Mărturie Daniela Manea – redactor si realizator de programe la Radio Vocea Evangheliei Bucuresti
Mărturia Dnei/Sorei Daniela Manea-Redactor si realizator de programe la RVE Radio Vocea Evangheliei-Bucuresti. (partea 1) înregistrată de către Adrian Puşcaş la BCB Golgota din Bucureşti in aprilie 2012, an în care Biserica celebrează 100 de ani mărturie creștină.
Partea a II -a
Partajează asta:
A apărut volumul Sfârșitul regimurilor comuniste: cauze desfășurare, consecințe
După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.
Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009 şi a apărut cu sprijinul Fundaţiilor Konrad Adenauer şi Aspera.
Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:
CUPRINS
Cuvânt înainte
SFÂRŞITUL REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA. CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE
Doina Jela
De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest lucru?
Mircea Stănescu
Relaţiile româno-sovietice de la Masa rotundă poloneză până la căderea comunismului în Europa de Est
Floarea Dobre, Luminiţa Banu
Reflectarea în documentele Securităţii a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989)
Ilie Gherheş, Mihaela-Cristina Tusluc
Petrova Maramureşului, 16 ianuarie 1989. Un moment de rezistenţă împotriva sistematizării ceauşiste
Florian BANU
Noiembrie 1989 – plecarea din România a Nadiei Comăneci – ultima lovitură de imagine dată regimului Ceauşescu
Elena Gherman, Liviu Ţăranu
Câteva consideraţii pe marginea evoluţiei economiei româneşti în ultimul deceniu comunist
Raluca Nicoleta Spiridon
Viaţa cotidiană şi starea de spirit a populaţiei premergătoare imploziei sistemului comunist din România în decembrie 1989 – Aspecte din dosarele Securităţii
Mihaela Toader
Exilul românesc şi Revoluţia din decembrie ’89
Cristina Roman
Prăbuşirea regimului comunist şi începuturile democratizării societăţii româneşti (1989-1992)
Cosmin Budeancă
„Între două patrii”. Percepţia românilor asupra etnicilor germani emigraţi din RomâniaISTORIA COMUNISMULUI ÎN POSTCOMUNISM
Alexandra Bogdanovici
Deportarea sârbilor în Bărăgan
Vladimir Lj. Cvetković
Tratativele privind rezolvarea incidentelor de graniţă din Timişoara în 1953 şi impresiile delegaţiei iugoslave cu privire la realitatea românească
Liliana Corobca
Desfiinţarea cenzurii comuniste româneşti (D.G.P.T.) în anul 1977*
Marius Silveşan
Relaţia dintre Biserică şi Stat în România comunistă. Studiu de caz: Alegeri la comunitățile baptiste în 1975*
Denisa Florentina Bodeanu
Informatorii din Cultul Baptist între 1979-1989*
Jánosi Csongor
Cariera unui ofiţer de Securitate. Ungváry József în documentele de arhivă şi în memoria colectivă
Antonovici Valeriu
Munca patriotică în Republica Socialistă România – Dacă-i ordin, cu plăcere!
Gabriel Catalan
Reflectarea evenimentelor din decembrie 1989 din România în manualele şcolare de istorie
Dragoş Carciga
Comunismul şi Muzeologia. O cercetare criticăCOMUNISM ŞI POSTCOMUNISM PE PLAN INTERNAŢIONAL
Larisa Turea
Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947)
Ion Xenofontov
Mişcarea naţională din R.S.S. Moldovenească în istoriografie: premise, evoluţie, consecinţe
Lidia Prisac
Problema naţională în R.S.S. Moldovenească în contextul restructurării gorbacioviste
Eduard Boboc
Colapsul sistemului totalitar sovietic şi dezintegrarea U.R.S.S.
Mihai Croitor, Sanda Borşa
Deng Xiaoping şi limitele reformismului chinez
Boštjan Kolarič
Căderea regimurilor comuniste în Iugoslavia şi consecinţele asupra Sloveniei
Maria Dermendzhieva
Darzhavna Sigurnost (Securitatea bulgară din perioada comunistă) şi noile servicii de securitate naţională
După cum se remarcă și din parcurgerea cuprinsului, în cadrul acestui volum se regăsesc și două studii privitoare la evanghelicii din România în perioada comunistă.
Primul studiu este al Denisei Florentina Bodeanu (căsătorită Budeancă), cercetătoare la CNSAS care abordează o problemă spinoasă în societatea românească dar și în mediul evanghelic, cea a colaborării personalului de cult cu Securitatea ca instituție de poliție politică.
Cel de-al doilea studiu realizat de mine se bazează pe documente identificate în Arhiva Departamentului Cultelor (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte) și tratează alegerile de la comunitatea baptistă Oradea ce au avut loc în anul 1975, precum și cazul Liviu Olah.
Partajează asta:
Când au tipărit ortodocşii „Biblia baptistă”? – un posibil răspuns
Emanuel Conțac lansa începutul lunii septembrie 2011 o întrebare la care voi încerca să răspund prin intermediul acestui articol. În prima parte se regăsește citat articolul lui Emanuel pe care îl puteți accesa apăsând pe link-ul de mai jos.
Nu mai ştiu dacă anul trecut am citit cartea Lidiei Stăniloae (Lumina faptei din lumina cuvântului) despre tatăl ei.
Mi-a rămas, în urma lecturii, o „aşchie mentală”. Prin „aşchie mentală” înţeleg o informaţie măruntă care te intrigă şi pe care ai vrea să o verifici.
Ce am citit atunci la p. 330?
Îmi aduc aminte cum odată [D. Stăniloae] a venit de la Institutul Biblic cu ochii în lacrimi. „Ia mai slăbeşte-mă!” i-a spus directorul de atunci, Verzan, al editurii. „Ia mai termină cu toate cărţile astea! Ce tot vrei să tipăreşti atâtea? Am altceva de făcut acum. Trebuie să scot Biblia baptistă pentru care iau valută. N-ai altă treabă?”
Ştiu că am citit undeva că Vasile Talpoş şi Ioan Bunaciu au făcut la un moment dat demersuri pentru tipărirea Bibliei Cornilescu în ţară. Au fost la Societatea Biblică Britanică şi au adus „filmele”. Dar oare unde am citit?
Îmi poate cineva confirma informaţia? Din păcate, Lidia Stăniloae nu prea datează evenimentele.
La momentul respectiv i-am lăsat două comentarii:
Marius Silvesan Says:
2 septembrie 2011
Ioan Bunaciu vorbește de faptul că în timpul mandatului Hușanu-Talpoș (1984-1988) s-a reușit tipărirea Bibliei în țară. Justinian Marina a solicitat în 1969 (?) cu ocazia vizitei la Londra fonduri pentru tipărirea de biblii în țară. Informația este menționată de George Enache în cadrul unui articol din Ziarul Lumina.Shifu Says:
3 septembrie 2011
Cine a făcut respectivele demersuri? Vasile Taloș sau Vasile Talpoș? Talpoș (și Bunaciu) e mult mai probabil să fi fost în relații cu Verzan decât Taloș. Greu de spus când s-ar fi putut petrece evenimentul cu “Biblia Baptistă” ținând cont că Sabin Verzan s-a ocupat de publicațiile oficiale ale Patriarhiei și ale Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române de prin anii 60 până când a murit în 1997 (dacă bine țin minte).Cel de-al doilea comentariu vine ca răspuns la întrebarea lui Shiftu
Marius Silvesan Says:
4 septembrie 2011
Despre vizita Patriarhului Justinian la Londra în anul 1966, Adrian Nicolae Petcu scrie în articolul ,,Iunie 1966: Vizita patriarhului Justinian Marina în Anglia” publicat în Ziarul Lumina din 16 iunie 2011, următoarele:„Patriarhul român a fost primit inclusiv de regina Elisabeta a Marii Britanii, care i-a oferit în dar un automobil Rolls Royce. Faţă de gestul reginei, patriarhul i-a spus: “Majestate, vă mulţumesc. Sunteţi foarte generoasă, dar sunt informat că sunteţi preşedinta Societăţii Biblice Britanice. Patriarhii români de dinaintea mea au editat fiecare câte o Biblie, care le poartă numele.
Eu am mai mult de 10 ani şi nu am izbutit să am o Biblie. Vă rog, în locul maşinii, daţi-mi hârtie şi materiale de legătorie, ca să pot tipări şi eu Biblia”. Astfel, au fost publicate cele 20.000 de exemplare ale Bibliei de la 1968.”
http://www.ziarullumina.ro/articole;1699;0;58460;0;Iunie-1966-Vizita-patriarhului-Justinian-Marina-in-Anglia.htmlÎn ceea ce priveste „Biblia baptistă” este vorba de tandemul Husanu -Talpos, respectiv presedinte, secretar general (1984-1988). O sa caut locul unde se vb de faptul ca acestia ar fi reusit sa obtina aprobare in anii 80 sa tipareasca Biblia versiunea Cornilescu în țară.
Nu am găsit pasajul din cartea lui Ioan Bunaciu unde se vorbește de faptul că în timpul mandatului Mihai Hușanu ca președinte al Cultului Baptist și Vasile Talpoș ca secretar general (1984-1988) aceștia ar fi reușit să tipărească Biblia în România. Cu toate acestea, văzând astăzi titlul articolului lui Emanuel Conțac, mi-am adus aminte că în cadrul unui mesaj datorat atitudinii BOR față de vânzarea împreună cu ziarul Adevărul a „Bibliei neoprotestante” rostit în luna aprilie 2012 la Biserica Nădejdea, pastorul Vasile Talpoş a relatat succint despre modul în care a reușit să tipărească Biblia, Ediția Cornilescu în România.
Din ceea ce îmi aduc aminte, evenimentul la care făcea referire pastorul Vasile Talpoș a avut loc în preajma vizitei lui Billy Graham în România (1985) sau curând după aceea. Cel puțin demersurile – din câte am înțeles eu – au fost inițiate înainte de vizita evanghelistului american tocmai pentru a folosi vizita acestuia ca pretext în obținerea aprobărilor necesare tipăririi Bibliei în România. Astfel, după ce a apărut ideea tipăririi Bibliei în România, Vasile Talpoș s-a dus la Departamentul Cultelor împreună cu Mihai Hușanu (dacă am reținut bine), unde au avut o serie de discuții cu (sau și cu) directorul Roșianu (?) în cadrul cărora s-a menționat necesitatea tipăririi unei Biblii pe care să o folosească evanghelicii. Pentru a obține aprobarea acesta a invocat interese de stat menționând că în acest fel se dovedea libertatea religioasă pe care România o proclama iar oficialii veniți cu Billy Graham vor putea constata acest fapt.
Următoarea etapă după obținerea aprobării din partea autorităților române a fost aceea de a obține acordul părții engleze. În acest scop, pastorul Vasile Talpoș care cred că la momentul respectiv era vicepreședinte al Federației Baptiste Europene (1985-1987) a zburat la Londra și a avut discuții cu oficialii Societății Biblice Britanice (?), instituție care deținea drepturile de autor asupra versiunii Cornilescu. După ce a primit dreptul de a tipări în țară Biblia acesta a stat o zi pe la ușile funcționarilor de la Societatea Biblică pentru a obține filmele după care putea să o tipărească.
Întors în țară s-a confruntat cu o altă problemă, aceea că baptiştii şi nici ceilalţi evanghelici nu aveau o tipografie proprie, fapt pentru care cea mai bună soluție a fost să apeleze la tipografia Patriarhiei.
Astfel, baptiștii au reușit să-şi tipărească Biblia la ortodocși.
Voi reveni și cu alte informații despre acest subiect atunci când le voi avea..
Cititorii sunt rugați să completeze sau să corecteze informația.
Partajează asta:
Credinta în Dumnezeu în timp si pe tari
Țările în care oamenii cred cel mai mult în Dumnezeu sunt adeseori catolice. La acestea se adaugă Statele Unite, Israelul și Cipru, potrivit raportului universități din Chicago (NORC) „Credința în Dumnezeu în timp și pe țări„, bazat pe studii internaționale realizate în 30 de țări în 1991, 1998 și 2008. România nu a fost cuprinsă în acest studiu.
Credința în Dumnezeu pe țări
94% dintre filipinezi sunt credincioși
88% dintre chilieni
81% americani
20% dintre cehi
13% dintre germanii din fosta RDG
Credința în Dumnezeu în funcție de vârstă
43% dintre oamenii în varsta de 68 de ani sau peste sunt siguri că Dumnezeu există
23% în randul persoanelor cu vârste de 27 de ani sau mai tinere.
În Statele Unite situația este următoarea:
54% dintre tineri sunt siguri de existenta lui Dumnezeu, față de 66% în rândul persoanelor în vârstă.
Ateismul
Potrivit acestui studiu, tarile cu cei mai multi atei sunt cele scandinave si cele ale fostului bloc estic (cu exceptia Poloniei).
Cea mai mare proportie de atei se intalneste in randul germanilor din fosta RDG (59%), care nu au crezut niciodata in Dumnezeu.
Sursa: HotNews.ro
Partajează asta:
Credinţa Occidentului, în criză de identitate
Articol preluat din Ziarul Adevărul
Dezamăgiți de lipsa de deschidere a Bisericii şi de scandalurile în care au fost implicaţi clerici, occidentalii se îndepărtează de religie.
Europa Occidentală pare să-şi fi pierdut credința. Irlandezii, portughezii, olandezii, francezii şi britanicii se îndepărtează tot mai mult de religia în care s-au născut.
În Irlanda, ţara privită odinioară drept un tărâm al oamenilor credincioşi, majoritatea se declară acum în dezacord cu doctrina bisericească, scrie publicaţia „The Independent”.
Potrivit unui studiu recent, făcut de Asociaţia Preoţilor Catolici, un organism cu vederi liberale, trei sferturi dintre catolici afirmă că învăţăturile bisericii privind sexualitatea sunt irelevante pentru ei. Aproape 90% afirmă că preoţilor ar trebui să li se permită să se căsătorească. Acelaşi studiu relevă că numai o treime dintre catolici merg la slujbă cel puţin o dată pe săptămână.
Deşi studiul arată că foarte mulţi s-au îndepărtat de cultul religios în care s-au născut, este puţin probabil ca Biserica să facă un pas spre enoriaşii dornici de schimbare.
În urmă cu mai bine de o săptămână, părintele Tony Flannery, unul dintre fondatorii Asociaţiei Preoţilor Catolici, recunoscut pentru deschiderea sa în privinţa unor subiecte delicate precum celibatul preoţilor şi contracepţia, a fost trimis de Vatican, pentru şase săptămâni, la o mănăstire „pentru a se ruga şi pentru a reflecta”.
În Portugalia, numărul persoanelor care se declară catolice a scăzut cu 7,4% în circa 10 ani, relevă portugaldailyview.com.
Nu se mai regăsesc
Potrivit datelor culese la nivelul anului 2011, 79,5% din portughezi s-au declarat catolici, faţă de 86,9% în 1999. Dacă unii au îmbrăţişat un alt cult religios, alţii au afirmat că nu aparţin niciunei confesiuni. Studiul a arătat că, în Portugalia, numărul celor care se declară atei a crescut de la 2,7% în 1999 la 4,1% în 2011.
În general, portughezii care s-au îndepărtat de credinţă au declarat că nu rezonează cu practicile religioase, iar unii şi-au motivat atitudinea prin faptul că membri ai clerului au fost implicaţi în scandaluri sexuale.
Biserici transformate în restaurante
În Olanda, bisericile se confruntă cu un exod al enoriaşilor, scrie „Der Spiegel”. Statisticile arată că săptămânal se închid două lăcaşuri de cult. La sfârşitul anului trecut, în Olanda mai existau 4.400 de biserici. Unele au fost demolate, altele au fost transformate în centre de relaxare, în magazine sau chiar în restaurante.
„Poate că e la îndemână să transformi o biserică într-o bibliotecă, într-o librărie sau chiar într-un restaurant, însă uneori lucrurile nu stau chiar aşa de simplu. De pildă, unora nu li se pare confortabil să ia masa într-o fostă biserică, mai ales dacă sunt înconjuraţi de obiecte religioase”, a explicat Eugene van Deutekom, specializat în istoria religiilor.
Uneori, obiectele religioase sunt duse în locaşuri de cult din alte ţări, care nu se confruntă cu lipsa de enoriaşi. La Amsterdam şi la Utrecht, unele biserici au fost transformate în moschei. Din cei aproape 17 milioane de cetăţeni olandezi, aproximativ 850.000 practică islamul.
Biserica protestantă din Olanda pierde aproape 60.000 de membri anual. Iar dacă rata se menţine, până în anul 2050 va înceta să existe, au afirmat reprezentanţi ai Bisericii.
Secții de vot în Biserică la Amsterdam
De câţiva ani buni, creştinismul pierde teren nu numai în Olanda – tendinţa se înregistrează în toată Europa de Vest, comentează „Der Spiegel”. Şi în Franţa, şi în Belgia au fost închise biserici. Datele statistice arată că dacă în 1900 două treimi dintre catolicii din lume trăiau în Europa, acum, această proporţie se găseşte în America Latină, Africa şi Asia.
În Franţa, unde nu există date oficiale privind afilierea religioasă, un sondaj publicat în urmă cu mai bine de un an arăta că numărul celor care se declară catolici a scăzut considerabil. Dacă în 1965, 81% afirmau că sunt catolici, în 2009, proporţia acestora era de 64%. Sondaje precedente arătau că 31% din francezi s-au declarat atei.
Până şi italienii sunt mai puţin pioşi decât pretind. Un studiu publicat în 2010 arăta că numai 18% din locuitorii Siciliei merg la biserică, deşi 30% afirmau că se duc la slujbe, notează „The Economist”.
În timp ce unii rup legătura cu Biserica, alţii se convertesc în speranţa că se vor regăsi. În urmă cu o lună şi jumătate, un preot din Croydon (la sud de Londra) şi-a părăsit biserica anglicană, trecând la catolicism, relevă „The Telegraph”. A fost urmat de aproape jumătate din congregaţie, iar convertirea a avut la bază deciziile luate la vârful bisericii anglicane şi de lipsa de deschidere a acesteia.
O problemă de imagine
Unii sociologi afirmă că destul de mulţi credincioşi au început să ridice din sprâncene din cauza scandalurilor de pedofilie în care au fost implicaţi mai mulţi preoţi catolici, trecute vreme îndelungată sub tăcere. Alţii sunt de părere că, în zilele noastre, oamenii nu mai sunt dispuşi să urmeze orbeşte instrucţiunile primite, dorind să aibă libertatea de a alege.
Partajează asta:
Areopagus – SEMINAR BIBLIC: “HRISTOS CEL ÎNVIAT ŞI ÎNCHINAREA BISERICII
Învierea Mântuitorului Hristos îmbracă întreaga creştinătate în haina de sărbătoare a laudelor şi a închinării credincioşilor de pretutindeni pentru victoria lui Dumnezeu asupra păcatului şi a morţii.
Vă invităm la trei seri de seminar biblic şi dialog pe tema centralităţii învierii lui Hristos pentru închinarea Bisericii – centralitate privită sub trei aspecte:
– Mărturia Cuvântului lui Dumnezeu despre Hristos şi primatul Scripturii în închinarea Bisericii
– Rolul cântecelor în închinarea Bisericii, avându-l pe Hristosul înviat ca lider al închinării Bisericii
– Hristos cel înviat, închinarea biblică şi realitatea culturală: principii şi practici în închinarea Bisericii
Seminarul va fi susţinut de Dr. Ronald E. Man, directorul organizaţiei Worship Resources International, pastor al departamentului de închinare în cadrul First Evangelical Church din Memphis, Tennessee, SUA. Moderator şi organizator al acestui eveniment este Cristian Cazacu.
În cadrul seminarului va avea loc şi prezentarea cărţii semnate de Dr. Ronald E. Man, Proclamation and Praise: Hebrews 2:12 and the Christology of Worship, disponibilă în limba engleză.
Seminarul se adresează tuturor credincioşilor, fiind o resursă valoroasă pentru toţi cei implicaţi în organizarea şi exprimarea vieţii de închinare a diferitelor biserici creştine (pastori, lideri de închinare, muzicieni, compozitori, instrumentişti, artişti, ş.a.m.d.). Totodată, această serie de întâlniri se doreşte a fi un exerciţiu de reflecţie, dialog şi practică în spaţiul închinării creştine interconfesionale din România.
Vă aşteptăm cu mult interes la sediul Centrului Areopagus din Timişoara, Calea Martirilor 104.
Vă rugăm să confirmaţi intenţia de a participa la cel puţin una dintre întâlnirile acestui seminar printr-un simplu „răspuns” la acest mesaj. Acestă confirmare a intenţiei de participare are doar rolul de a ne ajuta la o mai bună organizare a întâlnirilor.
Partajează asta:
Crucificarea Nazarineanului. Sceneta de Paste a Tinerilor de la BCB Nădejdea Bucuresti (13.04.2012)
Articole similare:
Crucificarea Nazarineanului la Biserica Baptistă „Nădejdea” București
Crucificarea Nazarineanului – Foto 1
Partajează asta:
Hristos a înviat!
Învierea din morți a Domnului nostru Isus Hristos este un moment care ne umple inimile de bucurie pentru că prin moartea și învierea Lui și noi, cei ce am crezut în El, am primit o viață nouă. De aceea învierea din morți a Mântuitorului nostru este un motiv de speranță, credință și mulțumire.
Marius Silveșan
istorieevanghelica.ro
Partajează asta:
Drumul Crucii in Centrul Vechi din Bucuresti – video
Actrița Maia Morgenstern, care a interpretat-o pe Fecioarei Maria din filmul Patimile lui Isus, si alti 60 de actori au recreat pe strazile din Centrul Vechi scenele Drumului Crucii. Cateva sute de bucuresteni au urmarit pret de o ora 14 scene dramatice din patimile lui Isus Crist de la procesul in care a fost judecat de Pilat din Pont si pana la rastignirea pe Muntele Golgota. Rolul Mantuitorului a fost jucat de Dan Lese iar initiativa punerii in scena apartine asociatiei Beneva.
Spectacolul a avut scene similare cu cele din filmul Patimile lui Isus regizat de Mel Gibson iar organizatorii sustin ca au înștiințat Patriarhia Romana.
Vezi in articol un videoreportaj de la „Drumul Crucii” pus in scena pentru prima data pe strazile din Bucuresti.
Articol preluat de pe HotNews.ro
Istorie Evanghelica 