02 decembrie 2013       

                                                                     Iosif Ţon

P.S.: Cartea costă 15 RON și poate fi comandată de la autori

Publicat în: Baptişti, Creştini după Evanghelie, Cărţi, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Penticostali, Persecuţie, Religie, Rezistență | Etichetat: ,

De s-au golit și se vor goli bisericile? – o analiză de Eugen Matei

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Prin intermediul articolului de mai jos din care am preluat un fragment, Eugen Matei aduce în discuție o întrebare pe care am auzit-o de mai multe ori printre evanghelici  din România: De ce s-au golit bisericile? Deși suntem tentați să dăm un răspuns rapid prin care să identificăm anumiți factori locali, răspunsul este unul mult mai complex.

De pe la mijlocul secolului al xviii-lea creștinismul vestic strănută.  Ba chiar se zice s-a îmbolnăvit de-a binelea. Unii marchează începutul îmbolnăvirii la o dată mai precisă, odată cu publicarea anonimă a Apologiei lui Reimarus de către Lessing, între 1774-1778.  Întrebarea este, de ce s-a îmbolnăvit creștinismul apusean?  În funcție de cum răspundem la această întrebare vom căuta și tratamentul.  Cum în creștinismul evanghelic românesc interpretarea istoriei pe scurtătură și etichetarea ca armă de politică religioasă se poartă la mare modă (Liberalule! Fundamentalistule! Etc.), iată și un diagnostic reprezentativ:

În cadrul mesajului său, Iosif Țon identifică două cauze: teoria evoluționismului și liberalismul lui Welhausen, care a distrus integritatea Pentateuhului cu scopul de a scoate minunile și proorociile din Biblie. Eugen Matei însă merge mai departe cu analiza problemei identificând alte cauze pe care le veți descoperi citind articolul disponibil AICI.

Publicat în: Dezbatere, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Puncte de vedere, Religie, Video | Etichetat: , , , ,

Radu Oprea, 170 de ani de la nașterea marelui evanghelist Mihai Cornea (Mihaly Kornya)

De Marius Silvesan pe | 2 comentarii

Am primit recent pe email un link de la acest articol în care se elogiază caracteristicile de evanghelist ale lui Mihai Cornea, sau Mihaly Kornya mai corect deaorece chiar dacă era român acesta trăia în Impreiul Austro Ungar și avea numele maghiarizat. Astfel de materiale sunt binevenite si de dorit. În cazul de față acest articol este o sinteză a cărții Viața misionarului Mihály Kornya în cadrul căruia accentul cade pe munca de evanghelist a lui Kornya. Pentru cercetătorii care cunosc limba maghiară cred că sunt documente care pot să întregească imaginea acestui mare om al lui Dumnzeu.

La 22 februarie 2014  se implinesc 170 de ani de la nasterea unuia dintre cei mai mari evanghelisti ai Europei. MIHAI CORNEA (Mihaly Kornya)   – nascut in localitatea  Salonta din judetul Bihor,  la data de 22 februarie 1844  –,  se inscrie cu certitudine in constelatia marilor evnghelisti care si-au desfasurat activitatea de raspandire a Cuvantului lui Dumnezeu in partea centrala si estica a Europei. Activitatea binecuvantata  a acestui om va marca inceputul existentei majoritatii bisericilor baptiste din partea de vest a Romaniei, (judetele Bihor, Arad si Satu-Mare) si de est a Ungariei (judetele Szatmar, Bihar si Bekes).

Copilaria si tineretea lui Mihai Cornea sunt marcate de o munca staruitoare pentru intretinerea traiului familiei din care face parte. Copil fiind, lucreaza initial ca servitor, iar mai apoi la varsta adolescentei devine vizitiul familiei Rozvany, o familie de maghiari foarte instarita si influenta in Bihor. In 1866, la varsta de  22 de ani, se casatoreste cu Maria Patki.

Anul 1874 – (pe cand avea  de 30 de ani –  a fost marcat de inceputul unei schimbari majore in viata, cu repercursiuni neasteptate pentru comunitatile de romani si maghiari, in special din zona Salontei. La sfarsitul acestui an de la Budapesta soseste in Salonta un colportor de Biblii, Antal Novak. Acesta initiaza in casa unui anume Janos Laios, cateva intalniri de studiu biblic. A fost momentul in care Mihai Cornea a citit pentru prima data din Cuvantul lui Dumnezeu. Impactul a fost hotarator in schimbarea vietii tanarului Mihai. Iar in anul urmator, la 26 august 1875, misionarul baptist Heinrich Mayer oficiaza primul botez la Salonta, in apele Crisului Alb. Mihai Kornea este unul dintre cei botezati. Sursele istorice mentioneaza ca in toamna aceluiasi an, Mihai Cornea, la varsta de 31 de ani, si-a inceput cu toata pasiunea predicarea Cuvantului, in special in comunitatea de romani din Salonta si mai apoi din imprejurimi. Acesta a fost inceputul uneia dintre cele mai mari lucrari de evanghelizare cunoscute in partile Europei Centrale si de Est.  Timp de aproape patru decenii de slujire misionara neintrerupta, atat in Romania cat si in Ungaria, Mihai Cornea / Mihaly Kornea a predicat in sute de sate si comune,  plantand zeci de biserici. Se estimeaza ca numarul celor botezati in urma predicarii Cuvantului de catre Mihai Cornea este cuprins intre 8.000 si 11.000 de personae!

In ultimii ani ai vietii, Mihai Cornea a lucrat ca misionar in localitatea Diosig, Bihor. A trecut la Domnul in ziua de 3 ianuarie 1917. Inzestrat cu iscusinta si curaj, Mihai Cornea este exemplul unui om simplu care s-a pus in totalitate la dispozitia lui Dumnezeu. Mostenirea si rezultatele activitatii misionare transmise de acest barbat generatiilor care au urmat sunt o marturie incontestabila privind lucrarea de chemare la mantuire a lui Dumnezeu, adresata oamenilor din  partile de vest ale Ardealului si nu numai. Intreaga viata a acestui mare misionar s-a centrat pe pasajul din Matei 10:5-15. Referindu-se la  viata si activitatea misionara a lui Mihai Cornea,  Otniel Ioan Bunaciu, presedintele Cultului Baptist din Romania si al Federatiei Baptiste Europene a concluzionat:

”Consider ca Mihai Cornea a fost pentru Romania ceea ce a fost  Gerhard Onken pentru Germania. Entuziasmul sau misionar, claritatea sa doctrinara si abilitatile sale organizatorice, insotite de puterea Duhului Sfant, au contribuit enorm la raspandirea credintei baptiste in Romania. Sunt convins ca studierea biografiei si a lucrarii sale va fi o importanta sursa de inspiratie pentru generatia actuala de slujitori.“

Radu Oprea

http://www.clipa.com/a6488-170-de-ani-de-la-nasterea-marelui-evanghelist-Mihai-Cornea.aspx

Despre Mihai Cornea (Mihaly Kornya) mai puteți citi:

Lăpugean Emanuel – Recenzie Bertalan A. KIRNER, Viaţa misionarului Mihály Kornya

Faptul că Bertalan A. Kirner (1884-1973) este autorul biografiei lui Kornya, este unul dintre cele mai mari atu-uri ale cărții. Nu doar că a fost un creștin pasionat de istorie, dar lucrarea lui a fost una obținută prin multă trudă, multă căutare și multe zbateri în a afla până în cel mai mic detaliu viața pionierului Creștin Baptist, Mihaly Kornya.

Mihály Kornya despre caracteristicile unui credincios baptist

După cum am scris în cadrul articolului Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya, Kornya impunea credincioșilor care doreau să facă parte din comunitatea baptistă un standard destul de ridicat.
Oare câți dintre cei care ne numim astăzi baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie am mai putea păstra acest nume dacă ne-am raporta la acest standard?

Mihály Kornya despre români

După ce am terminat cartea Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia, Humanitas, București 2012, carte despre care îmi doresc să scriu câteva cuvinte și pe istorieevanghelica.ro, mi-am propus să termin de citit Viața misionarului Mihály Kornya. Astăzi am citit câteva pasaje remarcabile printre care și unul care exprimă poziția lui Kornya despre români.

Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya

La sfârșitul lunii decembrie a anului 2009, UBCBR a lansat, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice organizată cu ocazia celebrării a 400 de ani de mărturie baptistă, Viața Misionarului Mihaly Kornya.

Mihaly Kornya, “străbunicul” meu » Vestea bună

Mihai Cornea sau Mihaly Kornya a fost unul din pionierii credinței baptiste în Transilvania. Influența sa după cum remarcăm și din cadrul acestei mărturii a fost decisivă pentru întoarcerea multor vieții de la pierzare către Hristos.

CARACTERISTICILE CARE FĂCEAU DIN MIHÁLY KORNYA UN EVANGHELIST AUTENTIC

În zilele noastre sunt tot mai multe persoane care se declară creștini autentici, evangheliști, persoane care spun că îi îndrumă pe oamenii către Cristos, însă acest lucru nu este adevărat, iar faptele și caracterul lor dovedesc acest lucru. În antiteză cu astfel de persoane, Kornya era un om dedicat lui Cristos și lucrării de misiune, iar caracterul său șlefuit de Dumnezeu prin încercări și bucurii,dovedește că a fost numit pe drept evanghelist.

Publicat în: Baptişti, Biografii, Istoria Bisericii, Istorie | Etichetat: , , ,