The Protestant Reformation – Part 1+2
The Protestant Reformation – Part 1
The Protestant Reformation – Part 2
Jean Calvin pe intelesul tuturor
Cu ocazia Zilei Reformei care se celebreaza la data de 31 octombrie in fiecare an, un grup de profesori vor avea o serie de conferinte pe teme conexe mișcarii protestante ce a inceput la 1517 atunci când, Martin Luther și-a bătut în cuie tezele sale (95) pe ușa catedralei din Wittenberg.

Sursa: Ruben Ologeanu
Razie asupra Bisericii penticostale Maranata din Radauti
Dr. Radu IROFTEI
În documentele consultate în Marea Britanie, The National Archives Kew Garden de la Londra[1] mi-a atras atenția
următorul titlu: ”Razie asupra creștinilor la Rădăuți – Nordul României; nici o permisiune pentru creștini să cumpere o biserică nouă sau să reconstruiască una veche pe cheltuiala lor”, extras din Revista EWNS, aparținând Agenției Internaționale Creștine de Știri, din data de 1 iulie 1979. Articolul menționat este o mărturie a constrângerilor și presiunilor exercitate de către autoritățile vremii împotriva creștinilor aparținând cultului penticostal.
Înregistrată în anul 1950, sub numărul 681, biserica penticostală din orașul Rădăuți avea conform documentului menționat 994 de membri dintr-un total de 1500 care participau la slujbă. În aceste condiții, începând cu anul 1969, credincioșii au încercat să obțină aprobarea pentru a repara clădirea lăcașului de închinare. „Pentru creștini eu nu voi acorda niciodată permisiunea de a cumpăra o biserică”, li s-a spus de către primarul Gheorghe Ciurcureanu [CUCIUREANU]. Împrejurările care au generat aceasta stare de fapt –neacordarea autorizației de construcție- nu i-au descurajat pe membrii bisericii care au hotărât să continue realizeze reparația și extinderea lăcașului de cult și fără aprobarea autorităților. Drept rezultat a urmat o descindere la ordinele directe ale primarului fiind confiscate 1200 kg de tabla galvanizată, lemn. Chiar și cooperativa care le-a vândut materialul fost amendată cu suma de 30.000 de lei, autoritățile obligînd pe cel care a autorizat vânzarea, un tată de 4 copii să plătească el însuși amenda pentru implicarea sa. Au fost amendați de asemnea conducătorul bisericii, Apostol Ozarchevici și casierul Titus Lupașcu dar și biserica cu încă 30.000 de lei, iar alți 8000 de lei au fost confiscați din fondurile bisericii.
Cazul a ajuns și în instanță, iar atunci când avocatul apărării s-a ridicat, judecătorul l-a întrebat: ”dumneavoastră tovarășe îi apărați pe creștini? știți că nu sunt permiși? ar trebui să mergeți la căpitanul politiei secrete[securității] Mihalcea și să discutați cazul”[2]. Atunci procesul a continuat fără avocat iar bisericii i s-a ordonat să plătească amenzile fără termen de apel.
Secretarul de partid local a refuzat să-i vadă pe membrii bisericii privind acest caz; iar secretarul bisericii Penticostale local, Grosu Constantin și președintele cultului penticostal, Bochian Pavel din București au spus că nu au putut să facă nimic, fiindcă ei nu au vrut să fie implicați în problemele statului. La toate aceste opreliști membrii bisericii penticostale ”Maranata”, au găsit un mijloc foarte înțelept de a rezolva problema; renovarea și consolidarea din interior a clădirii.
Cele prezentate mai sus au o semnificație deosebita, atât prin situația expusă, dar și prin faptul că orașul unde m-am născut, oamenii care îmi erau vecini sunt menționați in arhivele de la Londra.
Înțelegem astfel că încrederea creștinilor din România nu s-a diminuat nici când variate măsuri de represiune ale regimului s-au aplicat împotriva lor cătând să-L slujească pe Dumnezeu chiar și în împrejurări potrivnice.
[1] F.C.O. 28/3841 (1979).
[2] Ibidem.
Radu IROFTEI este doctor în istorie al Universității București.
Recomandări:
Biserica Crestină Penticostală „Maranata” Rădăuti de la persecutie la democratie
Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010

Statistică Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România – 2003
716 pastori
1722 biserici baptiste
100.000 credincioși (cifră aproximativă)
În cadrul raportului prezentat de către Viorel Condreanu se menționează că Alianța Evanghelică din România din care făceau parte și baptiștii avea peste 500.000 membri.
*
Structura confesională a populaţiei (2010)
| Confesiunea | Număr membri | Procentul |
| Biserica Ortodoxă Română | 18 817 975 | 86,79% |
| Biserica Romano Catolică | 1 026 429 | 4,73% |
| Biserica Română Unită cu Roma, Greco catolică | 191 556 | 0,88% |
| Biserica Reformată | 701 007 | 3,26% |
| Biserica Evanghelică Confesio Augustana | 8 716 | 0,04% |
| Biserica Evanghelică Lutherană | 27 112 | 0,12% |
| Biserica Unitariană | 66 944 | 0,30% |
| Biserica Armeană | 687 | 0,003% |
| Biserica Creştină Rusă de Rit Vechi | 38 147 | 0,17% |
| Uniunea Bisericilor Baptiste | 126 639 | 0,58% |
| Uniunea Penticostală – Biserica lui Dumnezeu Apostolică | 324 462 | 1,49% |
| Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea | 93 670 | 0,43% |
| Biserica creştină după Evanghelie | 44 476 | 0,20% |
| Biserica Evanghelică Română | 18 178 | 0,08% |
| Cultul Musulman | 67 257 | 0,31% |
| Cultul Mozaic | 6 057 | 0,02% |
| Organizaţia religioasă “Martorii lui Iehova” | 80 000 | 0,36% |
Total populaţie: 21 680 974 (Sursă: Institutul Naţional de Statistică – Recensământul din 2002)
Pavel Nicolescu – initiatorul ALRC (foto)

http://centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com
Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.
Am dorit doar să readuc în atenție personalitatea pastorului Pavel Nicolescu și rolul său în viața religioasă contemporană.
Mesajul rectorului ITB la 90 de ani de invatamant teologic baptist in Romania

Constantin Adorian
Discursul rectorului Institutului Teologic Baptist, Prof. dr. Vasile Talpoș, a fost rostit duminică 9 octombrie 2011, la Biserica Baptistă Golgota din București când a avut loc festivitatea de deschidere a anului universitar 2011/2012 la Facultatea de Teologie Baptistă și Institutul
Teologic Baptist din București. Momentul a constituit totodată un bun prilej pentru a sărbătorii cei 90 de ani de învățământ teologic baptist. Îmi doresc ca manifestările prilejuite de acest fapt să continue pe parcursul celor două luni care au mai rămas până la sfârșitul acestui an calendaristic prin organizarea unor manifestări specifice de genul conferințe, simpozioane, articole științifice precum și prin realizarea unor suveniruri care să marcheze acest moment jubiliar.
Jean Staneschi

Jean Staneschi
Jean Staneschi a fost profesor si director al Seminarului Teologic Baptist din București.
A se vedea și Greva foamei la Seminarul Teologic Baptist din Bucuresti
Origen despre starea Bisericii secolului XXI
După cum putem remarca din această predică, Origen era un observator fin al perioadei sale. Trist este că citatul încă este actual în secolul XXI, la mai bine de 17 secole de la redactare (240 d.Hr.).
Printre noi sunt din aceia a căror credinţă se mărgineşte la mersul la biserică (ad ecclesiam), la plecăciunile făcute dinaintea preoţilor (sacerdotibus), la slujiri oferite, la cinstirea slujitorilor (servos) lui Dumnezeu, la participarea la înfrumuseţarea altarului (altaris) şi a bisericii (ecclesiae), dar care nu îşi dau câtuşi de puţin osteneala să-şi îmbunătăţească purtarea (actus), să-şi îndrepte obiceiurile (mores), să-şi lepede viciile (vitia), să practice curăţia (castitatem), să-şi stăpânească mânia (iracunidam), să-şi înăbuşe lăcomia (avaritiam) ori să-şi înfrâneze invidia (rapacitatem), care nu scot din vorbire clevetirile (maliloquia), trăncănelile (stultiloquia), bufoneriile neruşinate (scurrilitates) şi criticile înveninate (obtrectationum venena).
Pentru mai multe detalii despre acest text a se vedea http://vaisamar.wordpress.com prin intermediul căruia am preluat acest pasaj remarcabil.
450 de ani de la tipărirea Evangheliei în limba română


În anul 1561 Diaconul Coresi a tipărit Evanghelia în limba română.
http://monetariastatului.ro/ via http://romaniaevanghelica.wordpress.com













