Arhive categorie: Politică

Efecte ale clasificarii universitatilor

De Marius Silvesan pe | 6 comentarii

 Dupa anuntarea rezultatelor primei clasificari a Universitatilor din Romania, Ministerul Educatiei a publicat ordinul privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2011-2012. Prima consecinta a clasificarii este ca universitatilor din prima categorie le-au fost alocate 85% din locurile la doctorat. Altfel spus, un buget mult marit, dupa cum a anuntat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu. HotNews.ro va prezinta cifrele de scolarizare, comparate cu cele de anul trecut – defalcate pe fiecare universitate in parte

Finantarea bugetara a universitatilor la master si doctorat se calculeaza in functie de domeniul si forma de studiu pe care le urmeaza studentul, in baza unor coeficienti propusi de Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). O parte a fondurilor este alocata catre universitati „in functie de numarul de studenti echivalenti unitari; notiunea student echivalent unitar exprima, in termeni matematici, faptul ca procesul de pregatire universitara a unui student necesita costuri diferite, in functie de domeniul si forma de invatamant la care acesta este inscris”, se arata inMetodologia de repartizare pe institutii de invatamant superior a alocatiilor bugetare pentru finantarea de baza in anul 2011.

  • Precizam ca aceasta clasificare realizata de Asociatia Universitatilor Europene se refera la universitati si nu la facultati, acestea din urma fiind definite in Legea Educatiei Nationale, la art. 132 alin. 1 ca „unitati functionale care elaboreaza si gestioneaza programele de studii.Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului”. Potrivit Metodologiei de evaluare in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii, evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii universitare se realizeaza anual.

Locurile la Master alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I) 

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 3.900 locuri master
Universitatea din Bucuresti – 4.260
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 70
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 1.900
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.940
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 450
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 4.000
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 120
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 1.920
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 2.600
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 140
Universitatea Politehnica din Timisoara – 1.550
Total: 22.850

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 623 locuri master
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 95
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 560
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 90
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 490
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 100
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 600
Universitatea din Craiova – 1.550
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 45
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 680
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 360
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 140
Universitatea din Oradea – 700
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 750
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 320
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.040
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara- 20
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 91
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 98
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” din Bucuresti – 95
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 282
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20
Total: 10.370

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 90 locuri master
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 190
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 110
Universitatea de Nord Baia Mare – 110
Universitatea din Petrosani – 100
Universitatea din Pitesti – 250
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 280
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 150
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 340
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 350
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 50
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 150
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 110
Universitatea Maritima din Constanta – 100
Total: 2.380

Legea Educatiei Nationale spune, la art. 222 alin. 1 ca „invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa, in conditiile legii„. La alin. 2, se precizeaza ca „in invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar”.

Ordinul ministrului Educatiei privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclul de studii universitare de master in vederea admiterii la studii in anul universitar 2011-2012, publicat marti 6 septembrie in Monitorul Oficial, prevede ca „pentru ciclul de studii universitare de master cu taxadesfasurat in cadrul institutiilor de invatamant superior de stat, particulare acreditate si particulare autorizate sa functioneze provizoriu, care au dreptul legal sa organizeze studii universitare de master, cifra de scolarizare este aprobata de catre senatul universitar„.

„Senatul universitar aproba cifra de scolarizare cu taxa pentru fiecare program de studii universitare de master care functioneaza legal (…) cu respectarea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire, rezultat in urma evaluarii externe realizate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invatamantul Superior, denumita in continuare ARACIS”, precizeaza ordinul de ministru.

Locurile la Doctorat alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

Ordinul de ministru precizeaza ca „modul de alocare a locurilor pentru studii universitare de doctorat constituie criteriu de evaluare a performantei scolilor doctorale si a institutiilor de invatamant superior”. Legea Educatiei Nationale prevede la articolul 167 alin. 2 ca „un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat”.

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I) 

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 500 locuri doctorat
Universitatea din Bucuresti – 553
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 95
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 129
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 270
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 452
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 211
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 330
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 70
Universitatea Politehnica din Timisoara – 137
Total: 2.905

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti- 20 locuri doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati- 18
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu- 20
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 15
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 40
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 15
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 12
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 20
Universitatea de Arte din Targu Mures – 8
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 27
Universitatea de Vest din Timisoara – 55
Universitatea din Craiova – 22
Universitatea din Oradea – 12
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 13
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 16
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 44
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 15
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 22
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 12
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 10
Total: 470

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 6 locuri doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 3
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 3
Universitatea de Nord Baia Mare – 3
Universitatea din Petrosani – 4
Universitatea din Pitesti – 6
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 19
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 10
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 10
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 8
Universitatea Maritima din Constanta – 5
Total: 77

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a declarat marti ca „ordinul de ministru pentru alocarea locurilor la doctorat prevede ca locurile la doctorat in sanul universitatilor se vor aloca preferential celor care indeplinesc criteriile de abilitare, dupa care se vor aloca celor care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru granturi si parteneriate si apoi celor care sunt profesori conducatori de doctorat si nu indeplinesc aceste standarde”. Mai multe detalii privitoare la criteriile de acordare a locurilor la doctorat, in Ordinul de Ministru atasat

Tot marti, Funeriu a anuntat ca aceasta clasificare a universitatilor are ca rezultat faptul ca universitatile de cercetare avansata si educatie (categoria I) au primit in acest an universitar un numar total de locuri la master si doctorat cu aproximativ 20% mai mare decat in anii precedenti (ceea ce inseamna, in total, ca acestei categorii i-au fost alocate aproximativ 84% dintre locurile la doctorat)
– universitatile de educatie stiintifica si cercetare (categoria a II-a) au primit un numar de locuri aproximativ egal la master fata de anul trecut si un numar de locuri la doctorat diminuat;
– universitatile centrate pe educatie (categoria a III-a) au primit un numar diminuat de locuri la master si doar pentru programele care sunt de calitate. Concret, aproximativ 1,6% din locurile de la doctorat merg la universitati din categoria a III-a

Legea Educatiei Nationale precizeaza ca „scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatile, respectiv parteneriatele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumita in continuare IOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice”.

Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, pe baza rapoartelor Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) referitoare la calitatea resurselor umane. Legea Educatiei noteaza ca „studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite”. „Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca anual, prin hotarare a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare”, se arata in articolul 160 alin 2 din LEN.

  • Cifrele de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2010-2011
Universitatea „Politehnica” din Bucuresti – 3.700 locuri Master / 450 locuri Doctorat
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti – 600 locuri Master / 50 locuri Doctorat
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 100 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 620 Master / 77 Doctorat
Universitatea din Bucuresti – 3.260 Master/ 410 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti – 20 Master / 75 Doctorat
Academia de Studii Economice din Bucuresti – 1.690 Master / 100 Doctorat
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88 Master / 14 Doctorat
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” Bucuresti – 85 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport Bucuresti – 120 Master /12 Doctorat
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 550 Master / 50 Doctorat
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 180 Master / 19 Doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 410 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 370 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Nord din Baia Mare – 330 Master / 16 Doctorat
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270 Master / 75 Doctorat
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.670 Master / 200 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 375 Master / 51 Doctorat
Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.260 Master / 360 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca – 40 Master / 50 Doctorat
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72 Master / 12 Doctorat
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 90 Master / 12 Doctorat
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 700 Master / 58 Doctorat
Universitatea Maritima din Constanta – 100 Master / 6 Doctorat
Universitatea din Craiova – 1.620 Master / 70 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 50 Master / 30 Doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 770 Master / 70 Doctorat
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” din Iasi – 1.694 Master / 180 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 410 Master / 50 Doctorat
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi – 2.100 Master / 260 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” din Iasi – 90 Master / 40 Doctorat
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 150 Master / 20 Doctorat
Universitatea din Oradea – 900 Master / 30 Doctorat
Universitatea din Petrosani – 335 Master / 10 Doctorat
Universitatea din Pitesti – 695 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiesti – 425 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 245 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Lucia Blaga” din Sibiu – 1.071 Master / 75 Doctorat
Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava – 580 Master / 40 Doctorat
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 700 Master / 66 Doctorat
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 210 Master
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 295 Master / 8 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 25 Doctorat
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40 Master / 5 Doctorat
Universitatea „Politehnica” din Timisoara – 1.200 Master / 90 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 358 Master / 60 Doctorat
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.109 Master / 100 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 35 Master / 50 Doctorat
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 36 Master
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 107 Master
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazu” din Bucuresti – 140 Master
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 340 Master
Academia Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din Brasov – 0 Master/Doctorat
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20 Master
Academia Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu” din Sibiu – 24 Master
Institutul Medico – Militar din Bucuresti – 0 Master/DoctoratVezi aici ordinul de ministru din mai 2010 privind repartizarea cifrelor de scolarizare pe institutii de invatamant superior, in vederea admiterii la studii in anul universitar 2010-2011

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10060048-primele-efecte-ale-clasificarii-universitatilor-cum-luat-partea-leului-din-locurile-alocate-master-doctorat-universitatile-din-prima-grupa-valorica.htm?cfnl=

Articole similare

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor romanesti

 

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

Publicat în: Educație, Știri, Politică | Etichetat: , ,

Bisericile penticostala, adventista si evanghelica nu mai sunt recunoscute de legea cultelor din Ungaria

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege a cultelor care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2012 în urma căreia vor fi recunoscute doar 14 comunități religioase. Printre aceste comunități se numără și Biserica Baptistă. Dintre comunitățile nerecunoscute fac parte, printre altele, Biserica Evanghelică Metodistă, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Penticostală și Armata Salvării. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a protestat alături de alți activiști și apărători ai drepturilor omului împotriva legii. Conform unei scrisori deschise adresate Consiliului Uniunii Europene, semnată de foști membri ai opoziției liberale, legea încalcă libertatea religioasă.

Dr Kalman Meszaros, Președintele Uniunii Baptiste din Ungaria, consideră legea binevenită întrucât guvernul a decis să trateze comunitatea baptistă la fel ca pe celelalte biserici istorice. Iar acest lucru este binevenit întrucât baptiștii au fost recunoscuți în Ungaria din 1895, iar predecesorii lor, anabaptiștii, au fost rpezenți începând cu 1523. Este regretabil, a afirmat Kalman Meszaros, că noua lege nu arată suficient interes pentru comunitățile religioase independente. Baptiștii din Ungaria sunt organizați în 368 de biserici locale care însumează un număr de 12 000 de credincioși.

Președintele comunității adventiste din Ungaria, Tamas Ocsai, este dezamăgit de noua lege mai ales că reprezentanții guvernului au promis anterior adventiștilor recunoaștere deplină. În momentul de față, comunitatea adventistă numără 4600 de membri în 110 biserici. Metodiștii au 2000 de membri în 34 de biserici. Conform declarațiilor lor, metodiștii vor continua să solicite recunoașterea oficială contând pe sprijinul bisericilor deja recunoscute.

Printre cele paisprezece culte religioase recunoscute în Ungaria se numără și trei comunități evreiești. Organizațiile religioase care vor dori să obțină recunoaștere oficială trebuie printre altele să fi existat de cel puțin 20 de ani în Ungaria și să respecte rpevederile constituționale. Actuala lege se aplică și în cazul orelor de religie din școli care sunt finanțade de către stat.

După intrarea în vigoare a legii se estimează că circa 300 de comunități și organizații religioase nu vor mai exista.

Ruben Ologeanu

Sursa: http://revistacrestinulazi.ro/

Articole similare

O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial

Publicat în: Adventişti, Baptişti, Evanghelici, Libertate religioasă, Politică, Postcomunism, Religie | Etichetat: , ,

Vladimir Tismaneanu : „Totalitarismul a fost patologia absoluta a veacului trecut”

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Totalitarismul a fost patologia absoluta a veacului trecut. In pofida predictiilor euforice, infrangerea nazismului si colapsul  comunismului nu au dus la extinctia atractiei spre formulele de tip totalitar.

http://tismaneanu.wordpress.com/2011/09/07/liturghii-bolsevice-stalin-cursul-scurt-si-gramatica-totalitarismului/

Publicat în: Comunism, Cultură, Istorie, Politică | Etichetat: ,

Iunie 1966: Vizita patriarhului Justinian Marina în Anglia

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

În virtutea bunelor relaţii dintre Anglia şi România, în perioada interbelică, contactele dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea Anglicană fuseseră extrem de cordiale. Instalarea comunismului în România a condus inevitabil la ruperea relaţiilor dintre cele două Biserici, după cum cerea puterea sovietică prin vocea patriarhului

Patriarhul Alexei al Moscovei la conferinţa interortodoxă din 1948

Dezgheţul din 1955 a oferit ocazia reînnodării contactelor dintre cele două Biserici, mai ales prin vizita, din iunie 1965, a arhiepiscopului Arthur Ramsey de Canterbury în România. Un an mai târziu, patriarhul Justinian Marina răspundea la invitaţia acestuia, fiind primit la Londra ca un şef de stat, vizitând numeroase mănăstiri, participând la anumite servicii religioase, fiind în mijlocul credincioşilor români din capitala britanică. Patriarhul român a fost primit inclusiv de regina Elisabeta a Marii Britanii, care i-a oferit în dar un automobil Rolls Royce. Faţă de gestul reginei, patriarhul i-a spus: “Majestate, vă mulţumesc. Sunteţi foarte generoasă, dar sunt informat că sunteţi preşedinta Societăţii Biblice Britanice. Patriarhii români de dinaintea mea au editat fiecare câte o Biblie, care le poartă numele.

Eu am mai mult de 10 ani şi nu am izbutit să am o Biblie. Vă rog, în locul maşinii, daţi-mi hârtie şi materiale de legătorie, ca să pot tipări şi eu Biblia”. Astfel, au fost publicate cele 20.000 de exemplare ale Bibliei de la 1968.

Adrian Nicolae Petcu.

http://www.ziarullumina.ro/articole;1699;0;58460;0;Iunie-1966-Vizita-patriarhului-Justinian-Marina-in-Anglia.html via http://istoriabisericii.wordpress.com/2011/09/04/iunie-1966-vizita-patriarhului-justinian-marina-in-anglia/

Publicat în: Comunism, Creștinism, Istoria Bisericii, Politică, Religie | Etichetat: , , ,

Înfruntând regimul totalitar comunist cu legea în mână.

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

În deschiderea programului de toamnă al Centrului Areopagus vă invităm Joi, 8 septembrie 2011 de la ora 19:00 să luaţi parte la un dialog deosebit în cadrul forumului „Înfruntând regimul totalitar comunist cu legea în mână.”

 Suntem onoraţi să îi avem ca invitaţi pe domnul Silviu Rogobete, Consul General al României în Cape Town, Africa de Sus, împreună cu domnul Nelu Prodan, avocat, Consul Onorific al României în SUA.

 În timpul regimului comunist avocatul Nelu Prodan a apărat creştini evanghelici dizidenţi.  Actualmente profesează în SUA şi este Consul onorific al României în această ţară.

 Forumul va avea loc la sediul Centrului Areopagus din Calea Martirilor 104, Timişoara.

2011-09-08
http://www.areopagus.ro/

Publicat în: Anunţuri, Comunism, Creștinism, Educație, Evanghelici, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Politică, Religie | Etichetat: , ,

Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria

De Marius Silvesan pe | 3 comentarii

Ion Antonescu

Un aspect mai puțin cunoscut al istoriei recente este intenția Mareșalului Antonescu de a-i deporta pe creștinii evanghelici, considerași sectanți, la Bug, adică în Transnistria (teritoriul dintre Nistru și Bug -vezi harta). Ordinul secret preciza fără echivoc dispoziția ca „toți membrii sectelor religioase să fie trimiși imediat în organizațiile de pe Bug.” Menționăm faptul că baptiștii aveau statutul de asociație religioasă și au reușit în anul 1940, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe, să obțină statutul de cult religios. Dată fiind evoluția situației internaționale (ne aflăm în timpul celui de-al doilea război mondial -1939-1945-), a opoziției Bisericii Ortodoxe, a deselor schimbări la conducerea Ministerului Cultelor, precum și a faptului că recunoașterea nu s-a realizat prin intermediul unui decret regal, așa cum se va întâmpla în toamna anului 1944, baptiștilor li se va retrage recunoașterea oficială, bisericile lor fiind închise între 1942-1944.  Mai mult decât atât, alături de ceilalți creștini evanghelici (penticostali, creștini după Evanghelie, adventiști), precum și de alte denominațiuni religioase încadrate în categoria sectelor, erau pasibili de deportare la Bug.

Unul din documentele pe care le-am identificat privind acest caz menționează următoarele:

Prefectura Jud. Muscel.

Comunicat Nr.10891 din 4 Iunie 1942

Către Primării și Posturile de Jandarmi.

               ,,Se aduce la cunoștință generală următoarele:

  1. Domnul Mareșal I. Antonescu, Conducătorul Statului, a hotărât ca toți membrii sectelor religioase să fie trimiși imediat în organizațiile de pe Bug.
  2. Pentru satisfacerea acestor dispozițiuni, autoritățile polițienești, jandarmerești și administrative vor întocmi de urgență tablouri de toți sectanții și asociațiuni religioase și îl vor înainta Prefecturii, spre a fi trimis Ministerului Afacerilor Interne care va lua măsuri de trimiterea acestora în Transnistria.
  3. Autoritățile jandarmerești împreună cu notarii vor stabili în comunele rurale după registrele sectanților, data când au fost înscriși fiecare membru, și la ce sectă au făcut declarații de trecere la oficiul de stare civilă.
  4. După efectuarea acestor operațiuni registrele se vor numerota, sigila și parafa după care se vor depune la preturi.

  Pastorii vor certifica exactitatea și numărul filelor; prezentul comunicat va fi aplicat în toate comunele din județ precum și în orașul Câmpul lung.

  Prefectul Jud. Muscel,

ss. General Nicolau.

Harta Romaniei in 1942 - Transnistria

Față de această situație, președintele cultului baptist, Constantin Adorian, a inițiat o serie de demersuri printre care și un memoriu către mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului. În cadrul acestui memoriu se menționau următoarele: „respectuos vă rugăm să binevoiți a da ordin să se revină asupra acestei măsuri, dându-se ordine lămurite și precise pentru ca creștinii baptiști să fie lăsați în pace pentru a-și putea vedea liniștiți de gospodăriile și ogoarele lor”.

Nu cunoaștem răspunsul autorităților și nici nu avem documente care să confirme faptul că ordinul de deportare a fost executat.

Publicat în: Baptişti, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Politică, Religie | Etichetat: , , ,

ONU verifică libertatea religioasă în Moldova

De Marius Silvesan pe | 3 comentarii

Libertatea religiei în Republica Moldova se află sub privirea scrutătoare a raportorului special al Națiunilor Unite, Heiner Bielefeldt, care, în perioada 1-8 septembrie efectuează o vizită în țara de peste Prut.

Heiner BielefeldtScopul vizitei este identificarea obstacolelor existente ce împiedică dreptul la libertatea religiei în Moldova, arată un comunicat al Guvernului, citat de ziarul Adevărul.

„Voi identifica orice obstacol existent sau emergent, care împiedică dreptul la libertatea religiei sau credinței în Republica Moldova și voi prezenta recomandări privind căile și mijloacele de depășire ale acestora,” promite raportorul la prima vizită a unui expert ONU în domeniul drepturilor omului vizând libertatea religiei.

Bielefeldt urmează să aibă mai multe întrevederi cu oficialități și autorități locale de la Chişinău, Orhei, Bălţi şi Tiraspol responsabile pentru probleme de religie sau credință. El se va întâlni de asemenea cu reprezentanți ai comunităților sau confesiunilor religioase, organizații ale societății civile și agenți ONU.

(Foto: Adevărul)

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/ONU-verifica-libertatea-religioasa-in-Moldova-4131.html

Publicat în: Libertate religioasă, Politică, Religie | Etichetat: , ,

Guvernul Fiji creste presiunile asupra metodistilor

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Conform unor materiale sosite de la membri-abonati din zona New York, USA, Guvernul militar din Fiji exercită din ce în ce mai multe presiuni asupra membrilor Bisericii Metodiste din această ţară, informeaza Agentia de stiri LacasuriOrtodoxe.

În rândul noilor represalii se înscriu interzicerea întâlnirilor în biserici, cu excepţia slujbelor de duminica şi, totodată, interdicţia aplicată preoţilor, de a părăsi ţara.

 Purtătorul de cuvânt al regimului militar, locotenent-colonelul Neumi Leweni a fost citat într-un articol Fiji Times, în data de 30 august 2011, afirmând că liderii metodişti vor fi obligaţi, de acum, să “solicite permisiuni” din partea Guvernului, pentru organizarea de întâlniri (cu excepţia slujbelor) sau de călătorii în străinătate.

http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/news/relatia-stat-biserica/guvernul-fiji-creste-presiunile-asupra-metodistilor.html

Publicat în: Persecuţie, Politică, Religie | Etichetat: ,

Experimente pe guatemalezi, o filă murdară a istoriei medicinei

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

O anchetă prezidenţială citată de BBC a relevat că cel puţin 83 de locuitori aiGuatemalei au murit în timpul unui experiment medical realizat de Statele Unite în anii 1940. Guatemalezii au fost infectaţi cu sifilis şi gonoree pentru a testa eficacitatea penicilinei.

Foto: tuskegeeexperiment.blogspot.comSute de persoane, provenind din rândul deţinuţilor, pacienţilor ai secţiilor de psihiatrie şi prostituatelor din Guatemala au fost infectate fără să îşi dea acordul pentru participarea la un asemenea experiment. Potrivit BBC, când acelaşi experiment a fost făcut anterior în SUA, oamenii de ştiinţă au avut consimţământul participanţilor.

Preşedintele Comisiei pentru Studiul Problemelor de Bioetică, dr Amy Gutmann, a numit acest experiment „o filă ruşinoasă a istoriei medicale.” Gutmann a subliniat importanţa unei „documentări precise a acestei nedreptăţi istorice evideten. Facem acest lucru în onoarea victimelor.”

Potrivit datelor furnizate de Comisie, circa 5.500 de guatemalezi au fost implicaţi fără voia lor în experimentul care a avut loc între 1946 şi 1948. Aproximativ 1.300 dintre aceştia au fost în mod intenţionat infectaţi cu sifilis, gonoree şialtă boală cu transmisiune sexuală cancroidă. Doar 700 de persoane din grupul celor infectaţi au primit un tratament şi cel puţin 83 din cei 5.500 de subiecţi au murit până în 1953.

„Cei implicaţi în studiu nu au aratat nici măcar minimul de respect pentru drepturile omului şi moralitate,” a declarat Gutmann.

Vicepreşedintele guatemalez, Rafael Espada, a declarat că guvernul va transmite scuze oficiale celor care au avut de suferit, ţinând cont de faptul că la experiment au luat parte şi doctori locali.

La începutul lunii octombrie a anului trecut, preşedintele american Barack Obama şi secretarul de stat, Hillary Clinton, au prezentat scuze Guatemalei. Gestul avea loc imediat după ce o cercetătoare de la o facultate americană a descoperit informaţiile despre experiemente în arhivele medicului John Cutler (decedat în 2003), care a fost responsabil de testele pe subiecţi umani.

http://www.semneletimpului.ro/stiri/Experimente-pe-guatemalezi–o-fila-murdara-a-istoriei-medicinei-4112.html

Publicat în: Istorie, Politică | Etichetat: ,

Liderii religioşi, excluşi de la comemorarea 9/11

De Marius Silvesan pe | 4 comentarii

Vestea că liderii religioşi nu vor avea un punct oficial în programul de comemorare a atacurilor de la 11 septembrie 2001 i-a luat prin surprindere pe cei mai mulţi dintre ei, scrie Christian Post. Criticii deciziei spun că liderii religioşi au avut un rol cheie în vindecarea de după tragedie şi că ar trebui să fie şi ei incluşi.

911 memorialFost adjunct al primarului din New York, Rudy Washington, aflat în funcţie la momentul atentatelor şi-a exprimat puternic nemulţumirea într-un interviu acordat Wall Street Journal. „Suntem în America, a ţine o comemorare fără rugăciune mi se pare o nebunie,” a declarat Washington.

Un purtător de cuvânt al primăriei a replicat că nici aniversările anterioare nu au cuprins servicii de rugăciune, citează aceeaşi sursă.

Pastorul Fernando Cabrera, de la biserica New Life Outreach International susţine că liderii religioşi au fost unii dintre pilonii redresării după tragedie, motiv pentru care nu ar trebui excluşi. „Când oamenii caută sensul, când ceva îi depăşeşte, când eşti într-o criză de acest nivel, privirile se îndreaptă spre oamenii bisericii,” a subliniat Cabrera.

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Liderii-religiosi–exclusi-de-la-comemorarea-9-11-4096.html

Publicat în: Politică, Religie | Etichetat: ,