Video – Discursul pastorului Viorel Iuga, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, la protestul de solidaritate de la Oradea (23.01.2016)
Sursa : http://barzilaiendan.com/2016/01/23/video-viorel-iuga-la-protestul-organizat-la-oradea/
Despre acest discurs, Teofil Stanciu a scris că a fost „de departe, cel mai consistent, dinamic și cuprinzător.”
https://drezina.wordpress.com/2016/01/23/protest-de-solidaritate/
Partajează asta:
Maxima zilei – 23 decembrie 2015
Libertatea ni s-a înfățișat mai întâi în gri.
Iar pe urmă a trebuit să ne străduim să-i înțelegem progresiv culorile.
Partajează asta:
Comentariu cultural-istoric al Vechiului Testament
E a patra carte pe teme de context biblic la care am lucrat (celalalte sunt: Manualul biblic, Noua enciclopedie a Bibliei, Dicționar enciclopedic de personaje biblice), dar e prima în care asemănările dintre cultura în care s-a născut Biblia și cultura popoarelor învecinate sunt susținute cu numeroase argumente punctuale foarte interesante.
Incontestabil, Scriptura este și un produs cultural. Forma în care a fost scris textul diverselor cărți cunoaște numeroase paralele în texte antice. Inclusiv despre Creație și despre Potop s-a scris uneori în termeni asemănători (a se vedea scrieri precum Enuma eliș. Epopeea Atrahasis, Epopeea lui Ghilgameș).
De ce să nu recunoaștem, dacă nu ai idee despre istoria lumii antice, este puțin tulburător să constați că temele Bibliei nu sunt chiar atât de unice pe cât sugerează unii predicatori că ar fi. Dar asemănările cu alte texte sau descrierea unor obiceiuri și ritualuri practicate și în…
Vezi articolul original 900 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Teofil Stanciu despre Iosif Țon și Radio Europa Liberă
Cu greu am reușit, atunci când l-am văzut pentru întâia dată, să asociez vocea lui Iosif Țon cu chipul pe care-l aveam în față. Ani de zile, punctul de atracție al fiecărei duminici în familie era predica lui Iosif Țon, de la Europa Liberă, undeva imediat după știrile de la ora 14.00.
Veneau vecini care nu „prindeau” Europa Liberă să asculte. Se luau notițe. Se discuta. Oamenii se minunau de „profeția” că în câțiva ani comunismul avea să cadă. Revoluția ne-a lăsat oarecum nedumeriți și parcă ușor temători că s-ar putea ca vocea lui Țon să nu mai fie auzită pe undele radio.
Dincolo de această prezență radiofonică, Iosif Țon era o adevărată legendă a copilăriei mele. „Trezirea spirituală” de pe Simion Bărnuțiu, „căderea”, „Oxfordul”, reabilitarea, plecare forțată în străinătate cu amănunte de can-can (niciodată verificate). Vă puteți închipui cât de atent am ascultat, în acest context, prima predică live a acestei legende vii.
http://drezina.wordpress.com/2014/09/30/doi-batrani-controversati/
Vezi și
Partajează asta:
Doi bătrâni controversați: Nicolae Corneanu și Iosif Țon
Două biografii în paralel: Nicolae Corneanu și Iosif Țon
1. Nicolae Corneanu. Dat fiind faptul că nu sunt suficient de în vârstă încât să fi reținut toate detaliile evenimentelor de la Timișoara, din 1989, am aflat despre mitropolitul Nicolae Corneanu abia ulterior, când s-a denunțat pentru colaboraționismul său cu regimul comunist.
N-am cunoștință despre un alt caz similar – deși se pare că ar fi existat niște autodenunțuri similare în alte confesiuni, însă nu de aceeași anvergură. Prin urmare, l-am privit de la început cu ochi buni pe ierarhul ortodox.
Ulterior, am aflat despre Marșul Învierii, eveniment ce reunește creștini de toate confesiunile într-o procesiune care străbate Timișoara în fiecare an, de Înviere. Această întâmplare fericită n-ar fi existat fără bunăvoința mitropolitului.
Pe urmă, am aflat că a participat la întâlnirile organizate de Areopagus. Am fost surprins de această deschidere cu totul neobișnuită și neașteptată între creștinii majoritari și minoritarii dintre care provin.
Gestul mitropolitului de a se împărtăși…
Vezi articolul original 500 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Teofil Stanciu despre cartea Excludere si îmbrătisare
Teofil Stanciu a fost redactor al acestei cărți din partea Editurii „Casa Cărții” Oradea.
În intervenția sa acesta a evidențiat dificultățile pe care le întâmpină un redactor de carte, vigilența de care trebuie să dea dovadă, dar și satisfacțiile de care are parte la final.
Evenimentul a avut loc în data de 12 iunie 2014 și a fost găzduit de Biblioteca Națională a României.
Partajează asta:
Fotografii și scurte impresii de la lansarea în limba română a cărții „Excludere și îmbrățișare ” scrisă de Prof. Miroslav Volf
Joi, 12 iunie 2014 a avut loc la Biblioteca Națională a României lansarea cărții Excludere și îmbrățișare a Prof. Miroslav Volf. La acest eveniment au participat pe lângă autorul cărții, teologi și oameni de cultură. Dintre aceștia amintesc: Mihail Neamțu om de cultură, dar și om politic care a lansat o provocare Prof. Volf, dar și sălii: Ce se întâmplă atunci când refuzul îmbrățișării, adică excluderea, salvează viața unui om? Întrebarea are ca exemplu un caz real din România comunistă.
Alături de Mihail Neamțu la eveniment au mai participat profesorul universitar Corneliu Constantineanu, rectorul Institutului Teologic Penticostal din București care a adus în atenția audienței problematica cărții, a mulțumit Bibliotecii Naționale pentru deschiderea avută față de acest eveniment, fiind și moderatorul evenimentului.
Profesorul și teologul Silviu Tatu a fost traducătorul acestei întâlniri.
Am mai remarcat prezența lui Cristian Bădiliță, a profesorului Marcel Măcelaru, a traducătoarei, Mihaela Gingirov, a directorului Editurii Casa Cărții, Vasile Garbian, a editorilor Dragoș Ștefănică din partea Editurii Pleroma și a lui Teofil Stanciu din partea Editurii Casa Cărții.
La eveniment a fost prezent și Alin Cristea, jurnalist independent și editor al blogului România Evanghelică.
Cartea tratează problema iertării, a alterității, a culturii.
Partajează asta:
Teofil Stanciu despre „soarta” lui John F. Kenedy, Aldous Huxley și C.S. Lewis
În cadrul articolului Trei într-o … soartă, Teofil Stanciu prezintă în paralel viețile a trei personalități care au murit pe 22 noiembrie, respectiv JFK, Aldous Huxley și C.S. Lewis. Nu l-am citit pe Huxley, dar mi-a atras atenția menționarea faptului că lucrările lui duc mai departe ideile lui Orwell, sau altfel spus, aduc în contemporaneitate problematica regimurilor politice, a problemelor cu care se confruntă omul modern în societățile moderne. Preiau mai jos pasajul despre Aldous Huxley care mi-a atras atenția.
Despre Huxley se spune că a fost unul dintre părinții spirituali ai mișcărilor din anii ’60. Celebritatea i-a asigurat-o însă utopia neagră Minunata lume nouă și completarea survenită la vreo 30 și ceva de ani, scrisă sub formă de eseuri, Reîntoarcerea la minunata lume nouă, unde apar și niște sugestii de soluții.
Avea dreptate Huxley când spunea că el a văzut mai departe decât Orwell, care anticipase doar sistemele totalitare. Huxley a anticipat vremurile noastre și câteva dintre problemele ei fundamentale: uniformizarea, suprapopularea, controlul etc.
Articolul poate fi citit la adresa http://drezina.wordpress.com/2013/11/22/trei-intr-o-soarta/
Atunci când se referă la Orwell, Teofil are în vedere cartea 1984 în care Orwell descrie, după afirmația istoricului Lucian Boia (p.60), un sistem totalitar perfect, unul în care nu exista nicio breșă, nicio posibilitate de evadare.
Partajează asta:
Teofil Stanciu aduce în discuție un subiect arzător, cel al învățământului românesc și modul în care acesta poate deveni nu transdisciplinar ci competitiv în raport cu cel din Rusia, dar și cu alte sisteme de învățământ.
De dimineață, mi-a fost dat să aud o domniță de la ceva organizație d-asta cu nume pompos (Educația 2000+, cred) cum se văita că e vai ș-amar de transdisciplinaritatea noastră, fiindcă noi avem doar profesori tradiționali, de fizică, de chimie, de biologie, și nu profesori „de științe”.
Mi-au trecut numaidecât niște frisoane electromagnetice pe șira spinării, căci încercam să înțeleg profilul acestui dascăl de tip nou, european: profesorul de științe. Voi cum vi-l închipuiți? Știe câte puțin din fiecare, dar nimic până la capăt? Știe totul despre toate? Știe numai ceea ce se situează la limita dintre științe – indiferent ce o fi acolo?
Sper să nu existe niciodată asemenea aberație, fiindcă ar aduce numai nenorociri educației copiilor. Autorul Manifestului transdisciplinarității (și altor cărți teoretice despre transdisciplinaritate), fizicianul (deci nu „profesorul de științe”) Basarab Nicolescu, susține că numai după ce stăpânești temeinic o disciplină poți să stabilești corelații transdisciplinare.
Și…
Vezi articolul original 729 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Un articol interesant al lui Teofil Stanciu despre activitatea personajului Bach, care de fapt poate fi oricare din artiștii zilelor noastre. Doar oare numai situația acestora este incertă?
Fratele Bach (Johann Sebastian, cel căsătorit cu Anna Magdalena și tatăl a 20 de copii) este membru în Biserica Baptistă/Penticostală/Adventistă nr. 2/3/4/5 din localitatea Arad/Suceava/București. Alegeți dumneavoastră.
Fratele Bach e un tip tare la locul lui, numai că are o chestie care-l scoate în evidență: e deosebit de talentat la muzică. Compune niște cantate, niște fugi, niște canoane de te înnebunește. Nimeni nu-i poate sta împotrivă.
Comitetul s-a întrunit în ședință ca să discute soarta compozitorului. De mai bine de 8 ore ține consfătuirea. În prealabil, așa cum scrie la Scriptură, J.S. Bach fusese avertizat între patru/șase și chiar mai mulți ochi cum că sora Expertiza, de pildă, ce stă în strană chiar lângă orgă, are adesea amețeli de la sunetele pe care, obligat de partitură, le scoate organistul prin tuburile instrumentului.
Și fratele Antidot se declarase profund bulversat sub aspect teologic și muzical de compozițiile fratelui Bach. Unde e…
Vezi articolul original 497 de cuvinte mai mult
Istorie Evanghelica 