Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă
Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

La această rubrică, la care nu am mai scris de ceva timp, vă aduc în atenție o carte aparte, una în care realul se împletește cu utopia, o carte despre o societate distopică, una în care sistemul controla totul.
În interiorul coperții întâi am găsit un rezumat succint și bine scris al acestei cărți la care voi adăuga câteva detalii despre conținutul lucrării.
„Minunata lume nouă pornește de la ideea unei societăți distopice care, pentru a-și controla cetățenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane și manipularea ei genetică până la mascarea minciunii în adevăr absolut. Rezultatul este o combinație de realități totalitare și scene din cel mai pur SF, în care cărțile sunt arse și singura cultură acceptată se naște din preceptele unui conducător megaloman, în care apariția unei ediții din Operele complete ale lui Shakespeare poate duce la răsturnarea unui regim absurd în care oamenii sunt concepuți în imense incubatoare, iar cei neatinși încă de morbul acestei „civilizații” sunt izolați în rezervații.
Personal, consider că lectura unei astfel de cărți nu este un lucru facil, dar cu siguranță în urma parcurgerii ei orizontul cunoașterii se lărgește. Această carte poate fi încadrată în aceeași categorie cu cea a lui George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru. După cum se menționează și în prezentarea de mai sus, cartea prezintă o societate distopică, utopică,Statele Unite ale Lumii, controlată în mecanismele sale principale. Scopul era asigurarea fericirii în limitele supunerii. Avem o răsturnare a valorilor și a conceptelor tradiționale. Spre deosebire de societatea tradițională nu mai aveam nașteri naturale, copiii erau creați in eprubetă, și dezvoltați în cadrul unor incubatoare imense. Mai mult decât atât, crearea unei noi ființe poate fi asemuită cu crearea unui produs, sau mai bine zis cu achiziționarea unui produs, sau a unor produse care să răspundă anumitor cerințe. Astfel în funcție de rolul pe care trebuiau să-l îndeplinească în societate, embrionii erau condiționați genetic scopului pe care noua ființă urma să-l îndeplinească în societate. Astfel societatea este organizată pe principiul castelor superioare (Alfa) și a celor inferioare (Epsilon).Condiționarea genetică care se realiza în laborator intervenea atât asupra aspectului fizic, embrionul fiind lăsat să se dezvolte normal din punct de vedere fizic și intelectual dacă urma să aparțină categoriilor sociale superioare, sau se intervenea asupra acestei dezvoltări astfel că unii erau mici de statură, chiar pitici. Unii rezistenți la frig, alții la căldură pentru a lucra în oțelarii spre exemplu.
Un alt aspect este cel legat de sexualitate. Existau jocuri erotice pentru copii, iar pentru adulți exista sintagma că fiecare aparține tuturor, un proverb hipnopedic menționat de Mustafa Mond, Controlorul general care suna astfel: „toți suntem ai tuturor celorlalți”. Era ceva neobișnuit ca o femeie să aparțină unui singur bărbat, fiind valabilă și reciproca. Termenii de mamă și tată erau învechiți, iar nașterea era ceva decadent regăsită la sălbatici. Sălbaticii erau un trib de indieni care trăiau în sărăcie, dar totodată într-o relativă libertate, aflată la marginea societății, dar care trebuia totodată să se conformeze anumitor reguli. Deși situația din rezervația în care trăiau era una dificilă, aceștia trăind la limita sărăciei, pentru a ajunge acolo aveai nevoie de u permis special. Pe de altă parte și ieșirea din rezervație se făcea tot cu acordul Controlorului, titulatura pe care o avea conducătorul.
„Ford al nostru – sau Feud al nostru, așa cum, din cine știe ce motiv rămas necunoscut prefera să se intituleze ori de câte ori discuta chestiuni psihologice – Freudul Nostru fusese primul care dezvăluise primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie. Lumea era plină de tați – deci chinuită de tot felul de perversiuni de la sadism până la castitate; plină de frați, surori, unchi, mătuși – deci deformată de nebunie și sinucideri”. (p. 40).
Propaganda era în toate aspectele vieții și ea era dublata și de cenzură. Merită amintit aici faptul că, la fel ca în timpul Revoluției franceze de la 1789, avem un nou calendar cu scopul de rupe total societatea de atunci de cea care fusese înaintea ei. În cazul de față vorbim de o societatea care începe numerotarea anilor de la ieșirea pe piață a modelului T al companiei de automobile Ford în anul 1908. Vorbim de o societate în care Ford devenise un zeu pe care oamenii îl venerau. Similar cu semnul crucii la creștini, cei din Minunata lume nouă, titlu care vine de la o piesă a lui Shakespeare, își făceau semnul T.
Pentru a uita de problemele vieții cotidiene oamenii consumau soma, un fel de drog care ii făcea sa uite de probleme și sa înlăture conflictele care puteau apărea. Ceva similar cu ceea ce se întâmpla la finalul cărții 1984 când personajul principal zicea ceva de genul: Acum îl iubesc pe Fratele cel Mare pe care înainte îl uram.
În final vă las un dialog între Sălbatic, un tânăr venit din rezervație și Mustafa Mond, Controlorul Mondial.
„- (…) Dumnezeu este cauza a tot ce e nobil și frumos și eroic. Dacă ați avea un Dumnezeu…
– Tinere dragă, îi zise prietenos Mustafa Mond, civilizația n-are câtuși de puțin nevoie de noblețe sau eroism. Chestiile astea sunt doar simptome ale ineficacității politice”. (p230)
Baptiștii români şi implicarea acestora în Marea Unire din 1918
Anul 2018 este unul important si pentru comunitatea baptista din România, fapt evidențiat si de aparițiile editoriale care vin sa prezinte implicarea baptiștilor in evenimentele din anul 1918 sau premergătoare acestuia.
Dintre aparițiile editoriale care fac o legatura între baptiștii români si Unirea din 1918, Conf. Univ. Dr. Mihaela Bucin de la Universitatea din Seghedin s-a oprit la două lucrări despre care puteți citi AICI.
Baptiștii și Marea Unire din 1918: adevăruri și fapte scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica
Cea de-a doua lucrare este realizată de Teodor – Ioan Colda, cuvânt înainte Daniel Mariș și se intitulează Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor.
Ambele volume evidențiază implicarea baptiștilor în societatea românească la începutul secolului XX, atât în timpul Războiului pentru Reîntregire Națională, cât și în anul de grație 1918 când s-a realizat România Mare prin unirea provinciilor românești cu Regatul României.
Aceste lucrări, scrise de către pastori baptiști, constituie un imbold pentru cercetarea istoriei baptiștilor din acea perioadă într-un mod sistematic.
Revenind la subiectul celor două volume este de evidențiat contribuția importantă pe care acestea o aduc la cunoașterea istoriei confesionale și implicit a celei naționale.
Cartea scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica este un volum care cuprinde pe lângă articole de presă referitoare la baptiștii din România și Marea Unire din 1918, care constituie materialul principal al cărții, documente de arhivă, secțiune care merită îmbunătățită, precum și mărturii despre baptiști români care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ce s-a ținut la 1 decembrie 1918.
Cea de-a doua lucrare prezentată și în ordinea apariției editoriale este a Lect. Univ. Dr. Teodor-Ioan Colda care dovedește si onaplecare asupra istoriei comunității baptiste din România pe parcursul secolelor XIX și XX.
Biserica Baptistă Golgota din București, a cărei istorie seculară se împletește cu cea a României moderne, are meritul de a fi un far de lumină în orașul București. Implicarea acesteia în treburile cetății, atașamentul față de valorile creștine și naționale, precum și oamenii dedicați Cuvântului lui Dumnezeu, precum Constantin Adorian, sunt evidențiate de această lucrare. Meritul cărții constă și în prezentarea într-un mod cronologic și concis a evoluției din punct de vedere spiritual și administrativ, dar și a implicării în plan social a Bisericii Baptiste Golgota din București, prima biserică baptistă română din Vechiul Regat. La un secol de la Marea Unire din 1918, cartea documentează implicarea credincioșilor baptiști în realizarea idealului de veacuri al românilor, acela de a trăi liberi și a avea un stat al lor.
Demersul editorial este unul binevenit, iar subiectul este de asemenea interesant și de dorit a fi inteles, cu atât mai mult cu cât anul 2018 este Anul Centenar al României.
Recomandări editoriale (9) – J. Stephen Lang, Lecturi zilnice din istoria Bisericii: 365 de povestiri și rugăciuni care îți vor întări credința
J. Stephen Lang, Lecturi zilnice din istoria Bisericii: 365 de povestiri și rugăciuni care îți vor întări credința, traducere Alexandru Nădăban, Editura Casa Cărții, Oradea, 2013, 399 pagini.
Fiind început de an vin cu o recomandare de lectură adresată atât celor interesați de istoria Bisericii, cât și celor care nu sunt pasionați de aceasta.
Lucrarea are informații din mai multe domenii și face referire la oameni și locuri despre care poate nu știați informațiile pe care autorul acestei cărți le menționează.
Iată și prezentarea de pe site-ul Editurii Casa Cărții.
5 minute pe zi îţi sunt suficiente pentru a descoperi personaje şi evenimente fascinante din istoria Bisericii. Dacă eşti gata să le sacrifici, atunci cartea Lecturi zilnice din istoria Bisericii este o alegere foarte potrivită, deoarece îţi oferă posibilitatea să afli mai multe despre „familia ta spirituală”, despre oameni care, alături de eroii Bibliei, fac parte din preţiosul tezaur al creştinătăţii.
În cele 365 de istorisiri/instantanee vei avea ocazia să întâlneşti mari oameni ai lui Dumnezeu, precum: Billy Graham, Martin Luther, C.S. Lewis, John Wesley, Maica Tereza, Francisc de Assisi, Augustin sau Corrie ten Boom. Vei mai face cunoştinţă cu:
• sportivi creştini (Eric Liddell, campion olimpic)
• savanţi (George Washington Carve, Johannes Kepler)
• scriitori (G.K. Chesterton, John Milton, Anne Bradstreet)
• oameni de stat (William Gladstone, William Jennings Bryan)
• misionari (Gladys Aylward, William Carey, Francis Xavier)
• evanghelişti (Billy Sunday, Dwight L. Moody, „Gypsy” Smith)
• artişti (Rembrandt, Michelangelo)
• activişti sociali (William Wilberforce, Josephine Butler)
• soldaţi („Stonewall” Jackson, Oliver Cromwell)
• şi cu mulţi, mulţi alţii care au trăit de-a lungul celor două milenii de creştinism, o întreagă galerie de oameni de seamă.
Fie că eşti pasionat de istorie sau istoria ţi s-a părut mereu plictisitoare, această carte are menirea să-ţi sporească cunoştinţele despre marea ta familie spirituală şi să te înveţe câteva lecţii deosebit de preţioase despre viaţă şi credinţă.
E vorba despre o istorie vie!
Apariții editoriale (48) – Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie: un model pentru Biserica de azi
Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie: un model pentru Biserica de azi, traducere Laurențiu Pășiți, Editura Casa Cărții, Oradea, 2017, 227 pagini.
Punctul de pornire al Reformei l-a reprezentat nevoia stringentă de schimbare din sânul Bisericii Catolice. Evenimentele dramatice care au urmat cuprind schimbările aduse de strădaniile lui John Wyclif în Anglia, arderea pe rug a lui Jan Hus în Praga și afișarea de către Martin Luther a celebrelor 95 de teze pe ușa Bisericii Castelului din Wittenberg, în 31 octombrie 1517.Erwin Lutzer surprinde în lucrarea sa figurile proeminente, locurile în care s-au produs evenimente și marile idei care au stat la baza Reformei și explică, de asemenea, influența ei continuă asupra Bisericii și civilizației occidentale.
https://www.ecasacartii.ro/reforma-i-intoarcerea-la-evanghelie.html
Această lucrare este apărută în anul în care celebrăm 500 de ani de Reformă protestantă fiind un instrument util celor interesați de acest subiect. Sunt informații și definiții ale unor termeni care îl vor ajuta pe cititor să înțeleagă mai bine contextul apariției Reformei protestante și a evoluției acesteia.
Cartea a fost publicată în limba engleză cu titlul Rescuing the Gospel, fapt care are sens atunci când citim acestă carte. Chiar aceasta este tema centrală a cărții Salvarea Evangheliei.
Sper să revin cu mai multe informații după ce o voi termina de citit.
Recomandări editoriale (3) – Ian M. Randall, Communities of Conviction: Baptist Beginnings in Europe
Ian Randall, who comes from the north of Scotland, studied Economics and History at Aberdeen University, where he met and married Janice, who is a language teacher. After university, Ian worked in human resource management. He later trained at Regent’s Park College, Oxford, and became a Baptist pastor. Since 1992 he has taught and has supervised research at Spurgeon’s College, London, and at the International Baptist Theological Seminary, Prague. He has published several books, including What a Friend we have in Jesus, The English Baptists of the Twentieth Century and Spiritual Revolution: The Story of OM. He is a Fellow of the Royal Historical Society.
* * *
Ian Randall has given us the most comprehensive overview of Baptist life in Europe since the classic study of J. H. Rusbrooke in 1923. Born amidst persecutions and struggle, the Baptist movement has grown over the centuries into a diverse but vibrant expression of the Christian faith. A story masterfully told by a superb historian.
Timothy George
Founding Dean of Beeson Divinity School of Samford University in Birmingham, Alabama (USA) and a senior editor of Christianity Today
* * *
This fascinating volume is more than a compilation of the stories of the regional beginnings of the one European Baptist family; it is a testimony of the enduring grace and goodness of God to a missionary people called Baptist.
David Coffey
President of the Baptist World Alliance
* * *
The more we are aware of our deep roots, the wider we can spread our wings to share the Gospel of Jesus Christ with the world. Easy to read and yet hard to digest when we realise just how rich and how challenging our heritage is, Randall’s book is more than a review of our past – it points to our current responsibility and our future calling as Baptists within the whole church of Jesus Christ.
Regina Claas
General Secretary of the Union of Evangelical Free Churches (Baptists) in Germany