Scurt istoric al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Arad (1906-2015)
Infiintarea Comunitatii Baptiste Romane Arad a fost o consecinta a libertatii religioase garantata prin Legea XLIII /1895 din Austro –Ungaria si a avut loc in data de 23-24 mai 1906 in localitatea Curtici jud.Arad. Ceea ce a stat la baza constituirii Comunitatii Baptiste Romane Arad a fost in fapt Statutul Bisericilor Baptiste din Austro –Ungaria emis in anul 1905. La infiintarea ei din 1906, Comunitatea Baptista Romana Arad cuprindea bisericile din Arad si imprejurimi, Valea Muresului, zona Banatului, cercul de biserici Siria, Chisineu Cris si Ketegyhaza.
Dupa unirea Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918, schimbarile socio –politice si administrative si in plus prigoana dezlantuita impotriva baptistilor dupa 1920 ( ordinul confidential nr.88 / 1920 si ordinul confidential nr. 615/11 noiembrie 1920 – prin care se interzice orice fel de adunare a baptistilor) se creeaza nevoia de reorganizare a fratietatii pentru a-si putea apara cauza.
In asemenea imprejurari, la 19 iulie 1922 are loc la Arad, adunarea generala de constituire a Comuniatii Arad. In urma cererii adresate prefecturii judetului Arad, se emite hotararea nr. 4493/29 iulie 1922, semnata de catre prefectul dr.Anghel, prin care autoritatile iau cunostinta de infiintarea Comunitatii Baptiste Romane, care cuprindea judetele : Arad, Timis, Caras Severin,Torontal, Alba inferioara, Sibiu, Hunedoara si Fagaras. Primul presedinte al noii Comunitati a fost fratele Ioan Popa originar din Siria , judetul Arad.
In data de 5 septembrie 1922 a avut loc o conferinta de organizare a Comunitatii la Arad, detalii despre aceasta conferinta fiind prezentate in revista de limba maghiara Szeretet nr. 9 / 1922 pagina 13.
Comunitatea Arad a devenit un centru foarte important atat din punct de vedere administrativ, cat si din punct de vedere spiritual,nu doar pentru zona vest, ci si pentru intreaga tara.
Despre importanta si rolul pe care baptistii din judetul Arad l-au avut in tara vorbesc evenimentele istorice legate de Arad ca : organizarea Seminarului Teologic Baptist la Buteni in 1921, tot la Buteni judetul Arad avand primul si al doilea congres al baptistilor ( 13 -15 februarie 1920 si 28-30 septembrie 1922 ) . De asemena tot aici, la Buteni a avut loc Congresul Scolii Duminecale si Conferinta pe tara a dirijorilor (Farul Mantuirii 1922, nr.11-12,pagina 9-10)
Primul sediu al Comunitatii Arad a fost pe strada Blanduziei nr.4 intre anii 1922- 1929.
Intre 21-28 ianuarie 1925 in Arad, pe strada Blanduziei nr.4 s-a desfasurat prima conferinta de organizare a baptistilor din toate judetele Ardealului ( revista maghiara “Szeretet” nr.4 /1925 pag.13.).
Datorita decretului nr. 76647/4 august 1933, articolul 51, s-a aprobat un nou statut care a facilitat infiintarea de comunitati pe tot cuprinsul tarii, iar aceasta perioada 1933-1942 este cunoscuta sub numele “perioada Comunitatilor mici”. Doar in judetul Arad au fost vreo noua comunitati.
Un eveniment cu un mare rasunet a fost Congresul Baptist European care a avut loc in Arad in 2-3 octombrie 1930 si care s-a desfasurat in cladirea Teatrului de Stat Arad.
Dupa anul 1929, sediul Comunitatii s-a mutat in strada Bihor nr. 13, cladire in care s-a infiintat si a functionat si Biserica “Speranta” pana in 1977.
Dupa ce confesiunea baptista a fost desfiintat prin decretul lege 927/ 29 decembrie 1942 si nr. 431 / 19 iulie 1943, iar prin decretul lege nr. 548/ 28 octombrie 1944 se abroga decretele prin care confesiunea baptista este desfiintata, bisericile isi reiau activitatea, iar Comunitatea Arad se reorganizeaza in 27 ianuarie 1945. S-a constituit o Comunitate separata, cea din Buteni avand peste 50 de biserici de pe Valea Crisului Alb.
La Comunitatea Arad a fost ales presedinte Alexa Popovici, vicepresedinti Florea Dragan si Gheorghe Bacis, secretar Nicolae Precupas, iar casier Dimitrie Imbroane.
Ca urmare a libertatii religioase, la 27-28 octombrie 1945 in Sala Palatului Cultural Arad a avut loc Congresul Cultului Baptist la care au fost prezenti peste 1500 de delegati din intrega tara.
La congresul Cultului din 1948 tinut la Buteni s-a votat un nou Statut de Organizare si Functionare a Cultului Baptist din Romania, care a fost aprobat si tiparit in 1951. In noua organizare teritoriala, Comunitatea Buteni se desfiinteaza si este arondata la Comunitatea Arad. S-a ales o noua conducere si anume : presedinte Tamas Teodor, vicepresedinti Dudau Ilie si Banciu Ioan. Deoarece presedintele Tamas Teodor s-a retras, locul i-a fost luat de catre primul vicepresedinte Dudau Ilie care a condus Comunitatea timp de zece ani..In perioada de dupa 1954 au venit vremurile de prigoana comunista, manifestata prin limitarea serviciilor divine si desfiintarea unor biserici.
In timp ce la nivel de tara s-au desfiintat regiunile, ca sistem administrativ, a fost desfiintata si Comunitatea Arad, o parte din biserici au trecut la Comunitatea Oradea, iar altele la Comunitatea Timisoara. Astfel, din 1961 pana in 1976 cea mai veche Comunitate din tara a incetat sa mai existe.
La data de 4 decembrie 1975 s-a hotarat reorganizarea Comunitatii Arad. In noua reorganizare a Comunitatii Arad a fost ales ca presedinte Grec Traian, vicepresedinti Chiu Mihai si Handra Sima, secretar a fost numit Truta Ioan, iar casier Inovean Dumitru.Sediul Comunitatii a fost in strada Bihorului nr.13, in cladirea Bisericii “Speranta “. Cand Biserica “Speranta” a zidit noul lacas de inchinare pe strada Busteni nr. 20-22, Comunitatea a contribuit pentru a avea un apartament ca sediu in acea cladire. Din 1977 pana in 1992 sediul Comunitatii a fost pe stada Busteni nr. 20-22.
Un eveniment deosebit in cadrul Comunitatii a fost vizita in 11-12 septembrie 1985, a evanghelistului Billy Graham care a vizitat judetul Arad si a predicat in Biserica “Speranta”. Strazile din zona au fost arhipline insumand circa 30 000 de personae.
In perioada 1984-1988,in situatii de criza pentru Comunitate, au slujit pe perioade mai scurte ca presedinti urmatorii frati : Chiu Mihai, Handra Sima si Muresan Vasile.
Din anul 1988 pana in 1991 fratele Grec Traian a fost atat presedintele Comunitatii, cat si al Uniunii Baptiste din Romania. Din 1991 pana in 1999 Comunitatea a fost condusa de catre fratele Iuga Viorel, in calitate de presedinte. In cele doua mandate ale fratelui Iuga au slujit ca vicepresedinti urmatorii frati : Bulzan Ovidiu, Balaciu Ioan, Gongola Mihai si Zaharia Ioan.
Din anul 1999 pana in 2007 presedintele Comunitatii a fost Zaharia Ioan, iar vicepresedinti au fost : Viorel Iuga care a fost in acea perioada si vicepresedinte al Uniunii Baptiste, Ghita Cornel si Mladin Onisim care in acea perioada a fost si secretarul general al Uniunii Baptiste.
La alegerile din 24 martie 2007 a fost ales presedinte al Comunitatii Arad Iuga Romica, iar ca vicepresedinti au fost : Mladin Onisim, Zaharia Ioan, si Ghita Cornel. La alegerile din 02 aprilie 2011 a fost reales ca presedinte Iuga Romica, iar ca vicepresedinti : Mladin Onisim, Zaharia Ioan si Butas Doru .
Incepand cu 04 aprilie 2015 presedinte al Comunitatii a fost ales fr. Ignat Claudiu Sorin, secretar fr.Bozian Petru, iar vicepresedinti au fost alesi urmatorii frati : Iuga Romica , Mladin Onisim si Butas Doru.
Intre anii 1975-1986 secretariatul Comunitatii a fost condus de catre Truta Ioan care s-a retras pe motiv de boala. Din anul 1986 pana in prezent secretariatul Comunitatii este condus de catre Bozian Petru. In cei 29 de ani de slujire ca secretar, fratele Bozian Petru a adus contributii importante pe linii administrative, juridice si spirituale in aceasta atipic de lunga slujire.
Dupa 1990 s-a reinfintat Comunitatea Buteni sub denumirea Comunitatea Bisericilor Baptiste Valea Crisului Alb.
In anul 1990 a luat fiinta Seminarul Liceal Baptist, care apartine Comunitatii Baptiste Arad, liceu care functioneaza in prezent sub denumirea de Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici”Arad, care are invatamant gimnazial si primar, directorul acestei scoli din 1991 si pana in 2015 a fost prof. Redis Ioan. Incepand cu anul scolar 2015 -2016 pentru functia de director al acestei institutii de invatamant a fost aleasa prof. Pop Emilia Crina .
De la infiintarea scolii in 1990 de care s-a ocupat in mod deosebit, fr.Bozian Petru a slujit ca profesor si pastor coordonator pana la sfarsitul anului scolar 2011-2012 cand s-a retras din aceasta pozitie, pozitie ocupata in prezent de catre pastorul Hubert Emeric.
Pe langa Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici “ intre anii 1993-2005 a functionat Scoala Postliceala Sanitara Baptista Arad cu durata de trei ani, la initiativa directorului Ioan Redis, scoala la care materiile de teologie din anul 1993 pana in 1995 au fost predate de catre fr.Iuga Viorel, iar din anul 1995 pana in anul 2005 au fost predate de catre fr.prof.Bozian Petru .
Incepand cu luna ianuarie 1990, prin grija fratelui Pastor Handra Sima s-a reeditat revista Farul Crestin, redactor fiind Gongola Mihai pana la plecarea lui in vesnicii, intre anii 1998-2009 redactor a fost Iuga Romica, iar din anul 2009 in aceasta pozitie de slujire este fr.Dragan Ovidiu.
In prezent Comunitatea Arad are peste 118 biserici si filiale si 56 pastori si misionari. Credem ca fiecare biserica este deosebit de importanta si de asemenea suntem constienti ca Imparatia lui Dumnezeu este mult mai mare decat o biserica locala, iar organizarea teritoriala in Comuntati, respectiv Uniune, nu face altceva decat sa adune impreuna zeci si sute de biserici locale care au un scop comun: slujirea si largirea Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant .
Multumim lui Dumnezeu pentru toate realizarile de-a lungul vremii si nadajduim ca noi slujitorii de azi si cei de maine, impreuna cu credinciosii din bisericile locale de pe raza Comunitatii Arad, sa fim demni atat de Dumnezeu cat si de inaintasii nost
Dr.Bozian Petru, Secretarul Comunității Baptiste Arad
Sursa: http://www.baptisti-arad.ro/istoric
Ar mai fi de menționat faptul că la Arad în anul 1920 s-a format Uniunea Comunităților Baptiste din România Mare, cu sediul la Arad, a cărei publicație era Farul Mântuirei. Totodată în cadrul Comunității Baptiste Arad, la Buteni, ia ființă în toamna anului 1921 Seminarul Teologic Baptist, care datorită persecuției se va muta la scurt timp la Arad, iar apoi la București.
Actualul președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, pastorul Viorel Iuga, este de la Arad, iar Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București și pastorul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București este de la Curtici, județul Arad.
Andrei Croitoru – Apariția mișcării baptiste și mărturisirile de credință!
Andrei Croitoru despre faptul că baptiștii nu sunt o confesiune religioasă apărută în secolul XIX. Vezi și articolul
Ce sunt baptiștii – protestanți sau neoprotestanți? – Marius Silveșan, articol în cadrul căruia prezint câteva opinii referitoare la identitatea baptistă. Menționez în acest context că sunt câteva opinii referitoare la apariția și dezvoltarea mișcării baptiste. Astfel există opinii conforma cărora aceștia sunt o comunitate ale cărei origini le putem identifica în urmă până la primară. Un alt punct de vedere este acela că baptiștii provin din mișcarea anabaptistă, iar o altă opinie se referă la faptul că aceștia au fost influențați de anabaptiști, dar nu îți au originea în mișcarea respectivă.
Vezi și o discuție referitoare la Neoprotestant vs. evanghelic, precum și opinia profesorului Everet Gil despre elementele identitare baptiste sub titlul Cine sunt şi ce cred baptiştii de prof. dr. Everett Gill.
După cum remarca Mihaela Bucin în cadrul unui comentariu, Dr. Daniel Zikeli, Episcop vicar al Bisericii Evanghelice Luterane afirmă tot greșit, după identificarea greșită a baptiștilor ca fiind o mișcare religioasă de secol XIX, că și Iluminismul ar fi apărut în secolul al XIX-lea! Însă debutul acestui curent este marcat de apariția primei părți a lucrării Enciclopedia franceză, în 1751. Iar Iluminismul românesc începe la 1791, cu „Suplex Libellus Valachhorum Transilvanie” și este materializat în mișcarea de esență greco-catolică Școala Ardeleană.
Un aspect interesant în intervenția Dr. Daniel Zikeli este explicația termenului de neoprotestant car face referire la o mișcare de reformă în cadrul teologiei luterane din secolul XIX inițiată de Karl Wolf (?)
Urmărind acest material veți vedea documente istorice, în cazul de față mărturisiri de credință, care dovedesc faptul că baptiștii erau prezenți în spațiul european încă din secolul al XVI -lea când și-au conturat o identitate proprie care se regăsește în mărturisirile lor de credință. Dacă luăm în considerare varianta că baptiștii vin pe linia anabaptistă, atunci ei sunt mai vechi decât confesiunile protestante.
Museum of the Bible – Experience the book that shapes history!
Experience the book that shapes history! Enjoy our short film weaving together twelve influential events illustrating the Bible as the common thread that connects history.
Sorin Bulboacă, Comunitățile reformate (calvine) în Banat – Sesiune de întrebări și răspunsuri
Comunități reformate (calvine) și structuri eclesiastice în Banat în veacul al XVII – lea a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Aici avem sesiunea de întrebări și răspunsuri
Sorin Sabou, Martin Luther despre libertate
Martin Luther despre libertate a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Sorin Bulboacă, Comunități reformate (calvine) și structuri eclesiastice în Banat în veacul al XVII – lea
Comunități reformate (calvine) și structuri eclesiastice în Banat în veacul al XVII – lea a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Sorin Bulboacă își începe prelegerea prin demontarea unor mituri care stăruie în istoriografia românească referitoare la Reforma protestantă și români
1. Românii care s-au convertit la protestantism (calvinism) s-au maghiarizat
2. Românii convertiți la calvinism au fost răsplătiți cu înobilare
3. Românii au fost dintotdeauna ortodocși și au rămas așa. În acest context este prezentată informația conform căreia Reforma apare în Transilvania în anul 1540, la scurt timp după afișarea celor 95 de teze de către Luther în 1517 și au aderat la ea mai mulți români.
Ce sunt baptiștii – protestanți sau neoprotestanți? – Marius Silveșan
Astăzi, 31 octombrie 2017, când se celebrează 500 de ani de Reformă protestantă, reiau un material publicat în numărul din septembrie 2015 al Revistei România Evanghelică în care discut despre originea baptiștilor având ca punct de pornire disputa protestant – neoprotestant.
În ce curent religios putem să-i încadrăm pe baptiști și care sunt argumentele pro sau contra unei încadrări a baptiștilor la neoprotestanți sunt întrebările la care ne propunem să răspundem. În ceea ce privește folosirea termenului neoprotestant pentru a-i încadra pe baptiști, Dorin Dobrincu îl consideră ca fiind o etichetă improprie pentru acest grup religios din punct de vedere doctrinar, cu atât mai mult cu cât el nu este unul eterogen.
În lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între 1944-1990 Ioan Bunaciu folosește termenul mișcări evanghelice pentru a defini ceea ce generic numim biserici neoprotestante. Sintagma de neoprotestantism a fost importată din spațiul german, iar conceptul de neoprotestantism este prea vag, fapt care permite încadrarea din punct de vedere teologic a unor denominațiuni care au puține lucruri în comun, afirmă Dorin Dobrincu în articolul „Religie și putere în România. Politica statului față de confesiunile (neo)protestante, 1919-1944”.
O clarificare din punct de vedere teologic și doctrinar este adusă de către profesorul universitar Otniel Bunaciu. În cadrul articolului „Identitatea baptiștilor din România, o moștenire ce poate fi reinvestită”, Otniel Bunaciu precizează
faptul că folosirea termenului de neoprotestanți pentru a-i încadra pe baptiști, folosit adesea în România, este incorectă. „Strict vorbind, această încadrare nu este adevărată deoarece neoprotestantismul este un curent teologic care s-a dezvoltat în Germania în secolul al XIX-lea, curent cunoscut și sub numele de teologie liberală. Având o învățătură care îi încadrează în mișcarea evanghelică, baptiștii nu aparțin gândirii neoprotestante, ci mai degrabă protestanților evanghelici. Probabil, cei care folosesc termenul neoprotestant îl folosesc pentru a arăta că baptiștii aparțin unei mișcări mai târzii din cadrul Reformei.”
Afirmația conform căreia baptiștii sunt protestanți este susținută și de pastorul și profesorul universitar Marius Cruceru, care menționa în cadrul unui interviu acordat lui Cristian Bădiliță (publicat sub titlul „Baptiștii nu sunt o sectă” în Cristian Bădiliță, Otniel Vereș, Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăți despre marile tradiții creștine) că „baptiștii au apărut ca o mișcare desprinsă în aparență din Reforma radicală.” Faptul că li se spune neoprotestanți este greșit deoarece ei sunt protestanți.
Un punct de vedere diferit se găsește în lucrarea lui Iosif Țon, Credința adevărată, unde autorul consideră ca fiind corectă încadrarea baptiștilor la neoprotestanți deoarece „au dus protestantismul mai departe decât ceilalți protestanți prin introducerea botezului adulților și separarea bisericii de stat.” Un alt element în favoare încadrării baptiștilor la curentul neoprotestant este în opinia autorului citat faptul că avem asemănări doctrinare între baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie și adventiști. Iosif Țon consideră că prin asemănările doctrinare dintre baptiști și celelalte culte evanghelice menționate anterior, a căror doctrină și apariție le datăm din secolul al XIX-lea, îi putem considera și pe baptiști ca fiind neoprotestanți.
O explicare mult mai clară a asocierii dintre baptism și neoprotestantism în România este cea prezentată în cartea lui Petre Hldachi-Brucovineanu, Fațetele reale ale sectelor religioase, apărută la Editura Politică în anul 1983. Conform autorului cărții menționate, deși baptiștii sunt protestanți și au apărut în secolul XVI, ei se încadrează în curentul neoprotestant „datorită perioadei de pătrundere în țara noastră, respectiv pe la mijlocul secolului al XIX-lea”. Opinia autorului este relevantă prin menționarea faptului că încadrarea se datorează nu doctrinei, ci momentului în care baptiștii au intrat în contact cu statul și cu Biserica Ortodoxă în spațiul vechiului Regat, deși protestantismul era prezent în spațiul românesc încă din secolul al XVI-lea.
Prin urmare, baptiștii sunt protestanți din punct de vedere al doctrinei, iar încadrarea lor în curentul neoprotestant s-ar datora faptului că ortodoxismul românesc a intrat în contact cu această confesiune în secolul al XIX -lea. De altfel, în România termenul neoprotestant are alte conotații decât în Occident, iar în documentele și legile din perioada 1919-1944 pe care le-am consultat în diferite arhive nu am regăsit încadrarea baptiștilor în curentul neoprotestant. Acest fapt poate să conducă către ideea că acest termen s-a impus în limbajul românesc începând cu a doua jumătate a secolului XX, la aproape un secol de la recunoașterea de către autorități a primei biserici baptiste din Vechiul Regat în anul 1856.
Reforma protestantă și limbajele credinței – Sesiune de comunicări științifice la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București (31 octombrie 2017)

Sesiunea de comunicări științifice va avea loc la sediul Facultății de Teologie Baptistă din str. Berzei nr. 29, sector 1, București.
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1483817328320432&id=760896810612491
București, 31 octombrie 2017: Reforma 500 – Conferință științifică, expoziție de Biblii, concert de muzică corală din perioada Reformei

Radu Gheorghiță – Sola Scriptura
Radu Gheorghiță despre Sola Scriptura la Conferința despre Reformă care a avut la Iași pe 1 octombrie 2017











