Arhive categorie: Cărţi

Ioan Bunaciu, 89 de ani


DSC_8191Ioan Bunaciu, pastor și profesor universitar, născut la 7 ianuarie 1925 în comuna Gurba județul Arad, serbează astăzi 89 de ani. Acesta este una dintre personalitățile baptiștilor din România, cu o contribuție deosebita în formarea personalului de cult, cu precădere a pastorilor, într-o perioadă în care educația teologică era restricționată și controlată de Stat prin Departamentul Cultelor. A absolvit Institutului de Științe Economice și Planificare (ISEP) în anul 1949. Între 1947-1950 frecventează Seminarul Teologic Baptist din București pe care îl va absolvi în anul 1950.

În 1956 a obținut licența în teologie la Institutul Teologic Reformat din Cluj (1951-1956), iar în 1974 doctoratul la același institut.

În ceea ce privește slujirea creștină, Ioan Bunaciu și-a început activitatea pe câmpul Evangheliei în anul 1950 ca pastor DSC_8189la Biserica Baptistă din Lugoj[1] (1950-1951)[2]. În iunie 1951 se căsătorește cu Otilia Turcu din Almaş, iar din toamna aceluiași an devine pastor al Bisericii Baptiste Mănăştur-Cluj (1951-1956), precum şi student al Institutului Teologic Protestant din Cluj. În anul 1953 devine secretar al Comunității baptiste din Cluj. Din anul 1955 este profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, iar din 1957 pastor al Bisericii Baptiste Providența din București. A fost director al Seminarului Teologic Baptist din București (1970-1988), continuându-și slujirea în mediul academic[3] și după revoluție ca profesor universitar în cadrul Institutului Teologic Baptist din București, precum și în cadrul Facultății de Teologie Baptistă din Universitatea București până în anul 2010.

Despre activitatea academică și pastorală cei interesați pot găsi detalii și în ultima carte realizată de profesorul Ioan Bunaciu împreună cu mine, Pelerin spre patria cerească. Lucrarea se dorește a fi una biografică, dar fără să se limiteze la acest aspect. În introducerea cărții stau scrise următoarele:

Notă asupra ediției

Prin intermediul acestei cărți dorim să prezentăm activitatea academică și slujirea cultică a pastorului și profesorului Ioan Bunaciu. Documentele identificate în cadrul Arhivei Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (ACNSAS) vin să completeze informațiile despre activitatea profesională a acestuia și să prezinte care au fost legăturile sale cu fosta Securitate.
În cadrul acestei lucrări se regăsește o autobiografie a profesorului Bunaciu intitulată Predicarea Evangheliei și tracasările Securității, în care acesta prezintă succint aspecte din activitatea sa pe parcursul perioadei comuniste și post comuniste, dar și un material despre Martiri noștri în perioada anilor ’40, care are referiri și la perioada comunistă.
 O altă parte a acestei cărți se intitulează Propaganda ateistă în România anilor ’50 și tratează aspecte din activitatea Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii, cunoscută și sub numele de SRSC răspunzând astfel solicitării celor interesați de acest subiect.
Materialul Ioan Bunaciu, un călător spre patria cerească împreună cu Interviu cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu, în care acesta vorbește despre viața și slujirea sa, despre personalitățile baptiștilor cu care a intrat în contact, le considerăm a fi instrumente utile celor care vor să înțeleagă viața bisericilor baptiste sub comunism.
În partea de final a acestei cărți se regăsește secțiunea Anexe, în care cititorii vor regăsi documente care să susțină afirmațiile referitoare la poziția pastorului și profesorului Ioan Bunaciu în raport cu autoritățile, precum și caracterizările unora dintre cei care l-au avut sub observație.
Acest demers istoric „conține analize și interpretări echilibrate alături de comparații cu fapte, situații si personaje din aceleași vremuri.”[4]

Ne dorim ca această carte să fie de  folos celor care vor să cunoască adevărul.


[1] În anul 1950 acesta păstorea 153 de suflete. AUBCBR, 1949, dosar 92, vol. I, f. 37.

[2] Informația este confirmată și de Țunea Ioachim în cadrul articolului Țunea Ioachim, „Obținerea titlului de «Doctor în Teologie» de către pastorul Ioan Bunaciu”, în  Îndrumătorul Creștin Baptist, anul XXX, nr. 3-4,  p. 3.

[3] Pastorul și profesorul universitar Ioan Bunaciu a publicat mai multe cărți care acoperă domeniul teologiei, arheologiei biblice precum și al istoriei baptiștilor.

[4] Liviu Țăranu, „Studiu introductiv” în Avram Bunaciu: Biografie. Reflecții. Corespondență/ cuv. înainte: acad. Florin Constantiniu; postf.: prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu; îngrijitor ed., studiu introductiv, note și indice: Liviu Țăranu. – București: Editura Enciclopedică, 2011, p. 13.

Maxima zilei – 21 decembrie 2013


Dacă cineva este recunoscător pentru binefacerile mărunte, el arată că ia în seamă sufletul oamenilor, nu neînsemnatele lor daruri.

Francis Bacon, scriitor englez

Dr. Stephen Etches, Privire de ansamblu asupra Bibliei


Stephen Etches, Privire de ansamblu asupra Bibliei (coperta 1)

Prin intermediul acestei cărți, cea de a doua tradusă în limba romană, după Doctrinele creștine, autorul, Dr. Stephen Etches, dorește să ofere cititorilor o privire de ansamblu asupra Bibliei  prin urmărirea și identificarea principalelor teme ale Sfintelor Scripturi, așezarea lor pe o linie cronologică și furnizarea unor informații esențiale care țin de context. Scopul lucrării este acela de a-l ajuta pe cel ce expune Biblia, să relaționeze materialul la restul Sfintei Scripturi și să-l așeze în contextul său doctrinar și istoric.
Traducerea și adaptarea teologică a textului pentru limba română : Costel &Cristina Ghioancă
Cartea poate fi descărcată gratuit în format PDF printr-un click pe copertă.

Apariții editoriale (19) Gabriel Liiceanu, Dragul meu turnător


Gabriel Liiceanu, Dragul meu turnător

Povestea fascinanta a dosarului de urmărire informativa de securitate al lui Gabriel Liiceanu și a întâlnirii fata în fata cu principalului turnător din acesta. O cartea despre paranoia regimului comunist și despre adaptarea turnătorilor la capitalismul de după.

În ziua aceea telefonul a sunat lung la secretariatul editurii. Secretara, care tocmai umplea doua cești de cafea din cafetiera pusa pe pervazul ferestrei cu priveliște spre soclul unde fusese cândva statuia lui Lenin, a trebuit sa traverseze camera sa ocolească biroul.

 – Humanitas! a raspuns, multumita ca aiunsese la telefon la timp.

Un domn, actionar la „S.C. Humanitas S.A.”, voia sa-si vanda. actiunile. Cum trebuia sa procedeze? Secretara mi-a transmis după o vreme mesajul.

Telefonul primit la editura m-a trezit dintr-o torpoare în care ma complăceam de câțiva ani buni. Mai precis, din 2006, de când avusesem prima oara în fata propriul meu „dosar de urmărire informativa”, deschis în 1971 și depozitat vreme de peste trei decenii în Arhivele Securității. Si atunci aflasem. Dumnezeule! mi-am zis. Au trecut peste doua decenii de când cel mai activ, după cum rezulta din Dosar, dintre turnătorii mei din anii 70 devenise, în 1991, acționar la Humanitas. La societatea comerciala care luase naștere la inițiativa mea! Cum se ajunsese aici?

 „Mie mi se pare ca nimeni dintre cei care s-au întâlnit cu imaginea lor pusa pe masa de disecție a Securității n-ar trebui sa tacă. Fiecare bucățică din această experiență satanică, oricât de mărunta ar fi ea, ar trebui adusă în conștiința celorlalți, împreună cu cei care, pierzându-și calitatea de «seamăn», au făcut-o cu putință.“ – Gabriel LIICEANU

Click AICI pentru a citi mai multe pagini din carte

Pasiunea pentru istorie s-a născut în adolescență și s-a aprofundat în anii de facultate – interviu cu Marius Silveșan


Recent am acordat un interviu Revistei „Artă și Credință” care a fost publicat astăzi pe site-ul acesteia.

Revista Artă și Credință:  Când s-a născut pasiunea pentru istorie?

Marius Silveșan: Pasiunea pentru istorie s-a născut în adolescență și s-a aprofundat în anii de facultate când ajungeam să descopăr prin intermediul profesorilor mei tainele acestei științe. Mă refer aici la descoperirea bogățiilor pe care istoria le ținea ascunse în pivnițele sale.

RAC: Ce drum istoric ai avut de parcurs până acum?

MS: Am urmat Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București la nivel de licență, finalizată cu o lucrare având ca temă Viața cotidiană a românilor între anii 1960-1975. Am continuat specializarea tot pe istorie la nivel de master în cadrul aceleiași instituții, având ca specializare Românii în secolul XX. Dorința de aprofundare și de cercetare a istoriei m-a îndreptat către studiile doctorale, fiind admis ca bursier al Școlii doctorale de istorie din cadrul Universității București sub îndrumarea reputatului istoric Dinu C. Giurescu. Tema cercetată pe parcursul anilor de doctorat s-a finalizat cu o lucrare care analiza pentru prima dată într-un mod complex și pe baza surselor istorice identificate în arhive și biblioteci din țară și din străinătate relațiile dintre Biserica Creștină Baptistă din România și statul comunist între anii 1948-1965. Comisia care a evaluat parcursul meu professional, precum și lucrarea prin care am finalizat studiile de doctorat mi-a acordat în cadrul ședinței publice din toamna anului 2011 calificativul Magna cum laude. De asemenea, am urmat și studii postuniversitare pe biblioteconomie și știința informării în cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București.

RAC: Care sunt cărțile publicate?

MS: Lucrarea de bază se intitulează Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), lucrare ce reprezintă tema cercetării doctorale realizată la Universitatea din București cu academicianul Dinu C. Giurescu.  O altă carte publicată este Pelerin spre patria cerească, publicată împreună cu Prof. Univ. Dr. Ioan Bunaciu. Este în curs de apariție o altă lucrare de referință privind istoria evanghelicilor din România comunistă, realizată împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț. Cartea Cultele neoprotestante și drepturile omului în România este un studiu de caz prin intermediul căruia dorim să aducem în atenția credincioșilor evanghelici români, dar și a lumii științifice, Scrisoarea celor șase, trimisă și citită la Radio Europa Liberă în primăvara anului 1977. De asemenea, sunt și autorul mai multor studii științifice privind relația biserică-stat în România comunistă, publicate la edituri precum Polirom din Iași, Argonaut din Cluj-Napoca, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, dar și în reviste precum Creștinul Azi, Farul Creștin, Bruckenthalia ș.a.

RAC: Ai câțiva istorici și scriitori pe care ii apreciezi?

MS: Dintre istoricii pe care îi apreciez menționez: Dinu C. Giurescu, Lucian Boia, Adrian Cioroianu, Zoe Petre, Ecaterina Lung, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara, Bogdan Murgescu, Ovidiu Bozgan, acesta din urmă ocupându-se, printre altele, și de problematica religioasă. Un alt istoric român contemporan pe care doresc să-l menționez este Dorin Dobrincu, care de asemenea s-a preocupat de problematica religioasă, cu precădere cea evanghelică. Mai menționez pe Ernst Nolte cu monumentala lucrare Războiul civil european și pe Stéphane Courtois, istoric francez, care este și coordonatorul Cărţii Negre a Comunismului și al Dicționarului comunismului.

Dintre scriitori menționez: Marin Preda, Fiodor Dostoievski, Tolstoi, Frederic Celine, George Orwell. Am menționat acești scriitori deoarece cărțile lor m-au marcat.

La Marin Preda menționez două dintre operele acestuia, cărți care au tangență și cu istoria, Delirul, unde se vorbește despre oameni în delirul istoriei, și Cel mai iubit dintre pământeni, o carte care descrie ororile comunismului.

În ceea ce-l privește pe Dostoievski recomand romanul Crimă și pedeapsă, atât pentru stilul inconfundabil al scriitorului, profunzimea psihologică cu care personajele se caracterizează unele pe altele, dar mai mult decât atât pentru finalul cărții. Este remarcabil să constați faptul că în ciuda adversităților, a opreliștilor de tot felul, credința și dragostea înving.

La Celine recomand cartea Călătorie la capătul nopții, o carte care nu se citește ușor, dar care are niște elemente foarte interesante și profunde legate de viața aceasta și societatea contemporană.

În ceea ce-l privește pe Orwell foarte multă lume este familiară cu conceptul de Big brother (Fratele cel mare), însă mai puțini știu că acest concept apare în cartea sa 1984, lucrare apărută în 1948 și care face referire la acel moment. Este foarte interesant de remarcat faptul că autorul reușește să decripteze modul în care funcționa societatea totalitară, una în care comunismul se afla la putere. Autorul face referire în cartea sa la Ministerul Adevărului, care era de fapt Ministerul propagandei și al minciunii, dar prin această antiteză autorul dorește să evidențieze discrepanța dintre aparențe și realitatea, să ne atragă atenția asupra manipulărilor existente într-o societate totalitară. Supravegherea pe care Partidul, cu referire la Partidul comunist, o exercita în societate era una totală, dar lăsa impresia că membrii acestuia sau simplii cetățenii se pot ascunde de Fratele cel mare, o portretizare a lui Stalin, însă finalul cărții relevă faptul că nu există această posibilitate. Ca și creștin aceste lucruri mă duc cu gândul la faptul că noi trebuie să înțelegem vremurile pe care le trăim, să luăm aminte la viața noastră și să conștientizăm faptul că într-adevăr avem un Frate mai mare în Persoana Domnului Isus,  care ne poartă de grijă și mijlocește pentru noi înaintea Tatălui ceresc.

RAC: Găsim la tine și  alte pasiuni în conexie cu lumea istorica?       

MS: Da, literatura, interesul pentru tehnica de vârf, fotografia.

RAC:  Ce te-a atras la creștinismul evanghelic românesc de scrii despre el?

MS: Este mediul în care trăiesc și consider că istoria lui nu trebuie să rămână doar pe filele gălbejite de timp ale unor dosare de arhivă. Pe de altă parte sunt informații, opinii, păreri personale pe care doresc să le fac cunoscute, să la împărtășesc cu cei care mă citesc periodic sau ocazional pe site-ul istorieevanghelica.ro sau pe cel al Revistei Artă și Credință.

RAC: Vorbim de Biblie ca sursă istorică. Ne poți dat trei argumente în favoarea acestei idei?

MS: Da, Biblia nu este doar o carte de învățături, documentul fundamental în creștinism, ci și o carte istorică ce prezintă istoria evreilor pe parcursul mai multor secole. S-a dovedit din punct de vedere istoric că o serie de împărați și regi pe care Biblia îi menționează au existat cu adevărat, s-au găsit dovezi arheologice în acest sens. Pe lângă aspectele menționate, descoperirile arheologice dovedesc faptul că romanii „aveau înregistrări regulate ale contribuabililor și, de asemenea, că organizau recensăminte tot la paisprezece ani.” (Josh McDowel, Mărturii supuse dreptei judecăți, p. 152). Coroborarea acestor informații cu cele din Biblie ne dovedesc veridicitatea celor relatate despre cadrul istoric în care s-a născut Isus, precum și faptul că acest lucru s-a realizat în timpul lui Octavian Augustus (27 î.Hr. – 14 d.Hr.). Completarea mărturiilor despre censusul roman cu descoperirea unei inscripții  din Antiohia care îi atribuia lui Quirinius funcția de guvernator al Siriei în anul 7 î.Hr. dovedesc o dată în plus veridicitatea din punct de vedere istoric al celor relatate în Biblie, precum și faptul că aceasta este un document istoric credibil. Apoi personajul central al Noului Testament, Isus Hristos, a fost un personaj istoric despre care au scris nu numai autorii cărților Bibliei, ci și istorici precum Josephus Flavius, Pliniu cel Tânăr și alții. Un alt aspect foarte important care merită evidențiat este și acela că autorii Noului Testament au menționat faptul că ei înșiși au fost martorii evenimentelor pe care le descriu. Doresc să remarc în acest context faptul că descoperirile arheologice vin să confirme veridicitatea Bibliei, precum și acela că Biblia este cea mai răspândită carte de pe glob, cea mai citită și una care a stârnit și încă stârnește unele dintre cele mai mari împotriviri atât din partea unor lideri politici, cât și a unora religioși. Cu toate acestea ea a fost văzută ca un model pentru construcții politice sau sociale.

Revista „Artă și Credință”

Dr. Viorel Achim la Gaudeamus (2013) despre geneza și informațiile cuprinse în volumul „Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente”


Domnul Viorel Achim este cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, fiind un profesionist în domeniul său.

În cadrul intervenției domnii sale vorbește despre geneza realizării acestui volum de documente și problematica cercetării persecuției religioase în timpul guvernării Antonescu. De asemenea, domnul Achim prezintă un aspect foarte interesant pe care l-a întâlnit în documentele cercetate, este vorba de nivelul de educație al credincioșilor evanghelici în anii 40. În petițiile întocmite de credincioșii evanghelici a întâlnit un limbaj mult mai elevat decât în petițiile redactate de către populația de confesiune ortodoxă. Angajamentul democratic al evanghelicilor  cu referire la nivelul de civism este cea de-a doua constatare în urma cercetării documentelor.

Faptul că în cadrul uneia sau mai multor predici pastorul baptist Constantin Adorian i-a apărarea evreilor persecutați precum și existența unor comunități neoprotestante evreiești sunt alte elemente inedite care apar în discursul domnului Viorel Achim.

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (13) VIOREL ACHIM, POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE

LANSAREA VOLUMULUI POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAŢĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE, VIOREL ACHIM (EDITOR)

GAUDEAMUS (2013) ALEXANDRU FLORIAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

GAUDEAMUS (2013) BEN-ONI ARDELEAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

CONF. UNIV. DR. DANIEL MARIȘ LA GAUDEAMUS (2013) – LANSAREA VOLUMULUI „POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE”

Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș la Gaudeamus (2013) – lansarea volumului „Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente”


Conferențiar Universitar Dr. Daniel Mariș este rectorul Institutului Teologic Baptist din București și profesor în cadrul aceleiași instituții precum și în cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București.

În cadrul intervenției sale, profesorul Daniel Maris a apreciat importanta acestui volum pentru bisericile evanghelice și a menționat faptul că între anii 1942-1944 Seminarul Teologic Baptist din București a fost închis.

Despre acest fapt, am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, având ca sursă documentară informațiile oferite de către Alexa Popovici.

În luna martie a anului anul 1942 Seminarul a fost desființat iar imobilul a fost confiscat la 28 august 1943 și atribuit apoi Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale. Ulterior în imobilul Seminarului a funcționat până la 23 august 1944 o școală de misionare ortodoxe condusă de Sanda Matei. (p. 200)

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (13) VIOREL ACHIM, POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE

LANSAREA VOLUMULUI POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAŢĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE, VIOREL ACHIM (EDITOR)

GAUDEAMUS (2013) ALEXANDRU FLORIAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

GAUDEAMUS (2013) BEN-ONI ARDELEAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

Gaudeamus (2013) Ben-Oni Ardelean la lansarea cărții Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante


Ben-Oni Ardelean este conferențiar în cadrul Institutului Teologic Baptist din București și în Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (13) VIOREL ACHIM, POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE

LANSAREA VOLUMULUI POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAŢĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE. DOCUMENTE, VIOREL ACHIM (EDITOR)

GAUDEAMUS (2013) ALEXANDRU FLORIAN LA LANSAREA CĂRȚII POLITICA REGIMULUI ANTONESCU FAȚĂ DE CULTELE NEOPROTESTANTE

Marius Silveșan, Prelegere susținută cu prilejul lansării cărții „Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia”


În data de 17 noiembrie 2013 am participat la un eveniment în Mangalia prilejuit de lansarea cărții pastorului Constantin Mitu, Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia 1891-2013. O minune a lui Dumnezeu la malul mării. Despre acest eveniment la care au mai luat parte pastorul Constantin Nita, pastorul Ghiță Marian, conferențiarul Cătălin Dupu, pastorul Nelu Rosu, viceprimarul municipiului Mangalia, directorul Muzeului de Istorie Mangalia – istoric, prof. Dorian Negoi, Tony David și jurnalistul Alin Cristea, am relatat în cadrul articolului Lansarea cărții Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia.

Constantin Mitu, Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia - coperta 1Cu acest prilej am avut o scurtă prelegere despre istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia, istorie pe care am integrat-o în contextul politic al țării noastre. Cu acest prilej am menționat faptul că baptiștii români, și nu numai ei, au pus încă de la începuturi un accent considerabil pe educație, dar și pe liberalitatea religioasă, caracteristică dominantă a doctrinei și istoriei comunităților creștine baptiste de-a lungul timpului.
Fiind prezent la acest eveniment, Alin Cristea, jurnalist independent, a făcut scurte înregistrări printre care se regăsește și cea cu intervenția mea,  fapt pentru care îi sunt recunoscător.

Condițiile și limitările istoricului


Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia

Ca istoric nu te poți ocupa de tote!
Eu (L.B.) încă aș putea să afirm că m-am ocupat de destule, dar nu poți să acoperi tot și să te intereseze toate în același timp și în aceiași măsură.

Lucian Boia

Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog  cu Lucian Boia, Editura Humanitas, București, 2012, p. 67

Am citit cartea cu ceva timp în urmă și mi-am făcut unele însemnări printre care și la pasajul de mai sus pe care l-am pus ca și maxima zilei în data de 23 noiembrie. Cei care nu au citit încă cartea sper ca prin intermediul acestui articol să fie motivați în această direcție.

În opinia mea ceea ce spune istoricul Lucian Boia este relevant pentru condiția unui om de cultură, cercetător, istoric  fiindcă arată că suntem limitați. Chiar și cineva cu o capacitate și putere de munca precum a profesorului Lucian Boia, trebuie să recunoască că nu le poate acoperii pe toate. În dreptul meu observ că am câteva interese majore și că nu pot să le acopăr așa cum aș fi dorit, evident și datorită faptului că sunt din domenii diferite. Printre interesele mele actuale menționez: istoria, cu precădere regimul comunist din România, istoria comunităților religioase evanghelice și a relației lor cu statul (îndeosebi a bisericii baptiste); teologia; literatura.