506 ani de la Reforma Protestantă
Anul 2023 marchează cel de-al 506 an de la debutul efectiv al Reformei Protestante (1517-2023), eveniment care a marcat nu numai istoria Bisericii, ci şi istoria Europei şi a întregii lumi.
La 31 octombrie 1517 Martin Luther, un călugăr german augustinian a bătut pe uşa catedralei din Wittenberg o listă cu 95 de teze. Ceea ce este interesant este faptul că textul era scris în latinăşi nu în germană. Motivul fiind acela că era o invitație la dezbatere între teologi şi nu o invitație la Reformă, deşi ideile sale exprimau acest aspect. Trebuie menționat de asemenea faptul că Luther a fost un produs al epocii sale şi a beneficiat de educația primită, precum şi de spiritul umanismului cu dictonul său de întoarcere la izvoarele primare “Ad fontes”.
Unele dintre ideile exprimate de Luther, făcute cunoscute germanilor ca urmare a traducerii, tipăririi şi distribuirii lor, au avut un impact politic şi social dat fiind faptul cǎ şi germanii îşi doreau o biserică liberă, iar practica indulgențelor era văzută ca o modalitate prin care banii lor plecau către Roma.
Din punct de vedere religios, Luther a fost cel care a ascultat de chemarea făcută lui de Dumnezeu şi cu tote imperfecțiunile sale, personajul istoric care a dus la apariția protestantismului, cea de-a treia mare ramură a creștinismului alături de catolicism şi ortodoxie.
Partajează asta:
La mulți ani, Prof. Dr. Iosif Țon la 89 de ani (30 septembrie 2023)
Pastorul şi profesorul Iosif Țon s-a născut la data de 30 septembrie 1934, iar astăzi, 30 septembrie 2023, a împlinit 89 de ani.
Iosif Țon a fost implicat în viața religioasă a comunității evanghelice din România atât în perioada comunistă, cât și în cea postcomunistă. A fost pastor baptist, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, fondator, profesor, rector ls Institutul Biblic Emanuel din Oradea, în prezent Universitate Emanuel din Oradea, realizator la Radio Europa Liberă, președinte al Societății Misionare Române.
Rolul său este în continuare evaluat și reevaluat. S-a scris despre rolul său în mișcarea de rezistență religioasă, precum și despre relația sa cu Securitatea, dar încă nu avem o analiză a activității sale pe baza dosarelor de la CNSAS și a celorlalte surse disponibile. Mă refer la o biografie care să țină seama de normele de cercetare științifică și care să fie scrisă Sine ira et studio, adică Fără ură și părtinire.
În anul 2015 împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduţ am avut ocazia să i luăm un scurt interviu pe care-l pun și în cadrul acestei postări.
În cadrul acestui interviu Prof. dr. Iosif Țon vorbește și despre modul în care a cunoscut-o pe Elisabeta, cea care avea să-i fie soție atunci și continuă să-i fie soție credincioasă și devotată. Un ajutor potrivit în viața de familie și în lucrarea de propovăduire a Evangheliei.
Todată anul acesta (2022) familia Țon Iosif și Elisabeta a împlinit 63 de ani de căsnicie.
De asemenea, informații înrudite am publicat alături de Bogdan Emanuel Răduţ și cârtea Cultele neoprotestsnte și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977)
Partajează asta:
Conferinta internațională „Bisericile și puterea politică în timpul comunismului” Alba Iulia, 21-22 septembrie 2023
În cadrul acestei conferințe voi avea o comunicare despre „Baptiștii din România și Revoluția din decembrie 1989”
Iată și programul integral
*
*
*
Partajează asta:
Interviu cu Ioan Mureșan
Partajează asta:
Istorie baptistă: Trei generații discută despre muzică în bisericile baptiste
Cele trei persoane care discută, dezbat subiectul muzicii în bisericile baptiste sunt:
Vasile Bel (n. 1956), pastor pensionar, pasionat de istorie, autor al mai multor cărți despre istoria baptiștilor din România;
Constantin (Costel) Ghioancă (n. 1983), pastor la Biserica Creștină Baptistă „Adonai” din București, profesor la Institutul Teologic Baptist din București, doctor în teologie (coord. Vasile Talpoș) și filosofie (coord. Wilhelm Dancă);
Rebeca Sătmar (n. 2001), studentă la medicină și absolventă a Școlii de dirijori „Amadeus” din Cluj-Napoca.
Partajează asta:
5 minute de istorie: Culisele istorice și politice ale Patriarhiei Române
Patriarhii României au fost:
Miron Cristea (1925-1939)
Nicodim Munteanu (1939-1948)
Justinian (Iustinian) Marina (1948-1977)
Iustin Moisescu (1977-1986)
Teoctist Arăpașu (1986-2007)
Daniel Ciobotea (2007-prezent)
Partajează asta:
1 iulie 1923 – 1 iulie 2023: 100 de ani de la așezarea pietrei fundamentale a clădirii Seminarului Teologic Baptist din București
În urmă cu 100 de ani, pe 1 iulie 1923, Constantin Adorian a pus piatra de temelie a clădirii Seminarului Teologic Baptist din București, în prezent corpul B al Institutului Teologic Baptist din Bucuresti.
Punerea pietrei fundamentale a avut loc în cadrul unui serviciu religios dedicat acestui eveniment.
Mai multe informații în cartea Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România 1921-2021.
De asemenea, informații detaliate găsiți și în cartea Seminarul Baptist 1921-2021
Despre omul, pastorul, profesorul și vizionarul Constantin Adorian citiți în cartea Constantin Adorian: un lider baptist vizionar
*
Partajează asta:
Discursul lui Corneliu Coposu la Congresul Partidului Conservator din Marea Britanie (11 octb 1990)
Corneliu Coposu (1914-1995) a fost un politician român, greco-catolic, liderul opoziției din România postcomunistă. Acesta a fost membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea partidului de către comuniști în anul 1947, apropiat al președintelui PNT, Iuliu Maniu, ulterior a fost arestat și a petrecut 17 ani în închisorile comuniste. În anul 1990 a reînființat Partidul Național Țărănesc (PNȚ) sub numele de PNTCD al cărui președinte a fost de la înființare până la moartea sa (1990-1995). Corneliu Coposu a fost o personalitate a României secolului XX prin caracterul viziunea și eroismul său.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Coposu
Pastorul Paul Negruț de la Biserica Baptistă Emanuel din Oradea a fost cel care l-a tradus pe Corneliu Coposu, liderul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD).
Iată cum este prezentat evenimentul în cadrul unui articol de pe site-ul ziarului Adevărul
În 11 octombrie 1990, o delegaţie a Partidului Naţional Ţărănesc, condusă de Corneliu Coposu, era primită triumfal de premierul de la acea vreme al Marii Britanii, Margaret Thatcher, la Congresul Partidului Conservator. Coposu a susţinut un discurs în care a cerut sprijinul britanicilor pentru instaurarea democraţiei în România.
Delegaţia română condusă de Corneliu Coposu, preşedintele PNŢCD a fost primită de Margaret Thatcher la congresul Partidului Conservator din Marea Britanie în 11 octombrie 1990.
Din delegaţie au mai făcut parte Doina Cornea, Mihai Gheorghiu, lider al ligii studenţilor şi Paul Negruţ, pastorul bisericii creştine baptistă Emanuel din Oradea, cel care a asigurat traducerea discursului susţinut de Corneliu Coposu. Liderul ţărănist a amintit atunci de de impunerea comunismului cu ajutorul Armatei Roşii, de persecuţiile îndurate pe parcursul acelor ani, precum şi de momentul decembrie 1989 când România şi-a recăpătat libertatea.
Coposu a menţionat că „noi am fost distruşi de Armata Roşie şi am renăscut în decembrie 1989”. În cadrul discursului său acesta a menţionat istoria de 140 de ani a PNŢ, lupta partidului împotriva comunismului şi mai nou (anii 90) lupta din opoziţie (referire la opoziţia politică) împotriva neocomunismului şi a socialismului. De asemenea, Corneliu Coposu a evocat în discursul său Partidul Conservator despre care a menţionat că este speranţa României şi speranţa Europei. de asemenea, a scos în evidenţă personalitatea liderului Partidului Conservator, Margaret Thatcher afirmând că acesta este „prima personalitate a continentului de la care România şi ţările din Est aşteaptă salvarea spre o nouă democraţie”.
Prima personalitate prezentată la Congres a fost Doina Cornea, care a fost aplaudată şi ovaţionată îndelung de membrii Partidului Conservator. Fiecare membru al delegaţiei române a fost primit şi felicitat personal de Margaret Thatcher. Primirea liderului ţărănist Corneliu Coposu a fost, de asemenea, triumfală. Fiecare proproziţie a discursului susţinut de acesta a fost însoţită de aplauzele participanţilor la Congres.
Partajează asta:
Sorin Bădrăgan – Care ar trebui să fie relația dintre Biserică și Stat?
În cadrul acestei scurte prezentări a unui subiect destul de disputat, cel al relației dintre Biserică și Stat, Conf. Univ. Sorin Bădrăgan, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, pornește de la apariția și dezvoltarea creștinismului care se realizează în cadrul unui imperiu păgân, Imperiul Roman, și continuă apoi incursiunea istorică. De la individ se trece la instituție, context în care face o incursiune istorică succintă a relației dintre Biserică – Stat și militează pentru o biserică liberă într-un stat liber. Interesant este și menționarea celor două modele medievale: ale relației dintre Biserică și Stat: cezaro – papismul care duce și la lupta pentru învestitură în Occident între Biserică și autoritatea politică și simfonia bizantină în Est. Alte modele ale relației dintre Biserică și Stat la care face referire profesorul și pastorul Sorin Bădrăgan sunt cele anabaptiste și baptiste.
În ceea ce privește ideea unei biserici libere într-un stat liber putem spune că este idealul multor credincioși, inclusiv al celor din generația actuală, dar realitatea a demonstrat și demonstrează că nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. Din nefericire nici măcar în societățile democratice lucrurile nu stau întotdeauna așa, fapt pentru care apar impuneri din partea statului, iar relația dintre cei doi poli de putere, eclesiastică și politică, este de multe ori una sinuoasă. Consecința fiind aceea că, de cele mai multe ori, Biserica ca instituție este nevoită să lupte pentru principiile sale, să se supună uneori statului renunțând la unele dintre principiile sale, sau, în cazuri extreme, aceasta ajunge să fie scoasă în afara legii, să-și piardă recunoașterea din partea autorităților, adică a Statului. Spun aceasta pentru că Biserica ca instituție este sub autoritatea Statului, a legii, situație valabilă și în România. Un exemplu fiind situația din China unde avem o biserică oficială recunoscută de autorități, dar și una clandestină care își ține serviciile religioase pe ascuns tocmai datorită faptului că normele de funcționare impuse de stat reprezintă o intruziune în viața internă a bisericii. În țările democratice funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică, model baptist de biserică liberă într-un stat liber. Acest lucru presupune că statul nu intervine în viața internă a bisericii, nu-i impune alte reguli, iar Biserica nu intervine în chestiunile politice. Acest model permite credincioșilor să se implice în politică ca și cetățeni ai statului.
Incursiunea în istoria Bisericii pe care o face Sorin Bădrăgan este interesantă și de folos pentru a înțelege, măcar în parte, cum s-a ajuns la relațiile actuale dintre Biserică și Stat.
Salut pe această cale inițiativa Prodocens Media și faptul că mai fac și astfel de emisiuni.
Istorie Evanghelica 