Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat o măsură reper în libertatea religioasă, H.Res.306
În urmă cu câteva ore, Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat o măsură reper în libertatea religioasă, H.Res.306, prin care i se solicita Turciei să retrocedeze proprietăţile bisericilor creştine furate prin genocid, şi să pună capăt represiunii asupra membrilor supravieţuitori ai vastei civilizaţii creştine, care odată reprezenta o majoritate pe teritoriul Republicii de astăzi a Turciei, informează, în exclusivitate, serviciul de presă LONews, al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe.
„În ciuda pretenţiilor recente ale primului-ministru Erdogan despre aşa-zisele progrese privind libertatea religioasă, comunităţile creştine din Turcia continuă să se confrunte cu discriminarea gravă”, a explicat congresmanul Royce. „Astăzi, Camera Reprezentanţilor din SUA a considerat şi a adoptat o legislaţie care solicită guvernului Turciei să pună capăt discriminării religioase, permiţând rugăciunea şi educaţia religioasă, şi retrocedând proprietăţile furate ale Bisericii. Statele Unite au un interes puternic în promovarea libertăţii religioase în străinătate”.
Rep. Berman: „Această importantă rezoluţie atrage atenţia Turciei, ca ea să respecte moştenirea creştină antică a Anatoliei şi să-i trateze pe membrii comunităţilor sale creştine, ca cetăţeni liberi şi egali. Turcia ar trebui să ia măsuri imediate pentru a restabili toate bunurile bisericeşti confiscate şi pentru a permite libertatea deplină a cultului şi educaţiei religioase în toate comunităţile creştine”
Citește articolul integral pe site-ul http://stiri.lacasuriortodoxe.ro
Originile Inchiziţiei – prima parte via Istorii regasite

Inchiziţia a fost creată cu scopul de a cerceta şi a-i descoperi pe eretici, de a-i ancheta, de a le încheia actele de acuzaţie şi de a-i preda pe cei vinovaţi tribunalelor laice pentru judecare condamnare şi pedepsire. Prin termenul de erezie se înţelegea o serie de abateri de la dogma bisericii catolice.
Astfel, era socotit ca fiind eretic acela care punea la îndoială litera Evangheliei şi cuvântul unui călugăr, indiferent de comportarea acestuia. Mai era de asemenea considerat eretic şi ţăranul care întârzia la predarea dijmei către mănăstire, sau meseriaşul de la oraş care depunea un obol prea mic în “cutia milei”, sau femeia care mergea la piaţă într-o zi de post… Şi exemplele pot fi înmulţite.
În limba latină “inquisitio” inseamna “cercetare“. Încă de la aparţia sa inchiziţia şi-a propus ca scop cercetarea şi descoperirea ereticilor care începuseră să se înmulţească, luând o amploare îngrijorătoare, fie că era vorba de vrăjitoare sau de abateri de la credinţă. În atitudinea faţă de eretici, autorităţile clericale, care jucau un rol de prim plan în viaţa socială a timpului, au evoluat de la o relativă indulgenţă într-o primă etapă, la o asprime din ce in ce mai mare, mergând până la aplicarea unor pedepse extreme. Sf. Augustin, de pildă, recomanda tratarea acelora care încălcau dogma cu o “temperata severitas”, ceea ce însemna de regulă condamnări la amenzi mai mici sau mai mari şi la exil. Amenzile puteau culmina cu confiscarea bunurilor şi a averii, bineînţeles în folosul bisericii. Începute în secolele X-XII, execuţiile ereticilor prin ardere pe rug sau spânzurare s-au înmulţit în Franţa, Italia, Imperiul Romano-German şi Anglia. Cu toate acestea, încă în 1184, papa Lucius al III-lea şi împăratul Barbarossa au căzut de acord ca pedepsele aplicate celor vinovaţi de această crimă să se reducă la exil, confiscarea averii, dărâmarea locuinţei şi pierderea drepturilor civile.[…]
Marturia unui fost lucrator din Securitate care L-a cunoscut pe Dumnezeu via remembering7
Din cultele religioase, biserica care a fost cel mai oprimata a fost cultul penticostal. Ortodocsii sau catolicii faceau voia noastra. Ce le spuneam sa faca, aia faceau. Penticostalii aveau ceva deosebit: lucrarea Duhului Sfant. In vremea aceea, la cabinetul 2 s-a pus problema daca putem sa starpim pe acesti penticostali. Articolul 30 din Constitutie nu ne dadea dreptul acesta. Asa ca am inceput sa actionam asa cum ne invatau instructorii nostri: cum sa lovim sub centura, ca cei din afara sa nu afle de crimele si marsaviile pe care le savarseam. In trei ani de zile au reusit sa faca din mine un călăau, un om care ucide cu sange rece nu oameni vinovati ci oameni nevinovati, copii ai lui Dumnezeu.
Trebuie sa stiti ca in fruntea cultului era un om de-al nostru care intotdeauna supraveghea activitatea cultului si se supara foarte mult cand cei care erau pusi sa faca conform planurilor noastre nu ascultau…
Citește continuarea în cadrul articolului Fragmente din marturia unui securist pocait – 1.
.
Pavel Nicolescu – initiatorul ALRC (foto)

http://centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com
Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.
Am dorit doar să readuc în atenție personalitatea pastorului Pavel Nicolescu și rolul său în viața religioasă contemporană.
SUA: Mii de capelani militari refuză căsătoriile gay
O coaliție de peste 2.000 de capelani creștini evanghelici a anunțat că membrii săi nu vor oficia ceremonii de nuntă pentru cuplurile homosexuale, informează LifeSiteNews.
Alianța Capelanilor pentru Libertate Religioasă s-a alăturat Arhidiecezei Catolice pentru Servicii Militare și a spus „nu” directivei date de Pentagon prin care capelanii militari au fost autorizați să oficieze nunți gay.
Deși reprezentanții alianței spun că îi încurajează pe capelani să rămână în armată, există printre ei și slujitori care au decis să se retragă din serviciu din pricina deciziei Pentagonului.
Pentagonul a hotărât să permită capelanilor militari oficierea de uniuni între partenerii de acelaşi sex, fie în incinta sau în afara unei baze militare. Aceeaşi hotărâre permite oficierea de ceremonii private pe proprietatea Departamentului Apărării.
Poze de la sustinerea publica a tezei de doctorat
Astăzi, 30 septembrie 2011, am avut susținerea publică a tezei de doctorat. Ultimul examen din ciclul acesta de studii. Avân sprijinul logistic al unui fotograf profesionist 🙂 în persoana lui Ionuț Tătaru, sunt în măsură să fac o trecere în revistă, vizuală de această dată, a ședinței publice. Voi revenii cu alte detalii, inclusiv doua înregistrări video.
Împreună cu coordonatorul meu, Academician Dinu C. Giurescu
Grupul celor mari
M-am alăturat și eu grupului
Privind încrezător spre viitor
Comisia
Profesorul Giurescu preocupat de descifrarea raporturilor dintre Biserică și Stat
Timișoara este alături de noi prin profesorul și pastorul Alexandru Neagoe oferindu-ne speranță și încredere
Dr.Ecaterina Lung. Un profesor și un om extraordinar preocupat de bunul mers al tuturor lucrurilor.
Aici în calitate de președinte al comisiei.

Un (fost) ministru de externe încearcă să deslușească natura raporturilor dintre Stat și Biserică în comunism
Articole pe același subiect
Dinamica raportului dintre Stat și BCB din Romania intre anii 1948-1965
Bisericile Baptiste din România între constrangere, colaborare și rezistență (1948-1965) (aici găsiți rezumatul tezei)
Festivalul Sperantei cu Franklin Graham (imagini si din 1985)
Conține imagini de la vizita lui Billy Graham în România din anul 1985.
O familie din California a fost amendată de primărie pentru că a găzduit o întâlnire de studiu biblic.
La doar câteva zile de la vestea că SUA critică România pentru libertatea religioasă, publicaţia The Christian Post relatează despre un incident inedit care a avut loc într-un stat american. O familie din California a fost amendată de primărie pentru că a găzduit o întâlnire de studiu biblic.
Cuplul din San Juan Capistrano au primit o amendă de 300 de dolari pentru activitatea religioasă care, potrivit autorităţilor, a încălcat codul municipal. Regulamentul cu pricina interzice funcţionarea organizaţiilor „religioase, non-profit sau a fraternităţilor” în zone rezidenţiale fără un „permis condiţional”, relatează Capistrano Dispatch.
Stephanie Fromm, proprietarul casei, s-a arătat indignat de decizia autorităţilor: „cum îndrăznesc să ne spună că nu putem face ce vrem la noi în casă? (…) Normal ar fi să pot fiu ospitalieră în propriul cămin.”
Codul municipal este o lege „reactivă”, scrie Christian Post, indicând că este aplicat pe baza unei plângeri. Fromm a recunoscut că este o persoană care s-a plâns de activităţile respective, însă a menţionat că studiul s-a desfăşurat în casă şi că singurul zgomot ar fi putut fi cel al radioului, care era pus în surdină în timp ce musafirii conversau.
Brad Dacus, președintele Pacific Justice Institute a emis o declaraţie de presă în care apreciază că „a impune necesitatea unui permis pentru studiul biblic acasă este ceva scandalos.”
Vasilică Croitor despre „Rascumpararea memoriei” – Interviu – un an de la lansare – Partea II

În septembrie 2010, pastorul Vasilică Croitor, și-a lansat cartea Răscumpărarea Memoriei, lucrare care s-a dovedit mai mult decât o simplă carte prin informațiile furnizate dar și prin dezbaterile pe care aceasta le-a iscat. După un an de zile, în septembrie 2011 autorul cărții a acordat un interviu lui Mihai Ciucă publicat în două părți. Prima parte a fost publicată aici și anunțată de mine aici. Cea de-a doua parte a interviului tratează problema contestării realităților cuprinse în carte, a încercărilor de discreditare a autorului său a cărții. În concluzie preiau din partea de final a interviului discuția despre așteptările autorului precum și impactul demersului său.
M.C.: Totuși, îmi imaginez că atunci când ai inițiat acest demers, ai sperat că el va avea un anume impact. Dacă ar fi să corelezi rezultatul cu așteptările inițiale, care ar fi obiectivul care (încă) nu a fost atins? Și aș vrea să știu dacă există și rezultate surpriză, pe care nu le-ai anticipat…
C.V.: De bună seamă că am scris cu așteptări, dar nu cele imaginate de criticii mei. Principala așteptare a fost aceea de a genera un dialog care până la apariția cărții nu fusese posibil. Acest obiectiv a fost atins și cred că este un câștig important. Aș menționa aici și faptul că o serie de păstori și lideri de opinie și-au deschis bloguri, au început să interacționeze cu alții cum nu s-a mai întâmplat până acum. Dacă este să mă refer la rezultatele spirituale, decizia de a ne asuma istoria și a ne pocăi în mod colectiv, acestea depind de cei așezați în funcțiile de autoritate. Eu am fost un mesager, nimic mai mult. Îmi pare rău să văd că liderii au ratat șansa de a chema biserica la pocăință, după modelul biblic. Cred însă, cu toată convingerea, că va veni o zi în care biserica își va asuma istoria cu bune și cu mai puțin bune. Întrebarea este dacă o vor face liderii de astăzi, sau Dumnezeu va ridica o altă generație pentru aceasta.
Citește continuarea aici: http://rascumparareamemoriei.wordpress.com/





















