Baptiștii susțin că oamenii trebuie să se boteze în cunoștință de cauză, ca urmare a mărturisirii credinței lor în Isus Hristos (copiii nu sunt capabili să își mărturisească această credință). Pe de altă parte, botezul copiilor nu este menționat în Biblie, deși nu ea îl interzice nicăieri. De aici rezultă o altă trăsătură a acestui cult: baptiștii cred în supremația Sfintei Scripturi. Din punctul lor de vedere, pentru ca un aspect să devină practică religiosă, nu este suficient ca el să fie în concordanță cu Biblia. El trebuie să fie menționat explicit în Biblie.

„Nu înțelegeam scopul botezului la adulți dacă aveam deja un botez”

Melania A., o tânără de 24 de ani din Ploiești, a renunțat la credința ortodoxă și s-a botezat într-o biserică baptistă la 20 de ani, când era studentă în anul III de facultate. La acea vreme venea deja cu regularitate la biserica baptistă de mai bine de trei ani, dar nu s-a grăbit să treacă la cultul baptist, deoarece voia să reflecteze îndelung la pasul pe care era urma să îl facă. „Nu înțelegeam scopul botezului la adulți dacă aveam deja un botez”, a povestit ea pentru VerticalNews. Apoi a înțeles că, din perspectiva confesiunii pe care avea să o îmbrățișeze, botezul se putea petrece numai când un om are rațiune pentru a alege în cunoștință de cauză.
La baptiști, botezul nu este o taină, așa cum este considerat la ortodocși sau la catolici. Pentru ei, Duhul Sfânt nu se coboară în momentul scufundării în apă: actul botezului este doar un simbol pentru moartea, îngroparea și învierea lui Hristos și o exprimare publică a credinței în Hristos. „Am înțeles că apa în sine nu este miraculoasă, ci este un simbol pentru ceva ce s-a întâmplat deja între mine și Dumnezeu: cufundarea în Hristos”, explică Melania.
Pentru a deveni membru într-o biserică baptistă, credinciosul trebuie să își mărturisească public credința în Isus Hristos ca Mântuitor, act urmat de botez. Pentru copiii nou-născuţi există un serviciu religios de binecuvântare, diferit de botez.

„Toate femeile aveau batic în cap”

Melania spune că a părăsit Biserica Ortodoxă deoarece voia să învețe ceva din creștinism, dar și pentru comunitatea de credincioși baptiști care este foarte strânsă: „La ortodocși întrebam ceva și mi se răspundea abstract, iar eu aveam nevoie de explicații concrete, ca să înțeleg”.
Când era în clasa a XI-a (avea 17 ani), Melaniei i-a atras atenția o colegă de clasă, membră a Bisericii Creștine după Evanghelie: „Eu o întrebam despre Hristos, pocăință, Biblie. Am întrebat-o deoarece întrebasem și preoți, dar nu-mi dădeau răspunsuri practice și nu înțelegeam”. Colega sa a dus-o la Biserica Creștină după Evanghelie, dar Melaniei nu i-a plăcut. „Erau mai stricți. Toate femeile aveau batic în cap. Și fetele: de la 12-13 ani își puneau batic”. Femeile baptiste nu poartă în timpul serviciului religios decât o bentiță sau o eșarfă.
Melania și-a continuat căutările: „Eu m-am rugat foarte mult pentru că îmi dădeam seama că Dumnezeu mă vrea într-o biserică evanghelică”. Într-o zi, la biserica Creștinilor după Evanghelie a întâlnit o fată care a dus-o la o biserică baptistă, pentru că acolo veniseră în vizită câțiva baptiști americani. Din acel moment s-a dus acolo cu regularitate. Familiei și prietenilor săi li s-a părut ciudată schimbarea deoarece nu înțelegeau care este diferența. Până la urmă, toți au acceptat.

De ce nu se dansează la nunțile baptiste

Comunitatea este foarte închegată, iar 60-70 de membri vin duminică de duminică la biserică, spune ea. „Ai cu cine să vorbești. Când nu reușești la prieteni, în biserică sigur găsești pe cineva. Ne ajutăm între noi, dar dacă este vorba de ceva contrar Bibliei, atunci ești mustrat. Dacă tu greșești, e normal ca acea comunitate să îți spună că ai greșit”. Pentru fapte foarte grave (corupție, crimă), un membru al bisericii este dat afară fără discuții, mai dezvăluie tânăra.
Sunt organizate diferite acțiuni de ajutorare a săracilor, fie baptiști, fie de altă confesiune (spre exemplu, biserica Metanoia a strâns bani pentru ajutorarea sătenilor afectați de inundațiile grave din ultimii ani).
În Biserica Baptistă nu există nicio taină. Împărtășania este numită Cină, dar nu este o taină ca în Biserica Ortodoxă: baptiștii nu cred că pâinea și vinul (sau sucul de struguri fără alcool în unele biserici) se transformă în trupul și sângele lui Hristos. Pentru ei, pâinea și vinul sunt doar simboluri ale trupului lui Isus. Baptiștii nu consumă deloc băuturi alcoolice (exceptând Cina) și nici nu dansează (nici măcar la nunți, deoarece vor să păstreze atmosfera sfântă pe tot parcusul evenimentului; din perspectivă baptistă, dansul duce la mișcări și gesturi indecente).

O întrebare spinoasă: unde ajung pruncii nebotezați după moarte?

Credința baptistă își are rădăcinile în Mișcarea separatistă engleză (care includea creștini ce s-au separat de Biserica Anglicană în secolele XVI, XVII, XVIII, nemulțumiți de abuzurile, erorile și lipsa de reformare a acesteia).
În 1606, englezul John Smyth a rupt legăturile cu Biserica Anglicană și a început să organizeze întâlniri cu alți 60-70 de separatiști. Dar persecutarea acestor nonconformiști l-a determinat pe Smyth să plece în exil în Amsterdam, alături de adepții săi. Acolo a fost înființată, în 1609, cea mai veche biserică baptistă din lume, John Smyth fiind pastorul ei.
În același an, Smyth s-a botezat singur, iar apoi i-a botezat și pe ceilalți. Credea cu tărie că doar adulții credincioși se pot boteza, iar actul trebuia realizat ca urmare a unei mărturisiri personale a credinței. Potrivit interpretării sale a Bibliei, copiii care mureau nebotezați nu aveau să fie damnați (în religia catolică, ei ajung într-un spațiu intermediar între rai și iad numit „limbo” („margine” în limba română); Biserica Ortodoxă evită să se pronunțe asupra acestei chestiuni, susținând că soarta copiilor nebotezați e la mila lui Dumnezeu).
Succesorul lui Smyth, Thomas Helwys, i-a călăuzit pe membrii bisericii înapoi în Anglia în1611. Noua practică s-a răspândit rapid în insulele britanice, iar în 1638 Roger Williams a înființat prima congregație baptistă din coloniile nord-americane. La ora actuală, în lume există în jur de 120 de milioane de baptiști, potrivit datelor de care dispune Secretariatul de Stat pentru Culte din România.

Baptiștii, în spațiul românesc de pe vremea Imperiului Otoman

În România, începutul mișcării baptiste este legat de venirea unei familii de imigranți germani în capitala Țării Românești – București – în anul 1856. Veniți din Hamburg pentru afaceri, ei au înființat prima biserică baptistă formată din etnici germani. Noua confesiune a pătruns în actualul spațiu al României și pe o filieră estică: astfel, imigranți baptiști din sudul Ucrainei au ajuns în Dobrogea și au înființat o biserică baptistă în anul 1862 la Cataloi (astăzi un sat al comunei Frecăței din județul Tulcea, la acea vreme parte din Imperiul Otoman). În anul 1870 s-a înființat și Biserica Baptistă din Tulcea.
Însă cultul baptist a prins rădăcinile cele mai adânci în Transilvania, datorită unor misionari germani și maghiari. Prima biserică baptistă de limbă română a fost înființată în anul 1886 în localitatea Cheșa (Bihor). Bisericile baptiste s-au raspândit cu rapiditate în Bihor, în zona Aradului și în zona podișului Someșan. Aceste regiuni sunt și astăzi zonele cu cea mai mare concentrare de baptiști din România.
În 1920, baptiştii din România s-au organizat pe plan naţional în Uniunea Comunităţilor Creştine Baptiste. În prezent, Cultul Creştin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România este unul dintre cele 18 culte religioase recunoscute de stat, având aproximativ 1.800 de biserici baptiste deservite de 800 de pastori şi misionari. Personalul duhovnicesc şi de specialitate este pregătit în cadrul şcolilor cultului.
Cultul Creştin Baptist are în România opt licee teologice, două şcoli postliceale şi două instituţii de învăţământ superior unde sunt pregătiți pastorii cultului: Institutul Teologic Baptist din Bucureşti şi Universitatea Emanuel din Oradea. De asemenea, în cadrul Universităţii din Bucureşti funcţionează Facultatea de Teologie Baptistă–Litere şi Asistenţă Socială, iar în cadrul Universităţii din Oradea funcţionează specializarea Teologie Baptistă–Litere. Uniunea Baptistă din România editează periodicul “Creștinul – Azi” – revista oficială a Cultului.

Baptiștii resping moaștele și cultul sfinților

Cei mai mulți baptiști sunt evanghelici ca doctrină, dar apar diferențe de la o congregație la alta deoarece bisericile locale se bucură de autonomie. Printre principiile doctrinale comune se numără:

• credința într-un singur Dumnezeu
• nașterea din Fecioara Maria
• existența miracolelor
• învierea lui Hristos
• mântuire prin credința în Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu și prin mărturisirea acestei credințe
• întoarcerea lui Hristos în glorie pe pământ când morții vor învia, iar Isus îi va judeca pe toți

Totodată, ei afirmă principiile Reformei din secolul al XVI-lea:

• Sola Scriptura – Numai Scriptura
• Sola Fidae – Numai Credinţa
• Sola Gratia – Numai Harul
• Soli Deo Gloria – Numai lui Dumnezeu i se cuvine slava

Potrivit acestor principii, singura autoritate în materie de credinţă şi practică religioasă este atribuită Bibliei, ca fiind inspirată în totalitate de Duhul lui Dumnezeu. Mântuirea se dobândeşte numai prin credinţa în Isus Hristos şi prin harul lui Dumnezeu. Este înlăturat tot ceea ce este considerat ca fiind tradiţie ulterioară secolului I d. Hr.: nu este recunoscut rolul de mijlocitor al sfinților, al Fecioarei Maria, rolul şi autoritatea clerului bisericesc, cinstirea icoanelor, statuilor şi a moaştelor.

Predica și scurta lecție de istorie

Locul central în slujba bisericească îl are predica, iar aceasta are rolul de a mărturisi credința în Isus Hristos, de a explica Scripturile și de a îndruma credincioșii spre o relație personală cu Dumnezeu. Fiecare credincios baptist este îndrumat să studieze zilnic Biblia și să răspândească în lume cuvântul Evangheliei.
Melania a explicat pentru VerticalNews cum se desfășoară un serviciu religios într-o biserică baptistă: duminica, el începe cu o serie de cântece: „Toată lumea cântă și credincioșii pot fi acompaniați de instrumente muzicale: cor, tobe, chitară, orgă, pian – depinde de biserică. După vreo 15 minute se spune o rugăciune. Apoi se citește un psalm din Biblie sau o meditație. Urmează din nou cântece, iar finalul este predica, ce poate dura între 30 și 60 de minute”.
De-a lungul anului, predicile sunt organizate tematic. De pildă, timp de un semestru sau chiar un an, pastorul va citi și vorbi numai despre „Evanghelia lui Luca”. După ce a epuizat-o, se trece la alte texte biblice sau la o temă precum dragostea sau credința. Fiecare verset, după ce este citit de pastor, este comentat din punct de vedere istoric și teologic. Nu este uitată nici partea practică: la sfârșit, oamenii sunt sfătuiți cum să aplice în zilele de astăzi pildele din Scripturi.
Baptiştii sărbătoresc Duminica – ziua învierii Domnului, ca zi de închinare săptămânală, precum şi sărbătorile anuale legate de evenimentele principale ale istoriei mântuirii: Naşterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Săptămâna Patimilor, Învierea Domnului, Înălţarea  Domnului Isus Hristos şi Pogorârea Duhului Sfânt.

Pastorii baptiști nu primesc bani de la statul român

Principiul libertății religioase și a libertății conștiinței este foarte important în comunitatea baptistă. Din punctul lor de vedere, credința este o chestiune „privată” – între Dumnezeu și individ. Din acest motiv nu este nevoie de medierea preoților sau a sfinților. Mai mult, baptiștii afirmă “preoția tuturor credincioșilor”, numită și „preoția universală”. Prin aceasta, ei consideră că fiecare credincios are din partea lui Dumnezeu o chemare (vocație) de a sluji lui Dumnezeu în cadrul bisericii și a lumii. Totodată, se sugerează că în rândurile lor nu există o distincţie între clerici şi laici. În cadrul bisericilor, pe lângă simplii fraţi şi surori, există pastori, prezbiteri și diaconi. În cadrul cultului baptist nu există o ierarhie: fiecare biserică baptistă este autonomă.
De asemenea, credincioșii afirmă principiul separării bisericii de stat. Prin acest principiu, ei consideră că statul nu trebuie să se amestece în viața bisericilor.
Datorită credinţei în separarea bisericii de stat, baptiştii din Romania nu acceptă subvenţii de la stat pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimţită a fiecărui credincios să contribuie la susţinerea spirituală şi materială a bisericii de care aparţine. Astfel, salariile pastorilor sunt plătite de către Biserica Baptistă și nu de către statul român.

CONTROVERSE. Pastor celebru, turnător la Securitate

În anul 2007, pastorul baptist Iosif Ton, cunoscut pentru predicile sale difuzate la Europa Liberă înainte de anul 1989, a recunoscut că a colaborat cu Securitatea și că și-a turnat inclusiv frații baptiști înainte de a pleca în Statele Unite ale Americii în anul 1981. Mai exact, în anii 1963-1964, perioadă în care a fost angajat ca ghid pentru turiștii străini care mergeau pe litoral. Și-a turnat și doi cunoscuți baptiști din Cluj care au avut de suferit din cauza lui.

http://verticalnews.ro/cum-sunt-baptistii-din-romania/