Cristian Pătrăşconiu în dialog cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală
Cristian Pătrăşconiu a realizat un interviu cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală. Este un interviu interesant în care sunt abordate probleme importante dintr-un unghi interessant. Mai jos am preluat un fragment de pe site-ul LaPunkt.ro unde Baconschi vorbește despre atitudinea elitei politico-birocratice europene față de religie.

Teodor Baconschi – foto LaPunkt.ro
Pare că religia încurcă foarte tare actuala elita politico-birocratică europeană. De ce? Ce e aşa de problematic în această privinţă încît – bunăoară, a propos de rădăcinile civilizaţiei europene, de refuzul lor, cum să zic, constituţional aproape – să fugim aşa de tare de moştenirea creştină?
Nu e o atitudine nouă și nici nu e vorba despre o specialitate a funcționărimii de la Comisia Europeană. În fond, la 1789, în Franța, vechea Europă creștină a suferit o tentativă de asasinat. Napoleon și, ulterior, Congresul de la Viena, au repus lucrurile la locul lor, oferind continentului aproape un secol de pace, până la 1916, când vechii demoni ai raționalismului tehnic și ateismului antropocentricc au răbufnit în Primul Război Mondial. Au urmat cele două totalitarismle, nazist și comunist, de dreapta și de stânga: două mari utopii sângeroase, care nu aveau nimic de-a face cu tradiția creștină și care, de fapt, au căutat să o distrugă: fie prin Supraomul arian, caricatură după Nietzsche, fie sub forma Omului Nou, care domină natura, știința și aruncă religia la coșul de gunoi al obscurantismului. Sigur că, în paralel, civilizația creștină s-a apărat, fie prin papalitate, fie prin revalorizarea romantică a Evului Mediu, prin curentul politic conservator (Joseph de Maistre și compania), fie prin creștin-democrația postbelică, inspiratoare a proiectului unei Uniuni Europene. Însă răul a fost făcut. Secularizarea lumii europene a continuat prin educația din universități, unde filonul anticlerical și raționalist, din secolul XIX, s-a amplificat sub forma unei religii a științei, umanității și progresului social. Astăzi, acest releu desacralizant și deicid e continuat prin dogmatica poliție morală a corectitudinii politice: o școală a anti-memoriei, a culpabilizării trecutului european și a muzeificării creștinismului. La toată această debandadă spirituală au contribuit însă și alți factori, precum consumismul sau laicizarea radicală din comunitățile protestante.
Maxima zilei – 23 aprilie 2016
Dictatura este regimul mediocrității.
Alexandru Paleologu, Sfidarea memoriei
Evoluția lăcașelor de cult ale bisericilor baptiste din România în perioada 1990-2016

Nicolae Geantă a realizat o scurtă prezentare statistică a evoluției postdecembriste a lăcașurilor de cult din România din cadrul căreia am extras datele referitoare la cultul baptist.
Potrivit statisticii realizate de Secretariatul de Statpentru Culte și prezentată de Nicolae Geantă, în funcție de creșterea anuală postdecembristă, baptiștii au înregistrat o creștere de 113,7%.
Raportat la numărul de credincioși pe biserică, cultul baptist are un locaş la 72 de credincioși.
În cifre absolute, în România anului 2016 sunt 27.384 de lăcaşe de cult, din care evanghelicii au 5169 (penticostalii 2925, baptiştii 1571, creştinii după Evanghelie 459, tudoriştii 214), adventiştii 1269, reformaţii 1352, catolicii 1632 etc. Domină evident ortodocşii 16.403 (adică 59,9 % din totalul lăcaşelor de cult din ţară).
În prezent, Biserica Ortodoxă construieşte 1078 de lăcaşe, penticostalii 182, adventişti 83, baptiştii 46, creştinii după evanghelie 17, greco-catolicii 79, reformaţii 40, romano-catolicii 40 etc.
Extras din articolul lui Nicolae Geantă, „Lăcașe de cult în România. Evoluția postdecembristă (1)”
Sursa: http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/lacase-de-cult-in-romania-evolutia_17.html
*
Articole relaționate
Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930
Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010
Situatia procentuala a baptistilor pe judete (1992)
Structura confesională a populaţiei (2010)
Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)
Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011
Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.
Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002
Baptistii din Romania la recensamantul din 2002
Statistică Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România – 2003
Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)
Creştinii după Evanghelie în Europa – Statistici
Maxima zilei – 20 aprilie 2016
Unde nu e moral, acolo e corupție și o sațietate fără prințipuri , va să zică nu le are.
Zaharia Trahanache în „O scrisoare pierdută” de Ioan Luca Caragiale
Maxima zilei – 17 aprilie 2016

Nu instaurezi o dictatură ca să aperi o revoluție, ci revoluția o faci ca să instaurezi dictatatura.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984), București, 1991, p. 232.
Maxima zilei – 16 aprilie 2016

Puterea nu este un mijloc, puterea este un scop în sine.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984), București, 1991, p. 232.
Maxima zilei – 15 aprilie 2016

Cine controlează trecutul controlează viitorul.
Cine controlează prezentul, controlează trecutul.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984), București, 1991, p. 218.
Cărți despre creștinii evanghelici din România în perioada comunistă

În această seară la întâlnirea de tineret de la Biserica Baptistă Isus Mântuitorul din București s-a proiectat filmul Cartea care a schimbat lumea și s-a vorbit despre implicarea credincioșilor evanghelici în transportul ilegal de Biblii.
În acest context s-a vorbit și despre lucrări care tratează persecuția politică și religioasă din perioada comunistă.
Voi reveni cu amănunte despre această întâlnire
Maxima zilei – 13 aprilie 2016

Apariția tiparului (…) a facilitatat, iar filmul și radioul au sprijinit manevrarea opiniei publice.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984)
Maxima zilei – 12 aprilie 2016

Dacă omenirea ar avea de ales între libertate și fericire marea majoritate a omenirii ar prefera fericirea.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984)











