Poziţia reprezentanților unor culte religioase din România faţă de criza refugiaţilor
În urma unei solicitări formulate de STIRIPESURSE.RO, unii din reprezentanții cultelor religioase din România și-au exprimat poziția față de criza refugiaților.
Biserica Ortodoxă Română, prima reacţie la criza refugiaţilor
Biserica Romano-Catolică din România, anunţ despre criza refugiaţilor
Biserica Reformată din România, despre refugiaţi: ‘Este o ruşine ce se întâmplă’
Lider al Cultului Penticostal: Refugiaţii din Siria, ca românii înainte de ’89
Preşedintele Uniunii Bisericilor Baptiste din România: Criza refugiaţilor – o oportunitate
Deocamdată este vorba despre numai cinci culte religioase.
Așteptăm opinia:
Bisericii Creștine după Evanghelie din România
Bisericii Adventiste
Bisericii Greco-Catolice, deși poziția acesteia poate fi aceiași cu a Bisericii Catolice dat fiind faptul că ambele biserici recunosc autoritatea papei ca și conducător spiritual.
Biserica Anglicană
Partajează asta:
stiripesurse.ro – Preşedintele Uniunii Bisericilor Baptiste din România: Criza refugiaţilor – o oportunitate
Reprezentanţii cultelor religioase din România îşi exprimă poziţia faţă de criza refugiaţilor, în urma unei solicitări formulate de STIRIPESURSE.RO. Pastorul Viorel Iuga, preşedintele Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, este de părere că actuala situaţia se poate transforma într-o oportunitate de slujire creştină, iar cultul pe care îl conduce s-ar putea implica şi financiar în ajutorarea refugiaţilor.
Partajează asta:
Pleșu, Liiceanu, Patapievici, la Digi24: Cum explici comunismul unui tânăr de 23 de ani
Discuția dintre Pleșu, Liiceanu și Patapievici a avut loc în cadrul emisiunii „Imparțial” de la Digi24 realizată de Luca Niculescu.
Cea mai mare cursă din istoria omenirii. Este definiţia dată comunismului de filosoful Gabriel Liiceanu, într-o discuţie, în premieră, la Digi24, cu Andrei Pleşu şi Horia-Roman Patapievici. La 25 de ani de la Revoluţie, încă mai există zvâcniri ale comunismului, spun cei trei scriitori, şi asta pentru că românii nu au reuşit să înţeleagă ce a însemnat, de fapt, regimul totalitar sub care au trăit patru decenii.
În volumul „O idee care ne suceşte minţile”, scriitorii Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi Horia Roman Patapievici încearcă să explice, la 25 de ani de la căderea comunismului, răul care a stat la baza unui sistem politic aparent ideal.
Gabriel Liiceanu: „Cum să explici că oroarea e oroare? Cei care l-au trăit nu vor să își mai aducă aminte. Cei care nu l-au trăit, occidentalii, li s-ar rapi odată cu comunismul ideea că ar putea realiza perfecțiunea aici, pe pământ”.
Andrei Pleşu: „Comunismul are defectul că scoate ce e mai rău în oameni și pune în lucru acest rău latent în oricare dintre noi”
Horia-Roman Patapievici: „Nu are nicio legătură cu egalitate, libertate, fraternitate. Cine invocă aceste idealuri pentru a justifica construcția statală comunistă comite un fals flagrant”.
Meteahna societăţii româneşti este că nu conştientizează gravitatea regimului comunist, care a distrus reperele şi destinul românilor, explică Horia-Roman Patapievici.
Horia-Roman Patapievici: „Oameni transformați în cadavru în fiecare minut și nu o singură dată un singur minut, ci minut de minut, oră de oră, zi de zi, timp de 60 de ani, fără întrerupere. Asta a facut comunismul.
Andrei Pleşu: „Eu zic că locul unde supraviețuiește comunismul e nostalgia comunismului”.
Gabriel Liiceanu: „Apropo de această asimetrie a memoriei, ideea că exista o votcă cu numele Stalin, pe care oamenii o beau cu conștiința împăcată, e din punct de vedere a clarității morale o monstruozitate”.
Provocat să explice unui tânăr care nu a trăit experienţa comunismului ce au însemnat acele vremuri, Andrei Pleşu evocă o închisoare: „O pușcărie e foarte bine așezată, adică sunt ore fixe de trezire, ore fixe de masă, meniu clar, adăpost garantat, securitate garantată. Prin urmare, sigur că atunci când ieși de acolo te simți puțin depășit. Trebuie să îți faci rost singur de mâncare, de adăpost, trebuie să te ocupi. Acolo se ocupă alții. Tu ești doar cu suferința”
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=JiuW7gWDXas
Partajează asta:
Cătălin Dupu – „Libertatea fără Adevăr nu este libertate”
În cadrul dialogului pe care l-am avut cu Cătălin Dupu despre libertate în România comunistă, pornind de la romanul La est de libertate, am ajuns să discutăm despre adevăr și relația lui cu libertatea, context în care interlocutorul meu a făcut următoarea afirmație:
Libertatea fără adevăr și fără dreptate nu este libertate
Partajează asta:
1939 – Telegrama baptiștilor către noul ministru al cultelor și artelor
Situația acelor ani pentru baptiști, dar și pentru ceilalți evanghelici, inclusiv pentru penticostali, care erau interziși din 1933, a fost una plină de neprevăzut și de probleme. A fost una cu perioade de acalmie, dar și perioade de persecuții destul de crunte, uneori chiar mai crunte decât cele pe care le-au îndurat unii credincioși în România comunistă.
Documentele consultate nu confirmă afirmația lui Alexa Popovici că la 14 decembrie 1938 toate bisericile baptiste au fost închise. Cu siguranță unele au fost închise, dar nu toate. Trebuie avut în vedere și contextul internațional, precum și intervențiile multiple făcute de Alianța Mondială Baptistă în sprijinul baptiștilor români.
Referitor la această telegramă, consider că baptiștii aveau motive să-l salute pe noul ministru după ce în perioada martie 1938 – februarie 1939 ministrul Educației Naționale, Cultelor și Artelor a fost Episcopul Nicolae Colan. Iar în timpul mandatului său a fost emisă și Decizia Nr. 26. 208 din 11 iunie 1938 privind reglementarea asociațiilor religioase și interzicerea sectelor, decizie care îi încadra pe baptiști în categoria asociațiilor religioase.
Pentru anul 1939, Alexa Popovici face referire la Nr. 31.999 din 15 iulie 1939 care relua în fapt prevederi din 1937 și 1938 ale altor decizii ministeriale. O astfel de prevedere era cea care prevedea necesitatea autorizării tuturor bisericilor baptiste, creștine după Evanghelie și adventiste, biserici care erau încadrate la asociații religioase. În ceea ce privește condițiile de autorizare ale unei asociații religioase, decizia din iulie 1939 solicita „un număr de cel puțin 100 de membrii, bărbați, cetățeni români, majori, capi de familie.”
Perioada a fost una complexă atât din punct de vedere politic cât și religios când putem vorbi de un climat de persecuție la adresa bisericilor evanghelice. Cu toate acestea, în 10 februarie 1940, baptiștii vor obține recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări, a României Mari.
Farul Creștin, Nr. 6 / 1939, 11 februarie
„La 14 decembrie 1938, toate bisericile baptiste din România au fost închise și sigilate”, consemnează Alexa Popovici în Istoria baptiștilor…
La 21 februarie 1939, la trei săptămîni de la numirea lui Nicolae Zigre ca ministru, acesta a primit vizita unei delegații baptiste compuse din Ioan R. Socaciu, Ioan Cocuț, Lucașa L. Sezonov, Marin Dumitrașcu și Dănilă Pascu. Aceștia au înmînat un memoriu cu plîngerile baptiștilor din toată țara și o cerere pentru deschiderea bisericilor baptiste.
La 31 martie 1939 au fost redeschise bisericile baptiste.
Dar decizia Ministerului Cultelor din iulie 1939 i-a încadrat pe baptiști în rîndul asociațiilor religioase, impunîndu-le anumite condiții care trebuiau îndeplinite pînă în 12 octombrie pentru a obține autorizația ministerială, altfel bisericile urmau să fie declarate ilegale și închise.
„La 12 octombrie 1939, bisericile au fost închise în cea mai mare parte, fiindcă nu aveau la acea dată…
Vezi articolul original 5 cuvinte mai mult
Partajează asta:
Maxima zilei – 9 august 2015
Omul face adeseori (…) opțiuni mărunte și cenușii.
Există, însă, o anumită limită care nu trebuie depășită – nu-ți poți vinde idealurile, nu poți uita de alb și negru. Dacă se întămplă acest lucru, atunci opțiunile cenușii vor căpăta rapid culoarea neagră.
Lech Walesa
Partajează asta:
Maxima zilei – 8 august 2015
Contează omul, viața lui, drepturile lui de bază și libertatea. Acestea sunt comori care trebuie aparate cu orice preț.
Lech Walesa
Partajează asta:
Maxima zilei – 6 august 2015
Părinții mei m-au învățat că lucrul cel mai important în viață este să distingi culorile – pretutindeni, în familie, la școală, în armată, la lucru -, chiar dacă vine o vreme când trebuie să plătești pentru asta.
Lech Walesa
Partajează asta:
Marius Silveșan în dialog (6) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean p. 6 Semnificația ciocanului cu nicovală și a firului cu plumb
În cadrul acestui dialog discutăm despre semnificația unor obiecte care se află pe biroul pastorului Ioan Alexandru Lăpugean. Mă refer la un ciocan cu nicovală și la firul cu plumb (a se vedea imaginea de mai sus)
Care este rolul și semnificația lor veți afla urmărind acest material.
Urmăriți și celelalte părți ale dialogului
Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului
Partajează asta:
Maxima zilei – 23 iulie 2015
Cine renunță astăzi la ceva din adevărul Bibliei, mâine va renunța la mai mult.
Pastor, Viorel Iuga
Istorie Evanghelica 