Conferința Creștinismul și secularizarea (video)
În data de 14 iunie 2023 Centrul de Cercetare Credință și Cultură din cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București a organizat conferința Creștinismul și secularizarea.
În cadrul acestei înregistrări veți regăsi ultimele trei prelegeri susținute de către Prof. Daniel Barbu, Prof. Adrian Sârbu și Drd. Daniel Bărnuț
Partajează asta:
Creștinismul și secularizarea – Facultatea de Teologie Baptistă, București (14.06.2023)
Partajează asta:
Deutsche Welle (DW) – Germania: Destrămarea bisericilor creştine
În Germania, bisericile au fost iarăşi pline de Crăciun. Chiar dacă încălzirea a fost redusă în contextul crizei, oamenii s-au strâns laolaltă şi s-au încălzit cântând. Dar aparenţele înşeală.
https://www.dw.com/ro/germania-destr%C4%83marea-bisericilor-cre%C5%9Ftine/a-64219800
Un articol interesant despre situația bisericilor creștine din Germania la sfârșitul anului 2022. Articolul reflectă, probabil, situația actuală, dar totodată este și un atac subtil la adresa bisericilor creștine și militează pentru schimbări care să corespundă ideologiei actuale și să se meargă mai departe cu secularizarea.
Partajează asta:
Video: Ce este secularizarea? cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu
Partajează asta:
Ce este secularizarea? – Dicționar de idei și ideologii cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu
Secularizarea nu se referă la dispariția religiei, ci la cunoașterea acesteia. Pe de o parte, Modernitatea – cu deschiderea ei – duce la pierderea unității religioase a omului medieval european și la compararea sistemului lui de credințe și de practici ritualice cu cele ale altor culturi. Pe de alta, creștinismul însuși se divide (de la un moment dat tot mai accelerat), se confruntă – timp de peste un veac – și nu-și găsește liniștea decât depășind conflictul religios printr-un acord rațional. Știința ce se naște în secolul XVII va disloca explicațiile imediate și voluntariste ale tradiției, opunându-le nu doar procesul deductiv al cunoașterii moderne, ci și puterea modelatoare a tehnologiilor, care au schimbat fața lumii și destinele oamenilor. În fine, creștinismul însuși intră într-o lungă perioadă de reflecție, de la traducerea Bibliei în limbile vernaculare, la confruntarea cu alte tradiții, cu știința și cu lumea pe care modernitatea a construit-o. Secularizarea nu e nimic altceva decât proiecția felului în care lumea modernă se raportează la creștinism și acesta din urmă își înțelege rosturile în modernitate. Timpul pe care ne e dat a-l trăi nu e unul lipsit de religie; atâta doar că aceasta și-a pierdut rolul central și universal pe care-l avea pentru omul medieval. Provocarea secularizării nu e aceea a ateismului invadator, ci aceea a unei credințe, deopotrivă smerită și surâzătoare.
https://www.facebook.com/presura/posts/10223872688755315
Partajează asta:
Cristian Pătrăşconiu în dialog cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală
Cristian Pătrăşconiu a realizat un interviu cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală. Este un interviu interesant în care sunt abordate probleme importante dintr-un unghi interessant. Mai jos am preluat un fragment de pe site-ul LaPunkt.ro unde Baconschi vorbește despre atitudinea elitei politico-birocratice europene față de religie.
Teodor Baconschi – foto LaPunkt.ro
Pare că religia încurcă foarte tare actuala elita politico-birocratică europeană. De ce? Ce e aşa de problematic în această privinţă încît – bunăoară, a propos de rădăcinile civilizaţiei europene, de refuzul lor, cum să zic, constituţional aproape – să fugim aşa de tare de moştenirea creştină?
Nu e o atitudine nouă și nici nu e vorba despre o specialitate a funcționărimii de la Comisia Europeană. În fond, la 1789, în Franța, vechea Europă creștină a suferit o tentativă de asasinat. Napoleon și, ulterior, Congresul de la Viena, au repus lucrurile la locul lor, oferind continentului aproape un secol de pace, până la 1916, când vechii demoni ai raționalismului tehnic și ateismului antropocentricc au răbufnit în Primul Război Mondial. Au urmat cele două totalitarismle, nazist și comunist, de dreapta și de stânga: două mari utopii sângeroase, care nu aveau nimic de-a face cu tradiția creștină și care, de fapt, au căutat să o distrugă: fie prin Supraomul arian, caricatură după Nietzsche, fie sub forma Omului Nou, care domină natura, știința și aruncă religia la coșul de gunoi al obscurantismului. Sigur că, în paralel, civilizația creștină s-a apărat, fie prin papalitate, fie prin revalorizarea romantică a Evului Mediu, prin curentul politic conservator (Joseph de Maistre și compania), fie prin creștin-democrația postbelică, inspiratoare a proiectului unei Uniuni Europene. Însă răul a fost făcut. Secularizarea lumii europene a continuat prin educația din universități, unde filonul anticlerical și raționalist, din secolul XIX, s-a amplificat sub forma unei religii a științei, umanității și progresului social. Astăzi, acest releu desacralizant și deicid e continuat prin dogmatica poliție morală a corectitudinii politice: o școală a anti-memoriei, a culpabilizării trecutului european și a muzeificării creștinismului. La toată această debandadă spirituală au contribuit însă și alți factori, precum consumismul sau laicizarea radicală din comunitățile protestante.
Partajează asta:
Paul Washer despre educația copiilor
Traducere Lucian Liță
Partajează asta:
Mary Eberstadt: Oamenii sunt fiinţe sociale. Ei învaţă religia în felul în care învaţă limba: în comunităţi, începând cu comunitatea familiei
Mary Eberstadt (catholicnewsagency.com)
Oamenii sunt fiinţe sociale. Ei învaţă religia în felul în care învaţă limba: în comunităţi, începând cu comunitatea familiei. Şi atunci când structura familiei devine perturbată, atenuată şi fracturată, aşa cum se întâmplă în cazul multor oameni occidentali în zilele noastre, multe familii nu mai pot funcţiona ca o curea de transmisie pentru credinţa religioasă. În plus, mulţi oameni devin izolaţi de cursul natural al naşterii, morţii şi al altor evenimente memorabile de familie care sunt o parte din cauzele primare pentru care oamenii se îndreaptă spre religie.
Pentru a oferi doar un exemplu familiar pentru această idee abstractă, gândiţi-vă la ce se întâmplă deseori când părinţii divorţează şi copiii sunt plasaţi în acorduri de custodie în virtutea cărora ei îşi văd mama şi tatăl în weekend-uri alternative. E suficient şi numai acest regim pentru a sabota practica creştină obişnuită a mersului la biserică, pentru că daca mama şi tatăl locuiesc în locuri diferite, este mai puţin probabil ca aceşti copii să fie duşi în mod constant la aceeaşi biserică, sau cel puţin este mult mai greu să se întâmple astfel. Există mult mai multe exemplificări în carte ale acestui principiu mai general: perturbarea familiei duce la perturbarea religiei.
sursa : www.alianta-familiilor.ro
Mary Tedeschi Eberstadt is an American author and a senior fellow at the Ethics and Public Policy Center (EPPC), aconservative[1][2] think tank in Washington, DC. Her work, according to the EPPC website, focuses on issues in American society, culture, and philosophy.[3]
https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Eberstadt
Partajează asta:
Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării – un interviu cu Mary Eberstadt
Exista o corelatie intre declinul familiei si ascensiunea necredintei in Dumnezeu? Mary Eberstadt, autorul cartii recent publicate How the West Really Lost God (“Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu”) dovedeste ca exista.
Versiunea completa in engleza a interviului poate fi citita aici: http://thegospelcoalition.org/blogs/justintaylor/2013/07/10/how-the-west-really-lost-god-an-interview-with-mary-eberstadt/
Mary Tedeschi Eberstadt is an American author and a senior fellow at the Ethics and Public Policy Center (EPPC), aconservative[1][2] think tank in Washington, DC. Her work, according to the EPPC website, focuses on issues in American society, culture, and philosophy.[3]
https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Eberstadt
Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: un interviu cu Mary Eberstadt
În ultima ei carte, Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării, Mary Eberstadt încearcă să răspundă la întrebarea „Cum şi de ce a ajuns Creştinătatea cu adevărat la declin în părţi importante ale Occidentului?” Răspunsul ei contrează înţelepciunea convenţională, însă Jonathan V. Last argumentează că „nu poţi înţelege adevăratele probleme filosofice ale Occidentului fără să citeşti această carte”. D-na Eberstadt a fost drăguţă să ne răspundă la câteva întrebări cu privire la argumentul ei şi la implicaţiile acestuia.
Interviul complet în limba română poate fi citit aici: www.alianta-familiilor.ro
AFR va Recomanda o recenzie a cartii lui Eberstadt care poate fi citită aici: http://www.thepublicdiscourse.com/2013/08/10741/
How the West Really Lost God: A New Theory of Secularization
In „How the West Really Lost God”, leading cultural critic Mary Eberstadt delivers a powerful new theory about the decline of religion in the Western world. The conventional wisdom is that the West first experienced religious decline, followed by the decline of the family. Eberstadt, however, marshals an array of research, from historical data on family decline in pre-Revolutionary France to contemporary popular culture both in the United States and Europe, showing that the reverse has also been true – the undermining of the family has further undermined Christianity itself.
The Heritage Foundation – YouTube Channel
Partajează asta:
Conferința internațională Credința în epoca secularizării
După cum am anunțat AICI, în perioada 22-23 noiembrie 2013 se desfășoară la București Conferința internațională Credința în epoca secularizării.
În cadrul acestei conferințe voi prezenta comunicarea: „Secularizarea în perioada comunistă. Cazul României” Rezumatul comunicării este disponibil în partea de jos a acestui articol împreună cu programul complet al conferinței.
Reiau acum informațiile despre conferință așa cum au fost ele transmise în momentul lansării apelului la contribuții.
În perioada 22-23 noiembrie 2013, Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității din București, în colaborare cu Council for Research in Values and Philosophy organizează conferința „Credința într-o epocă a secularizării“.
22-23 noiembrie 2013
Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București
Tematică
Secularizarea este un fenomen spiritual, cultural și socio-politic complex, care se răspândește neîncetat în unele părți ale lumii prin intermediul mass-media și al globalizării. El implică un stil de viață și o mentalitate specifice acestuia, practic fără nicio referire la Transcendență. Pentru unii, secularizarea este sinonimă cu „moartea lui Dumnezeu“ prevestită de Nietzsche și alți gânditori contemporani. Pentru alții, secularismul este exilul credinței, o libertate radicalizată, în care adevărul devine relativ, iar bunăstarea materială este elogiată, în timp ce calitatea interacțiunii umane este neglijată, iar valorile umane fundamentale se degradează. Într-un context secularizat, Dumnezeu nu mai este menționat în discursul public al fostelor comunități creștine. Valorile moștenite din tradiția Bisericii nu mai sunt importante. Mulți creștini caută și improvizează noi modalități de a trăi, iar credința autentică nu mai este la îndemână. Unii se tem, alții chiar renunță la speranță. Totuși, unii privesc secularizarea ca provocare providențială ce trebuie gestionată cu optimism și curaj, căutând noi căi de actualizare a valorilor credinței și ale Scripturii.
Conferința de față își propune să examineze izvoarele secularizării: ideologiile politice ale ultimelor două secole, globalizarea, autosecularizarea Bisericii în urma Conciliului Vatican II, teologia eliberării, filosofia resentimentului etc.
De asemenea, se dorește explorarea unor direcții noi de conceptualizare a credinței, precum și de trăire a acesteia într-un context secularizat, astfel încât credința să poată înceta să se dilueze și mai mult, fiind, dimpotrivă, experimentată în mod autentic și integral.
Se primesc propuneri din partea cercetătorilor ce activează în domeniile de mai jos (care vor fi publicate într-un volum):
— metafizică și fenomenologia religiilor;
— teologie fundamentală și teologie antropologică;
— filosofia culturii și dialog intercultural;
— sociologie și istoria religiilor;
— teologie politică și dialog stat-Biserică;
— rolul și poziția credinței în regimurile politice recente.
Program conferință
Rezumat comunicare Marius Silveșan, Secularizarea în perioada comunistă. Cazul României
Rezumat (PDF)
Istorie Evanghelica 