Săptămâna națională de rugăciune – Marți, 5 ianuarie 2016
„Vegheați să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau care pentru o mâncare și-a vândut dreptul de întâi născut. Stiți că pe urmă, când a vrut să capete binecuvântarea n-a fost primit, măcar că o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe.” (Evrei 12:16-17)
Cu toate că a fost primul născut în familia lui Isac și a moștenit de la Avraam promisiunea binecuvântării pentru urmașii lui, Esau nu a vegheat asupra deciziilor lui. Relațiile lui cu femeile cananite și renunțarea la dreptul de întâi născut pentru „un blid de linte” au dus la pierderea binecuvântării. Regretul însoțit de plâns și lacrimi nu anulează consecințele alegerilor lui firești și păcătoase.
Exemplul lui Esau este folosit de autorul Epistolei către Evrei pentru a îndemna la veghere cu privire la curăția morală, atât în viața personală, cât și în viața bisericii. Într-o cultură dominată de decadență morală, fiecare credincios în parte și biserica în totalitate trebuie să vegheze ca să nu fie tolerate tendințele lumești. Înțelegând pericolul influențelor lumești, Dumnezeu ne îndeamnă prin Cuvânt să veghem și să ne rugăm:
MULȚUMIM:
-pentru îndemnul Scripturii la sfințenie și puritate morală;
-pentru toți credincioșii care trăiesc în ascultare și sfințenie;
-pentru toți frații și toate surorile care veghează la păstrarea curăției morale și spirituale în Biserică.
MIJLOCIM:
-pentru toți credincioșii care trec prin ispite morale;
-pentru tinerii care se luptă cu ispitele tinereții;
-pentru toți lucrătorii care sunt ispitiți să accepte compromisuri
CEREM:
-pocăință adevărată pentru toți cei care au căzut în păcat;
-hotărâri sfinte de a renunța la păcat și comportament lumesc;
-biruință asupra lumii, a păcatului și a ispititorului.
Partajează asta:
Maxima zilei – 5 ianuarie 2016
Cel care se minte pe sine și-și pleacă urechea la propriile sale minciuni ajunge să nu mai deosebească adevărul nici în el, nici în jurul lui și să nu mai aibă respect nici pentru sine, nici pentru lumea ceealaltă.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. 1, p. 75
Partajează asta:
Statul roman și biserica
Devenind creștin, statul roman s-a mulțumit să înglobeze în componența sa biserica, rămânând mai departe un stat păgân în foarte multe din manifestările sale.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. 1, p. 107
Integrarea bisericii în structurile statului nu-l face creștin. Reflecția lui Dostoievski este valabilă atât pentru Roma sau Bizanț, cât și pentru oricare alt stat, inclusiv România.
Partajează asta:
Maxima zilei – 4 ianuarie 2016
Vreau să trăiesc pentru nemurire; nu accept sub nici un motiv compromisuri sau jumătăți de măsură.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. 1, p. 45
Partajează asta:
Echipa de închinare a BCB „Sfânta Treime București” din anul 2000, Sfânt ești, Sfânt ești
Înregistrare realizată la Biserica Baptistă „Deo Gloria” București, noiembrie 2015
Video by Marius Silveșan
Partajează asta:
Christianity Today – Biblical Archaeology’s Top Ten Discoveries of 2015
A section of the digitally unwrapped Ein Gedi scroll, bearing text from Leviticus.
10. Beit Shemesh idol head
9. Horvat Kur Byzantine menorah mosaic
8. The site of Herod’s palace
7. Iron Age gate at Gath
6. Rare 3,000-Year-Old seal from Jerusalem found in Temple Mount sifted dirt
5. Eshba’al name found at Khirbet Qeiyafa
4. Canaanite ostracon from Lachish
3. Hezekiah seal impression
2. The venerated home of Jesus from Nazareth
1. Carbonized scroll of Leviticus from Ein Gedi synagogue deciphered
http://www.christianitytoday.com
Partajează asta:
Cristi Țepeș: IOAN ALEXANDRU – Cruce și Înviere
Evocare a lui Ioan Alexandru (1941-2000), poet, om politic creștin, fondatorul mișcării provita din România (în 1990). Realizată de Cristi Țepeș pentru Televiziunea Română. Republicată Asociatia PRO VITA filiala Bucuresti cu permisiunea autorului.
„Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit.
De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui.” (II Tim, 4:7-8)
Partajează asta:
Cătălin Vasile – Nu voi uita niciodată ziua în care am fost mândru că sunt un creștin evanghelic
Nu voi uita niciodată ziua de sâmbătă, 19 Decembrie 2015, ziua în care într-adevăr m-am simțit mândru de comunitatea în care m-a așezat Dumnezeu atunci când, venind către Ambasada Norvegiei, am văzut câteva sute de oameni, tineri și mai în vârstă, mame și copii care pentru o vreme au renunțat la confortul propriu și la treburile zilnice pentru a fi alături de familia Bodnariu într-un protest pașnic, dar cu un impact major.
Am fost mândru fiindcă, în sfârșit după mulți ani, ca și creștin evanghelic și cetățean al acestei metropole, foarte potrivită pentru creștinii anonimi, am simțit că aparțin unei comunități evanghelice care vibrează, cu oameni care doresc să nu mai stea pasivi sub protecția zidurilor unei biserici, ascunși după amvoane și prin bănci și au decis să iasă, și cu putere să-și mărturisească crezul în ceea ce privește viața și familia.
Familia nu a fost creația omului, ci invenția lui Dumnezeu care în dragostea Lui cea mare ne-a mandatat să ducem viața mai departe prin copiii noștri pe care îi avem pentru o vreme, copii pe care îi iubim, îngrijim și-i educăm străduind-ne să le oferim ce este mai bun, și mai ales cunoașterea lui Dumnezeu.
Am fost mândru să știu că alături de noi, cei prezenți în fața Ambasadei Norvegiei, mai erau câteva mii care cu siguranță ne susțineau în rugăciune și care ar fi dorit să fie cu noi.
Am fost mândru să vad că în București suntem o comunitate care începe să respire, care e gata să treacă peste bariera confesională și să-și mărturisească în public valorile.
Am fost mândru să particip la acest protest cu inima, dar și cu uneltele pe care le-am pus la dispoziția Evangheliei, camerele video și foto cu ajutorul cărora am surprins și am dat mai departe din suflul acestui eveniment.
Sunt mulțumitor Tatălui Ceresc pentru că m-am născut și trăiesc în România, în această țară așezată la intersecția dintre secularismul vestic și extremismul oriental, dar și pentru că sunt chemat de Dumnezeu să slujesc aici alături de voi, cei pentru care valorile Împărăției sunt mai importante decât ceea ce lumea consideră valori.
Ziua de 19 decembrie a fost și un antrenament pentru că vor mai veni zile în care vom mai face asta, poate din cauza nedreptăților sau a prigonirii care se apropie cu pași mici, dar siguri de noi.
În aceasta zi am ieșit pentru familia Bodnariu …mâine vom ieși pentru TINE …sau chiar voi pentru mine.
Așa să ne ajute Dumnezeu !
Cu prețuire,
Cătălin Vasile,
Prodocens Media
Partajează asta:
Cătălin Dupu – 22 decembrie 1989
Un material despre momentul 22 decembrie 1989 și despre însemnătatea acestuia.
În prima parte a acestui material Cătălin Dupu vorbește despre perioada comunistă, despre libertatea care nu era, dar și despre Radio Europa Liberă și Iosif Țon, precum și despre persecuția religioasă fiind amintit aici Richard Wurmbrand.
După această introducere autorul vorbește despre momentul Revoluției române din decembrie 1989 și implicarea unor pastori evanghelici precum Petru Dugulescu.
Partea a treia a acestui material realizează o radiografie a societății românești post decembriste. Acesta este contextul în care Cătălin Dupu adresează o întrebare : Ce facem cu libertatea câștigată?
https://catalindupu.wordpress.com/2015/12/22/22-decembrie-1989/
Partajează asta:
Mihai Ciucă – La despărțirea de Cristi Țepeș
Cristi Țepeș a fost un jurnalist unic în felul lui. De regulă, jurnaliștii sunt simpli martori ai evenimentelor pe care le relatează. Lor li se cere să stea departe de miza evenimentelor la care asistă, pentru a nu-și pierde obiectivitatea, devenind partizani. Meseria lor e să informeze și atât. Ei nu se implică în desfășurarea lor, nu sunt actori ai situațiilor pe care le relatează. Cristi însă a fost omul care schimba des rolurile. Acum era cu camera și microfonul în mână, acum lăsa camera din mână și era protagonist în evenimentul aflat în desfășurare. Creștinul din el nu-l lăsa să fie doar un spectator, mai ales când simțea că ceva trebuie spus sau făcut.
http://prologos.ro/uncategorized/despartirea-de-cristi-tepes/
Recomand acest articol în primul rând datorită modului în care acesta este realizat, apoi datorită informațiilor furnizate de Mihai Ciucă prin intermediul acestui material. Cel de-al treilea motiv al recomandării se datorează fotografiilor, care la rândul lor pot constitui document istoric, dar și exemplu de profesionalism prin modul în care au fost realizate și editate.
Istorie Evanghelica 