Apariții editoriale (42) – Sorin Bădrăgan, Ekklesia între dogma și praxis : o paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică

Lucrarea Ekklesia între dogmă și praxis dorește să prezinte o paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică.
Datele de identificare biografică sunt următoarele: Bădrăgan Sorin, Ekklesia între dogma și praxis : o paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică, Editura Universității din București, 2015, 297 pagini.
Pe coperta patru se menționează că „lucrare de față este un demers elaborat care vine ca un răspuns la nevoia imperioasă de a clarifica mai multe probleme ecleziologice care nu numai că au fost tratate parțial în cadrul mișcării baptiste, ci uneori au fost chiar neglijate. Rezultatele studiului aduc o contribuție însemnată la explorarea și aplicarea principiilor ecleziologice baptiste generale în literatura creștină autohtonă. Autorul pornește de la învățătura Sfintei Scripturi pe care o raportează la gândirea unora dintre cei mai proeminenți teologi baptiști de la începutul acestei mișcări până în prezent, precum și la alți teologi semnificativi, mai ales în cadrul protestantismului.”
Cartea este disponibilă pe site-ul Editurii Universității din București la prețul de 19 lei. Vezi detalii AICI
De asemenea, aceasta poate fi consultată și la Biblioteca Institutului Teologic Baptist din București.
Apariții editoriale (41) – Sorin Bulboacă, Structuri politice și confesionale în Banatul Lugojului si Caransebesului (1552-1658)
Semnalez aici o lucrare care tratează viața bisericii din România (Banatul Lugojului și Caransebeșului) pe parcursul a 100 de ani, respectiv 1552-1658.
Mulțumesc domnului profesor Sorin Bulboacă pentru donația realizată.
Pentru cei interesați menționez faptul că această lucrare poate fi consultată și la Biblioteca Institutului Teologic Baptist din București.

*

Pentru cei interesați iată mai jos cuprinsul volumului II:
Introducere
I. Biserica Ortodoxa in Banatul Lugojului si Caransebesului in secolele XVI-XVII
II. Catolicismul in Banatul Lugojului si Caransebesului intre traditie si reniovare
III. Reforma protestantă in Banatul Lugojului si Caransebesului (secolele XVI-XVII)
IV. Umanismul romanesc din Banatul Lugojului si caransebesului in sec. XVI-XVII
V. Invatamantul in Banatul Lugojului si Caransebesului
Consideratii finale
Anexe
Abstract
Cristian Pătrăşconiu în dialog cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală
Cristian Pătrăşconiu a realizat un interviu cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală. Este un interviu interesant în care sunt abordate probleme importante dintr-un unghi interessant. Mai jos am preluat un fragment de pe site-ul LaPunkt.ro unde Baconschi vorbește despre atitudinea elitei politico-birocratice europene față de religie.

Teodor Baconschi – foto LaPunkt.ro
Pare că religia încurcă foarte tare actuala elita politico-birocratică europeană. De ce? Ce e aşa de problematic în această privinţă încît – bunăoară, a propos de rădăcinile civilizaţiei europene, de refuzul lor, cum să zic, constituţional aproape – să fugim aşa de tare de moştenirea creştină?
Nu e o atitudine nouă și nici nu e vorba despre o specialitate a funcționărimii de la Comisia Europeană. În fond, la 1789, în Franța, vechea Europă creștină a suferit o tentativă de asasinat. Napoleon și, ulterior, Congresul de la Viena, au repus lucrurile la locul lor, oferind continentului aproape un secol de pace, până la 1916, când vechii demoni ai raționalismului tehnic și ateismului antropocentricc au răbufnit în Primul Război Mondial. Au urmat cele două totalitarismle, nazist și comunist, de dreapta și de stânga: două mari utopii sângeroase, care nu aveau nimic de-a face cu tradiția creștină și care, de fapt, au căutat să o distrugă: fie prin Supraomul arian, caricatură după Nietzsche, fie sub forma Omului Nou, care domină natura, știința și aruncă religia la coșul de gunoi al obscurantismului. Sigur că, în paralel, civilizația creștină s-a apărat, fie prin papalitate, fie prin revalorizarea romantică a Evului Mediu, prin curentul politic conservator (Joseph de Maistre și compania), fie prin creștin-democrația postbelică, inspiratoare a proiectului unei Uniuni Europene. Însă răul a fost făcut. Secularizarea lumii europene a continuat prin educația din universități, unde filonul anticlerical și raționalist, din secolul XIX, s-a amplificat sub forma unei religii a științei, umanității și progresului social. Astăzi, acest releu desacralizant și deicid e continuat prin dogmatica poliție morală a corectitudinii politice: o școală a anti-memoriei, a culpabilizării trecutului european și a muzeificării creștinismului. La toată această debandadă spirituală au contribuit însă și alți factori, precum consumismul sau laicizarea radicală din comunitățile protestante.
Maxima zilei – 9 mai 2016
În fiecare om există o sete de eternitate.
Mircea Eliade
Ruben Ologeanu : Risen. Perspective personale

Ruben Ologeanu realizează prin intermediul articolului semnalat de mine aici o cronică a filmului Risen, tradus în limba română sub titlul Misterul înălțării.
Mesajul de felicitare al rectorului Institutului Teologic Baptist București cu ocazia celebrării Învierii Domnului (2016)
Dragii noștri,
În fiecare an, de Paște, avem privilegiul să ne facem părtași prin credința, învierii Domnului Isus Hristos.
Biruința Lui asupra morții este vestea cea mai luminoasa pentru noi muritorii.
Gloria Celui Înviat să vă lumineze viata, să vă întărească credința și să vă reînnoiască speranța.
Hristos a înviat!
Rector
Conf. univ. Dr. Daniel Mariș
Institutul Teologic Baptist din București

Audio & Video : Interviu cu Prof. Dr. Iosif Țon

Profesorul Iosif Țon a acordat în dat de 27 aprilie 2016 un interviu lui Daniel Grigoriciuc pentru Radio Vocea Evangheliei Suceava. Sunt prinse elemente importante și interesante acolo.
În cadrul acestui interviu profesorul Iosif Țon vorbește pe scurt despre modul în care L-a cunoscut într-un mod personal și individual pe Isus Hristos ca mântuitor personal, despre faptul că a început Seminarul Teologic Baptist, iar apoi a renunțat și a lucrat timp de 10 ani ca profesor de limba română. Amintește contextul în care a reușit să ajungă la studii teologice în Anglia, plecarea în America în anii 80 și slujirea la Radio Europa Liberă. Ajunge la momentul prăbușirii comunismului în România și la rolul său în inițierea și formarea Alianței Evanghelice din România, Radio Vocea Evangheliei, Institutului Biblic Emanuel din Oradea (Actualmente Universitatea Emanuel din Oradea), Fondarea Editurii Cartea Creștină.
Veți regăsi informații interesante și despre cărțile pe care profesorul Iosif Țon le-a scris, dar și despre ceea ce face în prezent. Este amintită aici și lucrarea Manifestul creștin (inițial aceasta s-a intitulat Rolul creștinului în socialism), dar și cartea Credința adevărată și o altă lucrare legată tot de credință intitulată Căderea în ritual.
Nu veți regăsi informații sensibile nici din perioada comunistă și nici din cea postcomunistă.
Cel de-al doilea interviu, este cel video pe care l-am realizat împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț la sfârșitul anului 2015. În cadrul acestui interviu, care se concentrează pe familia fratelui Iosif Țon și tinerețea acestuia, sunt informații relevante despre modul în care tatăl dânsului a cunoscut credința baptistă, dar și despre persecuțiile îndurate de baptiști în perioada interbelică.

Un element inedit, care bineînțeles trebuie verificat și din alte surse, este acela al modului în care baptiștii au primit recunoașterea statutului de cult religios în toamna anului 1944.
Ambele interviuri au tentă biografică și prezintă diferite laturi ale vieții personale și de slujire ale profesorului Iosif Țon.















