Sublimul imperfecțiunii – Marius Silveșan în dialog cu Cătălin Dupu
„Sublimul imperfecțiunii” este un dialog interesant și incitant cu domnul Cătălin Dupu având ca bază cea mai recentă apariție editorială a dânsului, romanul Sublimul imperfecțiunii, pe care l-am anunțat la rubrica apariții editoriale AICI.
Vorbim în acest dialog despre motivația scrierii acestei cărți, despre subiectul și personajele acesteia, dar și despre temele pe care le regăsim în această lucrare. Amintesc aici dragostea, precum și istoria. Credința este un alt element care se regăsește în această carte, unul care este un liant și un fundament pentru personajele cărții. Este de amintit și comisarul Voinescu, un personaj care apare și în alte cărți ale autorului, aflat la Veneția unde îi este solicitat ajutorul în baza referințelor și competențelor profesionale.
Este un dialog care ne duce din Veneția dogilor în Moldova lui Ștefan cel Mare, iar apoi în Veneția anilor 2000 la România începutului de secol XXI, cu flashback-uri în epoca Ceaușescu și la persecuția creștinilor evanghelici. Restul aspectelor le veți descoperi urmărind acest dialog.
Partajează asta:
Examen abilitare Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu – Acordarea titlului de Profesor habilitat în teologie
După prezentarea concluziilor rezultate ca urmare a analizării tezei și a modului în care aceasta a fost susținută în ședința publică, comisia de examinare, care l-a avut ca președinte pe domnul Prof. univ. dr. Wilhelm Dancă, a decis în unanimitate acordarea titlului de Profesor habilitat în teologie domnului Prof. univ. dr. Otniel Ioan Bunaciu.
*
Partajează asta:
Examen abilitare Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu – Întrebări și răspunsuri 1
Profesorul Otniel Ioan Bunaciu răspunde întrebările adresate de către comisia de examinare a lucrării realizate în vederea primirii titlului de Doctor habilitas în teologie.
Partajează asta:
R.C. Sproul – The Happy Birthday Infographic
Datele sunt la nivelul anului 2014
http://www.challies.com/visual-theology/r-c-sproul-the-happy-birthday-infographic
Partajează asta:
Profesorul universitar Otniel Ioan Bunaciu a obținut titlul de doctor habilitat în teologie
Marți, 7 Februarie 2017, într-o zi răcoroasă de iarnă am avut onoarea să particip la un eveniment de înaltă ținută academică, respectiv ședința publică în vederea obținerii de către Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu, Decanul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București, a titlului de doctor habilitat în teologie.
Comisia de examinare a fost alcătuită din Profesor universitar doctor Wilhelm Dancă, Decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București în calitate de Președinte, Profesor Universitar doctor Mihai Himcinschi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia în calitate de membru și Conferențiar Universitar doctor Calina Gelu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Craiova în calitate de membru.
În prezența unui auditoriu numeros format din cadre didactice, teologi, doctoranzi, sociologi, redactori, domnul profesor Otniel Ioan Bunaciu și-a susținut teza cu titlul Importanța teologiei lui Karl Barth pentru o reflecție teologică asupra relației dintre biserică și societate.
Printre participanții la acest eveniment s-au aflat Prof. univ. dr. Vasile Talpoș, conducător de doctorate în cadrul Universității București, decan al Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București în anii ’90 și Rector al Institutului Teologic Baptist din București (1991-2011); Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București; Conf. univ. dr. Ieremia Rusu, rectorul Institutului Teologic Timotheus din București; Lect. univ. dr. Sorin Bădrăgan, Decanul Facultății de Teologie Baptistă Pastorală, Institutul Teologic Baptist din București; Conf. univ. dr. Octavian Baban, Director de departament în cadrul Facultății de Teologie Baptistă Pastorală, Institutul Teologic Baptist din București; Conf. univ. dr. Corneliu Boingeanu, Director de departament în cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București; Conf. univ. dr. Ben-Oni Ardelean, senator, secretarul Comisiei de relații externe a Senatului României.
Evenimentul a fost deschis prin citirea unui Psalm, iar apoi Profesorul Wilhelm Dancă a prezentat comisia, candidatul și a oferit profesorului Bunaciu oportunitatea de a-și prezenta cercetarea. Ca urmare a invitației primite profesorul Bunaciu și-a prezentat cercetarea despre rolul teologiei lui Karl Barth pentru o reflecție teoligică asupra relației dintre biserică și societate.
După prezentare au urmat o serie de întrebări, iar apoi răspunsurile candidatului.
După prezentarea cercetării, observații și răspunsurile la întrebările comisiei și a celor din sală, comisia s-a retras pentru deliberare revenind după discuții și analize în sala de ședințe pentru anunțarea rezultatului. Profesorul univ. dr. Wilhelm Dancă, președintele comisiei, a dat citire deciziei comisiei prin care se acorda abilitarea în domeniul teologie domnului profesor universitar Otniel Ioan Bunaciu.
Acest eveniment are o importanță aparte pentru comunitatea evanghelică din România prin confirmarea abilităților academice ale profesorului Bunaciu, a faptului că acesta va putea coordona doctorate în teologie și transmite mai departe un tezaur de cunoștințe.
De asemenea, importanța constă și în recunoașterea meritelor academice ale domnului profesor Otniel Ioan Bunaciu dovedind astfel faptul că școala are rolul ei atât în pregătirea din punct de vedere intelectual al unei persoane, cât și pentru că în acest fel aceasta este echipată pentru transmiterea mai departe a credinței creștine.
Albumul foto de la acest eveniment este disponibil pe pagina de Facebook Istorie Evanghelica.
Partajează asta:
Adevarul.ro: 500 de ani de Protestantism. Cine a fost Martin Luther şi ce a însemnat Reforma pentru Occident
Anul acesta se împlinesc 500 de ani de la realizarea Reformei Protestante de către Martin Luther, care, pe 31 octombrie 1517, publica cele „95 de teze“ prin care critica abuzurile Papei de la Roma şi vânzarea de indulgențe. Alături de Edictul de la Milano şi de Marea Schismă, Reforma a fost cel de-al treilea mare moment istoric al creștinismului, cu implicații politico-sociale semnificative
Citește mai mult: adevarul.ro/cultura/istorie/500-ani-protestantism
Un articol succint despre începuturile Reformei protestante scris de Alexandra Șerban, reporter „Adevărul”.
Partajează asta:
Mircea Mihăieș: Comunismul e o religie a resentimentului, a urii și a exterminării fizice a celui care nu-ți împărtășește opiniile
Comunismul nu e cool deloc. E una din cele mai mări năpaste care a lovit omenirea. E o religie a resentimentului, a urii și a exterminării fizice a celui care nu-ți împărtășește opiniile. O ideologie primitivă, agresivă, bazată pe minciună, manipulare, cult al personalității liderului, incompetență, intoleranță, fraudă și violență.
http://www.lapunkt.ro/2017/01/23/interviu-mircea-mihaies-leonard-cohen-aleanul-credinta/
Partajează asta:
lapunkt.ro: Mircea Mihăieș despre muzica și credința lui Leonard Cohen
Cohen a fost, dincolo de orice dubiu, un om credincios. Sau, mai bine zis, un om aflat în căutarea credinței. Un fel de Seymour Glass, al lui J.D. Salinger, cu mai mult umor și o mai domoală obsesie a Absolutului. A citit și a respectat toate religiile. În adâncul ființei sale a rămas însă mereu evreu. Dumnezeul pe care-l venera era — din câte-mi dau seama — un partener de dialog, un alter-ego la care se raporta cu toată seriozitatea și dragostea și cu toată puterea lui de răzvrătire. Ascultați „Hallelujah” și poate veți afla câte ceva. Sau „Show Me the Place”, de pe Old Ideas. Sau „negocierea” cu Dumnezeu din piesa titulară a ultimului CD, You Want It Darker. Când a aflat că Bob Dylan s-a convertit la creștinism a avut un șoc: „Nu înțeleg. Pur și simplu nu înțeleg. De ce să-l urmeze pe Isus acum, când e atât de târziu? Nu înțeleg cum stau lucrurile cu Isus…”
Într-un text recent, Leon Wieseltier scrie, pe de altă parte, că „Leonard Cohen n-a fost niciodată mai evreu decât în relația sa de o viață cu figura lui Isus. A existat vreodată o descriere a lui Isus mai evreiască, mai funestă, sau mai plină de milă decât cea de «aproape uman»”, folosită de Leonard în Suzanne?”
