Seară de evanghelizare cu Florin Ianovici la Biserica Creștină Baptistă ”Nădejdea” București (27 mai 2015) – live pe prodocensmedia.ro
Cu ocazia sărbătoririi Cinzecimii ( Rusaliile) și a comemorării a 30 de ani de la demolarea locașului făcută de comuniști Biserica Creștină Baptistă NĂDEJDEA vă invită la 4 seri speciale de proclamare a Cuvântului lui Dumnezeu și audiție de muzică creștină.
Evenimentul va putea fi vizionat live pe pagina prodocensmedia.ro
Prima seară, miercuri, 27 mai 2015 avem ca invitați pe pastorul Florin Ianovici, Grupul Betel București și Marian Mocanu.
Mai jos aveți și un mic clip video de prezentare a acestui eveniment. Atât afișul cât și clipul de prezentare au fost realizate de către Mircea Bulatov
Partajează asta:
Prima ediție a Reuniunii Balcanice a Micului Dejun cu Rugăciune la Palatul Parlamentului (22-23 mai 2015)
În zilele de 22 și 23 mai 2015 la Palatul Parlamentului din București a fost organizat de către senatorul Ben-Oni Ardelean prima ediție a evenimentului Reuniunea Balcanică a Micului Dejun cu Rugăciune. Din partea Institutului Teologic Baptist la acest eveniment a fost prezent rectorul Instituției, Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Decanul Facultății de Teologie Baptistă Pastorală din cadrul ITBB, Lect. univ. dr. Sorin Bădrăgan și Conf. univ. dr. Ben-Oni Ardelean care a fost inițiatorul și organizatorul acestui eveniment. Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București a fost reprezentată prin decan, Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu care este totodată și Președintele Federației Baptiste Europene și al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, Conf. univ. dr. Corneliu Boingeanu, Director de departament în cadrul Facultății de Teologie Baptistă (FTB) și Lect. univ. dr. Adrian Emanuel Sârbu, profesor în cadrul FTB.
Iată mai jos un comunicat de presă al acestui eveniment.
Rugăciunea și citirea Bibliei au transformat, pentru aproape două zile, Palatul Parlamentului într-un loc în care oameni politici din toate colțurile lumii, lucratori în administrația publică locală și centrală, în organizațiile neguvernamentale, în mediul academic, s-au închinat și au mijlocit împreună pentru o societate a păcii. Evenimentul, organizat de senatorul Ben-Oni Ardelean în zilele de 22 și 23 mai 2015, a fost presărat cu numeroase citate și învățături biblice, dar și ale unor personalități marcante din diversele sfere ale vieții sociale. Inspirați de aceste cuvinte, participanții, fără deosebire de culoarea politică, de apartenența etnică, de țara de origine, s-au rugat împreună Domnului păcii, pentru vindecarea și reabilitarea tuturor zonelor afectate de diversele conflicte de pe mapamond.
Reuniunea Balcanică a Micului Dejun cu Rugăciune, primul astfel de eveniment regional din Balcani, a constituit totodată și modalitatea celor prezenți de a afirma nevoia de pace, de împăcare cu Dumnezeu și cu semenii, de reabilitare a unei regiuni aproape permanent frământată de tulburări și de conflicte (și care a generat ea însăși crize de dimensiuni și cu implicații globale). Membrii ai Congresului American, ai Bundestag-ului german, ai guvernelor și parlamentelor din țări precum Marea Britanie, Norvegia, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, Coreea de Sud și, evident, România, împreună cu reprezentanți ai cultelor religioase și cu cei ai mediului teologic universitar au vorbit limbajul comun al rugăciunii, singurul înălțat în mijlocul celor prezenți fiind Domnul păcii. Au luat cuvântul, printre alții, Vicepreşedintele Senatului, Cristian-Sorin Dumitrescu, fostul Preşedinte al Senatului şi fost ministru al afacerilor externe, senatorul Mircea Geoană, Vicepreşedintele Adunării Naţionale a Serbiei, Vladimir Marinković, Președintele Federației Baptiste Europene, prof. dr. Otniel Ioan Bunaciu, pastorul sud-coreean Hong Key Chung, distinşi membri ai Congresului Statelor Unite ale Americii şi ai Parlamentului European.
Printre ideile aduse în discuție de către participanţii la dezbaterile care au urmat Micului Dejun cu Rugăciune s-au evidențiat o serie de aspecte, precum: reconcilierea şi edificarea păcii constituie un proces continuu, iar întărirea capacităţii tinerilor de a se implica în domeniul leadershipului este o investiţie pe termen lung în prosperitatea regiunii Balcanilor; eforturile comunităţii internaţionale trebuie să transceadă geopolitica puterii şi să se concentreze cu predilecţie pe menținerea păcii în cele mai vulnerabile regiuni ale lumii; necesitatea unei acţiuni stringente în vederea eliminării riscurilor iminente pentru viaţa creştinilor din Siria şi Irak; cea mai gravă formă de corupţie este cea care aduce atingere valorilor spirituale; haosul şi starea de conflict pot fi neutralizate prin promovarea valorilor credinţei.
Dincolo de dezbateri însă, rămâne cel puțin un adevăr: este nevoie ca oamenii din toate aceste medii și sfere de activitate să înalțe către ceruri mâini curate și să mijlocească în rugăciune pentru pacea țărilor în care ne-a așezat Dumnezeu pe fiecare dintre noi.
Partajează asta:
Evanghelizare la Biserica Baptistă „Nădejdea” București (27-31 mai 2015)
Partajează asta:
Maxima zilei – 23 mai 2015
Creștinismul nu vine prin legi creștine, ci prin credință și pocăință.
Otniel Ioan Bunaciu (22.05.2015)
Partajează asta:
Peter Singer susținător al ZOOFILIEI și al UCIDERII nou-născuților va deveni Doctor Honoris Causa al Universității din București
Filosoful australian Peter Singer, profesor de bioetică la Universtitatea Princeton și un susținător al „avortului post-natal”, al „experimentelor științifice pe bebeluși” și al „relațiilor dintre specii” va conferenția la Universitatea București și va primi titlul de Doctor Honoris Causa.
Peter Singer va susține pe 20 mai, ora 16, în Amfiteatrul Titu Maiorescu, o conferință cu titlul: „The Most Good You Can Do With Applied Ethics”. Filosoful australian vine în România la invitația Centrului de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie a Universității București.
Potrivit minutei ședinței Senatului Universității din București (punctul 23) din 17 decembrie 2014, Peter Singer va primi titlul de Doctor Honoris Causa al instituției de învățământ bucureștene. Surse online informează că ceremonia va avea loc a doua zi, pe 21 mai.
Iată mai jos câteva mostre din gândirea lui Peter Singer, citate de site-ul „Știri pentru viață”:
Mai întâi un extras din „Tools for Research” în „Writings on an Ethical Life” – Harper Collins, London, 2000, care „argumentează” experimentele științifice pe bebeluși:
„Dacă savanții nu ar fi pregătiți să experimenteze pe nou-născuți umani, atunci disponibilitatea lor de a utiliza animale non-umane dezvăluie o formă nejustificată de discriminare pe bază de specie, din moment ce maimuțele, măgarii, câinii, pisicile, șoarecii și alte animale adulte sunt mai conștiente de ceea ce li se întâmplă, mai capabile de auto-gestionare, și, după câte ne putem da seama, sunt cel puțin la fel de sensibile la durere ca și nou-născuții umani.”
În „Sanctity of Life or Quality of Life?”, din revista Paediatrics, 1983, Peter Singer susține că viața unui om nu este sacrosanctă:
„Odată ce dăm la o parte hocus-pocusul religios care înconjoară termenul de ‘uman’, putem continua să-i vedem pe membrii speciei noastre ca fiind înzestrați cu raționalitate, conștiință de sine, capacitate de comunicare și așa mai departe într-o măsură mai mare decât pe cei ai oricărei alte specii, dar nu vom mai privi ca sacrosanctă viața fiecărui membru al speciei noastre, indiferent de capacitatea sa de viață inteligentă sau chiar conștientă.”
Singer face și pasul următor (în „Rethinking Life and Death: The Collapse or Our Traditional Ethics”): dacă viața omului nu este sacrosanctă, nu este greșit să ucizi:
„…Ar trebui să admitem faptul că, dacă o ființă este umană și vie, nu înseamnă de la sine că este greșit să-i luăm viața.”
Bebelușii nu sunt persoane, continuă Singer pe aceeași linie, în „Practical Ethics”, Cambridge University Press, 1979:
„Copiii umani nu au conștiință de sine și nu sunt capabilis să priceapă faptul că există. Nu sunt persoane.”
Drept urmare, bebelușii nu ar merita îngrijiri speciale din partea societății, afirma Singer la Aaron Klein Investigative Radio, pe 19 aprilie 2015, citat de wnd.com.
Alte articole pe aceeași temă.
Partajează asta:
Simona Halep: Religia e importantă în viaţa mea
Partajează asta:
Marius Silvesan despre romanul „La Est de libertate” scris de Cătălin Dupu
O prezentare a romanului istoric „La Est de libertate” scris de Cătălin Dupu.
Înregistrare realizată în luna mai 2015 în București
Vezi și
LA EST DE LIBERTATE – noul roman surprinzator
Apariții editoriale (28) Cătălin Dupu, La est de libertate
Libertatea: un drept al omului – postfață a cărții „La est de libertate” de Cătălin Dupu
Partajează asta:
Credo TV: Între Scriptura și ziar (Ep. 2) Liviu Mocan
Liviu Mocan (tedxeroilor.com)
Marius Cruceru în dialog cu sculptorul Liviu Mocan la emisiunea „Între Scriptură şi ziar” la Credo TV
Partajează asta:
1 Mai muncitoresc – un documentar not-politically correct
Un documentar not-politically correct despre originea sărbătorii de 1 mai realizat de Cristi Țepeș.
Cei de la portalul În Linie Dreaptă au publicat acest documentar sub titlul 1 Mai în calendarul religios al regimurilor totalitare
Tot cei de la ILD au adăugat făcut și câteva mențiuni foarte importante despre comunism și nazism ca religii politice.
„Cunoscutul jurnalist de televiziune, un intelectual creștin cu o profundă înțelegere a naturii religioase a ideologiilor revoluționare, reușește, în cele câteva minute ale acestui film, nu numai să expună marile minciuni legate de „1 Mai – Ziua Internațională a Celor ce Muncesc”, ci și să schițeze genealogia acestor mituri și adevăratul scop al utilizării lor de către regimurile totalitare.
Revedem imagini binecunoscute generației noastre, poveștile ridicole ale propagandei comuniste televizate de pe vremea lui Ceaușescu – ridicole, din perspectiva de astăzi, dar tragice pentru cei care trăiau aceste scene la vremea respectivă, dacă ne gândim la felul în care regimul comunist, cocoțat pe minciună, distrugere și crimă, își chinuia și umilea cetățenii, obligându-i, pe deasupra, să-i mai aducă și preaslăvire, în zilele stabilite drept „sărbători” de către calendarul religios comunist. ……”
Despre legătura lui Marx cu satanismul a scris Richard Wurmbrand, într-o carte extrem de importantă, pe care v-o recomandăm insistent celor care încă nu ați citit-o, intitulată „Marx și Satan”, disponibilă online în limba română – ca și în nenumărate alte limbi. Cercetările lui Richard Wurmbrand au fost confirmate și de alți autori care s-au ocupat de biografia lui Marx.
În paralel, este documentată istoric și analizată de către diferiți autori, printre care Eric Voegelin, inspirația religioasă de tip ocultist, neo-păgân, adică tot satanistă, a nazismului. În mod deosebit, în poveștile „ariene” ale naziștilor, sărbătoarea Walpurgisnacht, „noaptea vrăjitoarelor” își avea semnificația sa – confirmată simbolic până și de sinuciderea lui Hitler în noaptea de 30 aprilie/1 mai 1945.
Este vorba de faptul că atât comunismul cât și nazismul sunt fenomene de natură religioasă – așa cum au arătat autori ca Eric Voegelin și Alain Besançon. Comunismul și nazismul maimuțăresc drăcește creștinismul, respectiv iudaismul, imitându-le Sfintele Scripturi, sărbătorile, tradițiile, instituțiile, mesajul moral, profeții, sfinții, martirii – dar inversând semnificația tuturor acestor lucruri. Ambele tipuri de ideologie totalitară se trag dintr-un filon revoluționar mai vechi, în care își are un loc deosebit de important Iluminismul, cel care a inspirat Revoluția Franceză.
Acesta este contextul în care trebuie înțeleasă funcția sărbătorii de 1 mai în regimurile totalitare: ea are, de fapt, în aceste sisteme, un caracter religios, cu ritualuri specifice, având loc primăvara, în preajma sărbătorii creștine și evreiești a Paștelui – pe care încerca să o înlocuiască, transformând-o în contrariul său; în locul celebrării Mântuirii, ca dar al lui Dumnezeu, oamenii, transformați în sclavi, erau scoși să se închine la idolii și la faraonii, stăpânii acestei lumi; acești stăpâni pretindeau că-i reprezintă pe muncitori, dar ei nu munciseră niciodată în viața lor și habar n-aveau ce-i aia munca.
Filmul este și o invitație adresată cititorilor noștri, de a cerceta pe cont propriu aceste conexiuni, insuficient cunoscute de publicul larg, dar care permit o înțelegere mai profundă inclusiv a „războiului cultural” din zilele noastre – război care, privit în trei dimensiuni, nu este, până la urmă, altceva decât o formă contemporană a luptei dintre Bine și Rău.
http://inliniedreapta.net/lavedere/1-mai-regim-totalitar/
