Apariții editoriale (52) – Cătălin Dupu, Viața are un singur sens
Creatorul ne-a dăruit o viață pe care să o trăim frumos și plăcut înaintea Lui, o viață care are un singur sens, glorificarea Celui Preaînalt prin tot ceea ce facem. Poate ai citit mai multe nuvele, romane, povestiri despre viață și sensul ei, astfel că îți pui întrebarea dacă mai are rost încă una. Unul din răspunsurile la această întrebare este acela că literatura este, poate, la fel de complexa ca și viața, iar prezentările realității pot fi astfel complexe. Este ceea ce autorul, Cătălin Dupu, și-a propus în cadrul celei mai recente apariții editoriale, Viața are un singur sens, apărută la Editura Cetate Deva, Deva, 2017, 190 pagini.
Nuvela Viața are un singur sens, cea cu care se deschide această carte, este aceea care a dat și numele lucrării. Prin intermediul acestei nuvele suntem purtați prin Mexic și facem cunoștință cu comisarul Voinescu, care este unul din personajele principale aici, făcându-și apariția încă de la începutul nuvelei iar misiunea acestuia fiind aceea de a destructura o rețea internațională de traficanți de droguri.
A doua nuvelă din cadrul cărții, Întâlnirea, prezintă în paralel viața a două personaje. Pastorul Sorin Gherasim, care îl portretizează pe pastorul Vasile Gherman, și Gelu Comănescu, ospătar. Nuvela este o incursiune în istoria vieții private din România comunistă a anilor ’80. Pe de-o parte avem viața și activitatea pastorului Vasile Gherman (Sorin Gherasim în carte), care culminează cu asasinarea sa la 18 decembrie 1985, iar în paralel pe cea a lui Gelu Comănescu care, în final, are o întâlnire personală cu Isus, una în urma căreia viața sa și a familiei sale se schimbă.
Frânturi de speranță este titlul celei de-a treia nuvele, care prezintă povestea de viață a pictorului Leonard Eleniade, transpusă și pe peliculă cinematografică în filmul cu același nume regizat de Cătălin Dupu în anul 2017. Pictorul Eleniade primeste provocarea de a picta pentru o expoziție internațională, dar înainte de vernisaj îi sunt furate tablourile. Apare comisarul Gabriel Voinescu, cel care a fost personaj principal în nuvela Viața are un singur sens, care în final rezolvă enigma dispariției operelor de artă. Pe acest fond apar mai multe personaje, printre care impresarul Mușat, Gloria, Sabrina. Prin drama vieții sale, când totul părea distrus, visurile sale năruite, speranțele frânte, Leonard Eleniade găsește răspuns în Cartea Vieții, în Cartea răspunsurilor, așa cum este numită Biblia în cadrul nuvelei.
Prin urmare, rețeta pentru o viață plină de speranță o găsim în Biblie, cartea care oferă răspunsuri la frământările vieții noastre.
Marius Silveșan
Partajează asta:
Ovidiu Rusnac – Cum pricep baptiștii botezul Domnului Isus?
În fiecare an pe 6 ianuarie creștinii sărbătoresc botezul Mântuitorului. Fără să comentăm felul cum pricepe biserica majoritară din țara noastră să trateze acest deosebit eveniment din viața Domnulu Isus trebuie să știm cum îl pricepem noi. Cât de important este pentru noi? De ce?
Să privim în primul rând la:
1. Istoria baptiștilor (baptiști înseamnă – „botezați”).
Părinții baptiștilor sunt anabaptiștii. Termenul „anabaptist” provine din limba greacă și înseamnă „ana” – din nou și „baptizo” – botezat. Anabaptiștii s-au evidențiat dintre rândurile catolicilor prin faptul că, pe baza înțelegerii Scripturilor, au considerat botezul copiilor mici nefolositor și asemenea lui Christos, care a fost botezat la vârtsta de 30 de ani, au hotărât să se reboteze. Din cauza aceasta nu numai că au fost considerați eretici, dar mulți dintre ei au fost arestați, bătuți, prigoniți, iar alții au plătit „rebotezarea” cu viața. Având în vedere aceste adevăruri istorice pricepem valoarea botezului Domnului Isus pentru o doctrină și o practică corecte legate de actul botezului.
2. Înțelesul botezului de către baptiști.
Deja vorbim de ceva timp despre botez, dar nu am clarificat ce înțeleg baptiștii prin botez. Însă mai întâi ce nu înțeleg baptiștii legat de botez? Botezul nu mântuiește, nu creștinează pe nimeni. Pentru noi botezul nu este o taină. Dar cum înțelegem botezul? Botezul este un act de cult. Botezul este un semn exterior, public a ceea ce deja a avut loc în interior, adică nașterea din nou. Noi susținem că mântuirea este prin credința în Isus și pocăința sinceră de păcate și acestea două au loc nu prin fapte ca să nu se laude nimeni, ci prin har. Botezul este un act de ascultare. Biblia ne spune că botezul este mărturia (publică) unui cuget curat: „Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţare de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos” (1 Petru 3:21).
3. Importanța botezului Domnului Isus.
Pentru baptiști, Isus nu a primit botezul pocăinței practicat de Ioan fiindcă avea păcat. Nicidecum! Isus a primit botezul lui Ioan din motive pedagogice. Cum am făcut Eu, așa să faceți și voi, spunea Isus. Dar Isus a venit la Ioan să fie botezat în Iordan și ca să se identifice cu cei păcătoși. El avea să se facă păcat și să moară răstignit în locul păcătoșilor. Iar faptul că a fost botezat de cel mai mare om și cel mai mare profet, de Ioan, iar cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt a coborât peste El în chip de porumbel marchează începerea celor trei ani și jumătate de lucrare publică a lui Isus.
Având în vedere aceste adevăruri noi pricepem să sărbătorim altfel botezul Domnului și în același timp să ne rugăm pentru cei care rezumă acest eveniment istoric în omenire doar la câteva tradiții banale. Nu de aghiasmă au nevoie oamenii de bobotează, ci de Isus fiindcă Isus este apa vieții și oricine bea această apă în veac nu va mai înseta.
Amin!
Pastor, Ovidiu Rusnac
Partajează asta:
Lucian Bălănescu: 10 cărți de apologetică pentru cei interesați
Lucian Bălănescu a afișat pe Facebook o listă cu zece cărți de apologetică pe care el le recomandă. Dat fiind faptul că acest subiect s-ar putea să intereseze și alte persoane, îl reiau și eu aici.
„Am fost rugat să recomand 10 cărți de apologetică pentru cei interesați. Evident că orice listă are minusul ei și există tentația să ne uităm mai degrabă la ce a fost omis, dar totuși asta este lista mea plus un bonus.:)
Voi ce ați adăuga?
1. C.S.Lewis – Despre minuni, Problema durerii, Creștinism pur și simplu
2. John G. Stackhouse, Jr, Humble Apologetics: Defending the Faith Today (Oxford, 2002)
3. John Lennox – Groparul Lui Dumnezeu
4. Tim Keller – The reason for God
5. Alvin Plantinga – Știintă, religie și naturalism
6. Alister E. McGrath – Surprised by Meaning: Science, Faith, and How We Make Sense of Things
7. Francis Collin – Limbajul Lui Dumnezeu
8. William Lane Craig – Reasonable Faith: Christian Truth and Apologetics
9. G.K. Chesterton – Ortodoxia, Omul etern
10. Benno van den Toren – Christian Apologetics as Cross-Cultural Dialogue
Bonus:
David Bentley Hart – Atheist Delusions: The Christian Revolution and Its Fashionable Enemies”
Sursa:
https://www.facebook.com/lucian.balanescu/posts/10159670075030316
Partajează asta:
Maxima zilei – 5 ianuarie 2018
„Singurul remediu pentru o conștiință vinovată este vederea lui Isus suferind pe cruce.”
Partajează asta:
Istorie Baptistă: Balthasar Hubmaier 1481 – 1528
Dacă în 2017 am celebrat 500 de ani de Reformă Protestantă, anul acesta, 2018, se împlinesc 490 de ani de la moartea ca martir prin ardere pe rug în 1528 al lui Balthasar Hubmaier. Acesta a fost teolog anabaptist german, care a trăit intre 1481-1528 fiind educat la Universitatea din Freiburg unde a urmat studii de licența și master, iar ulterior la Ingolstad a urmat studii doctorale sub conducerea lui John Eck.
Viața sa este una complexă. Astfel, în anul 1519 acesta a fost implicat în persecuția evreilor din Regensburg.
În plan religios acesta a fost catolic, iar ulterior și-a însușit concepții teologice anabaptiste, fapt care a condus la persecuții, iar apoi la moartea sa prin ardere pe rug în Viena.
Ca o curiozitate istorică menționez și faptul că Balthasar Hubmaier a fugit la Zurich pentru scăpa de armata austriacă și a cautat refugiu la Zwingli care a dat ordin să fie arestat, ulterior fiind torturat. Aflat sub tortură acesta a retractat unele afirmații teologice fapt pentru care a fost eliberat. Trei ani mai târziu acesta era din nou pe drumuri pentru propria protecție, dar va fi arestat de autoritățile austriace, iar apoi executat.
Soția lui Balthasar Hubmaier a fost înecată în Dunăre la scurt timp după executarea soțului.
Din punct de vedere al doctrinei acesta susține botezul credinței, al persoanelor care pot să-și mărturisească credința.
Beniamin Cruceru consideră că Hubmaier a fost unul dintre cei mai erudiți anabaptiști din secolul al XVI-lea, „cel mai competent susținător al poziției anabaptiste cu privire la botez”
Acesta este contextul în care Vasile Bel propune anul acesta ca unul în care să evocăm personalitatea lui Balthasar Hubmaier.
Vezi mai multe detalii aici:
https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2018/01/01-balthasar-hubmaier-1481-1528.html?m=1
Pentru informații suplimentare vezi și
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Balthasar_Hubmaier
William Estep, Istoria anabaptiștilor
Petru Popovici, Lumini peste veacuri, vol. I
Marius Mărginean,„Colonizarea anabaptiștilor la Vințu de Jos”
Partajează asta:
Ion Creangă și viața veșnică
„Presimţirea morţii se înnegri şi mai tare în inima lui. De acum el se gândi cu seriozitate la stingere şi-ncepu să-şi pună întrebări asupra vieţii viitoare. Ca diacon, nu prea se gândise la astfel de lucruri, luat de necazurile vieţii, şi nici seminarul nu avea obiceiul să răscolească sufletul cu nişte probleme care nu trebuie popilor de ţară”, aşa a descris criticul literar George Călinescu, drama prin care trecea Ion Creangă.
Partajează asta:
Maxima zilei – 29 decembrie 2017
Nuiaua lui Cristos este un creion cu care conturează chipul lui Hristos mai clar în noi.
Anonim
Partajează asta:
Institutul Teologic Baptist din Bucuresti vă urează Sărbători fericite și un An Nou binecuvantat!
Institutul Teologic Baptist din Bucuresti vă urează Sărbători fericite și un An Nou binecuvantat!
Cu stimă,
Rector,
Conf. univ. Dr. Daniel Mariș
Institutul Teologic Baptist din București
Partajează asta:
Teofil Stanciu – Creștinismul (indiferent de culoarea lui confesională) poate alege mereu dacă să joace cartea conformismului politic
Rămâne totuși un fapt că, cel puțin în cazul comunismului, religia a fost un factor coroziv permanent care a subminat constant discursul oficial*. Dacă nu sunt în stare de prea multe pentru a schimba prezentul, atât bisericile, cât și societatea ar putea privi mai des, mai atent și mai perspicace la propriul trecut și la propriii martiri.
Și din această privire în istorie putem vedea că, deoarece se ancorează într-o realitate transcendentă, creștinismul (indiferent de culoarea lui confesională) poate alege mereu dacă să joace cartea conformismului politic, care întotdeauna ascunde compromisuri, sau cea a radicalismului principiilor, care întotdeauna costă.
https://drezina.wordpress.com/2017/12/23/despre-revolutie-si-religie/
- Baptiștii au fost dintre cei care au demonstrat în mai multe rânduri faptul că în comunism era o diferență între discursul oficial și realitatea vieții religioase, iar din această perspectivă putem vorbi despre religie ca factor coroziv la adresa comunismului. În fapot comunismul însuși a fost și este ca ideologie o religie. A se vede în acest sens cartea lui Eric Voegelin, Religiile poliice. (Subl n. MS)
Partajează asta:
Teofil Stanciu – Despre Revoluție și religie
Relația dintre Revoluția din decembrie 1989 și religie face obiectul articolului lui Teofil Stanciu.
Apare și o întrebare, una pe care am întâlnit-o și eu: Biserica și credincioșii trebuie să privească doar înainte, la viitor sau pot, trebuie să privească și în urmă?
Se poate învăța ceva din trecut? Este acesta relevant?
Un posibil răspuns la întrebările de mai sus îl oferă și pastorul Erwin Lutzer în cartea Reforma și întoarcerea la Evanghelie: un model pentru Biserica de azi. Acesta consideră că o înțelegere mai bună a zilei de ieri, în consecință a istoriei, ne va ajuta să înțelegem mai bine pe ziua de azi. De asemenea, cunoașterea trecutului ne revelă modul în care a lucrat Dumnezeu în viețile noastre sau în societate.
Articolul lui Teofil Stanciu poate fi citit accesând link-ul de mai jos:
https://drezina.wordpress.com/2017/12/23/despre-revolutie-si-religie/
Istorie Evanghelica 