4 aprilie 1968 – Martin Luther King, Jr., assassinated
On this day in 1968, Martin Luther King, Jr., a leader of the American civil rights movementwho was in Memphis, Tennessee, to support a strike by the city’s sanitation workers, was assassinated by James Earl Ray.
Image: Julian Wasser
Britanica
Martin Luther King Jr. nu a fost doar un luptător pentru drepturi civile ale negrilor, ci și pastor baptist
Partajează asta:
4 aprilie 1944 atacul aerian anglo-american asupra Bucureștiului – relatatat de un martor ocular
Am avut ocazia de a primi relatarea unui martor ocular a bombardamentelor aliate asupra Capitalei din 4 aprilie 1944.
Domnul L. D. este născut în anul 1928 și la momentul bombardamentului acesta avea 15 ani și se pregatea să devină ofițer fiind la Marele Stat Major, în prezent sediul DNA. La momentul respectiv, adică în vara anului 1944, se făceau exerciții cu sirena, iar oamenilor li se spusese să și sape adăposturi la ei acasă. În dimineața zilei de 4 aprilie, parcă pe la 9.30 a sunat sirena, dar nu a mai dat și sunetul de terminare. Primul era modular, iar al doilea prelung, cel de incheiere dacă am reținut bine. Așadar, oamenii erau sfătuiți să stea acasă, dar arunci ei au ieșit pe străzi. În acea dimineață a auzit din nou sirena, iar acest lucru i-a bulversat, nedumerit pe unii oamenii dat fiind faptul că sirena sunase și mai devreme, as zice eu de avertizare, de pericol, și nu dăduse și sunetul de terminare, iar acum suna din nou.
La scurt timp după aceea a venit primul val de avioane care a bombardat Bucureștiul. Avioanele americane și britanice veneau văluri, văluri și un val avea cam 16? avioane și au fost vreo 16 valuri în total. De atunci au început bombardamentele asupra țării noastre, cu precădere în zona Ploieștiului care era zonă petroliferă. Avioanele au plecat de la o bază din Italia și au intrat in Romania pe la Timișoara. La scurt timp a intrat în acțiune și apărarea antiaeriană și de-a lungul timpului au fost doborâte mai multe avioane. Piloții se parașutau, iar unii dintre ei au fost duși la Marele Stat Major pentru a fi interogați. Interlocutorul zicea că existau zvonuri despre bombardamente, exista o teamă, o neliniște. În ziua respectivă niște evrei din România au comunicat în Italia că populația din București? s-a adunat la o școală militară și din ce îmi aduc aminte s-a crezut, considerat că populația era oarecum la adăpost, iar avioanele au primit ordin să decoleze.
Domnul L se afla atunci la la Marele Stat Major aflat la momentul respectiv pe strada Știrbei Vodă unde se află în prezent sediul DNA. În curtea unității militare erau săpate șanțuri, astfel că în dimineața respectivă s-a putut adăposti acolo.
După amiază, după ce a trecut atacul aerian, datorită faptului că era răcit s-a dus la o farmacie situată în spatele Palatului Regal de pe Calea Victoriei. A trebuit să se ducă până acolo deoarece la momentul respectiv în București nu erau multe farmacii. Cu acest prilej a putut constata faptul că bombardamentele au avut consecințe dezastruoase pentru bucureșteni. După ce a trecut atacul erau multe clădiri dărâmate, oameni morți, iar unii erau lipiți de zidurile clădirilor care au rămas în picioare de suflul exploziilor, al bombelor.
Partajează asta:
4 aprilie în istorie
Data de 4 aprilie 1944 este cea în care asupra Bucureștiului au fost aruncate mai multe bombe de către anglo-americani. La momentul respectiv România era aliata Germaniei. Acum, la 4 aprilie 2024, avem prilejul să ne aducem aminte despre aceste evenimente la 80 de ani de când s-au întâmplat (1944-2024).
Astfel, la 4 aprilie 1944, aviația americană bombardează Bucureștiul în special centrul Capitalei și Gara de Nord. În urma raidului aerian mii de civili și-au pierdut viața. Bombardamentul a fost unul cinic întrucât nu au fost vizate obiective militare, iar frontul se stabilizase la circa 300 de kilometri de București
Totodată, 5 ani mai târziu, la 4 aprilie 1949, se semna la Washington D. C. Tratatul Atlanticului de Nord punând bazele alianței militare pe care o cunoaștem sub numele de NATO. Astăzi, 4 aprilie 2024 se împlinesc 75 de ani de la acel eveniment și 20 de ani de când România este parte a acestei alianțe (2004-2024).
Partajează asta:
Isus din Nazaret (regia Franco Zeffirelli)/ subtitrat în română
Partajează asta:
Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu despre Școala Doctorală de Studii Religioase și Interculturale din cadrul FTB
Începând cu anul academic 2023-2024 Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București are propria sa. școală doctorală intitulată Școala Doctorală de Studii Religioase și Interculturale.
Vezi detalii aici
https://ftb.unibuc.ro/programe/doctorat/
Partajează asta:
ITBB – Conferință și lansare de carte: Baptiștii români. Istorie și identitate
Institutul Teologic Baptist din Bucureștiîn colbaorare cu Facultatea de Teologie Baptistă și PROLOGOS organizează miercuri, 27 martie 2024, evenimentul Baptiștii români. Istorie și identitate. Astfel, în prima parte va avea loc o conferință științifică, iar în partea a doua lansarea la București a cărții lui Mihai Ciucă intitulată Baptiștii din România. Pionierii.
Cu acest prilej voi (MS) avea o scurtă comunicare despre Federația Reprezentativă a Cultelor Evanghelice Recunoscute din R.P.R.
Partajează asta:
3 martie în istoria României
3 martie 1882, la Topoloveni (Arges) într-o familie numeroasă și săracă s-a născut Ion Mihalache. A fost învățător și a înființat Partidul Țărănesc. După Unirea din 1918 a fost ministru și deputat. După 23 August 1944 a fost arestat și a murit în închisoare în 1963
Partajează asta:
Agerpres: Biblia de la București (1688) sau Biblia lui Șerban Cantacuzino salvată printr-o minune de la epurare
Prima Biblie tradusă integral în limba română, cunoscută ca ”Biblia de la Bucureşti” (1688) sau ”Biblia lui Cantacuzino”, salvată printr-o minune de la epurare în perioada comunistă, se află printre cărţile valoroase deţinute de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila, unde este păstrată într-un spaţiu special denumit „Tezaur”. Considerată un monument al limbii române vechi, cu rol major în dezvoltarea limbii literare, ”Biblia de la Bucureşti” a fost descrisă de istoricul A. D. Xenopol, în lucrarea „Istoria românilor din Dacia Traiană”, ca fiind „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi prin limba ei cea minunată”.
„Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură” este scrisă în limba română cu caractere chirilice, este tipărită în roşu şi negru şi reprezintă atât un monument al limbii române vechi, cât şi un obiect de artă, datorită filigranelor şi a motivelor florale şi geometrice folosite. Prezintă iniţiale ornate cu motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol. Titlul este încadrat într-o poartă-chenar cu motive florale şi geometrice, pe verso-ul paginii de titlu, într-un chenar, este tipărită stema Ţării Româneşti din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, încadrată într-un medalion înflorat, iar coperta este îmbrăcată în piele de culoare maro, cu ornamente de aur.” (…)
“Cartea prezintă valoare nu numai prin informaţia care există în interior, ci şi ca obiect de artă, pentru că are multe filigrane, ornamente. Fiecare capitol al lucrării are litera majusculă florală, foarte bine ornamentată, avem stema domnitorului Şerban Cantacuzino, paginile importante de început de capitol au marginile ornamentate, fiecare element de ornament reprezintă ceva în ştiinţa aceasta auxiliară de studiere a filigranului, fiecare desen are o semnificaţie. Noi aşteptăm un studiu poate mai amănunţit al acestei ediţii a Bibliei, poate cercetătorii îşi vor îndrepta atenţia şi asupra studiului din punct de vedere ornamental al acestui volum. Sunt motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol. Chenarele au mare valoare în ceea ce priveşte ornamentele pe volumele de carte din epoca respectivă”, spune Ştefania Botez.
Partajează asta:
Marea temere. Cât de probabil este un nou război global? – Prof. Univ. Adrian Cioroianu la Conferințele Scena Gândirii
Partajează asta:
11 februarie 1866 – abdicarea forțată a domnitorului României, Alexandru Ioan Cuza: „Să dee Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine…”
„Să dee Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine…” 11 februarie 1866 – abdicarea forțată a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
La 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza, domnitor (1859-1866) al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, România din 1862, este forțat să abdice de către Monstruoasa Coaliție, o coaliție formată din liberali radicali și conservatori. Cuza, cel care a realizat Unirea Principatelor, nu doar prin dubla sa alegere din 5 si 24 ianuarie 1859, ci mai ales prin reformele inițiate (unificarea administrativă, guvern unic, Parlament unic, Legea secularizării averilor mănăstirești, Reforma agrară, Legea instrucțiunii publice) a fost determinat să semneze actul de abdicare într-o zi de februarie. Se punea astfel capăt celor 7 ani de când acesta se afla la conducerea Principatelor Unite în urma alegerilor din ianuarie 1859. Motivele erau multiple: nemulțumirea conservatorilor față de Reforma agrară, domnia autoritară a acestuia din ultimii doi ani de domniei (1864-1866), dar şi faptul că ritmul reformelor nu a fost accelerat, un reproş venit din partea liberalilor.
După un scurt interludiu cu Locotenența domnească, la 10 mai 1866 principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depune jurământul în calitate de domn al Principatelor Unite şi va domni 48 de ani sub numele de Carol I (1866-1914).
Ca o ironie a istoriei, monarhia constituțională din România începe cu o abdicare forțată, cea de la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza, şi se încheie tot cu o abdicare forțată, cea a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947.
Istorie Evanghelica 