Arhive categorie: Creștinism

Aproape 70% dintre britanici se consideră creştini


Aproape 70% dintre britanici se consideră creştini, conform unui raport al Biroului pentru Statistici Naţionale din Marea Britanie. Acelaşi raport arată că doar 1,5% dintre britanici declară că sunt homosexuali sau bisexuali.

Creştini

Raportul se bazează pe un sondaj la care au participat 420.000 de britanici şi a arătat că mai puţin de un sfert dintre persoanele intervievate au declarat că nu au nicio religie şi că doar o persoană din 12 a declarat că aparţine unei alte religii decât creştinismul.

„Aceste date reprezintă probabil un şoc pentru BBC şi pentru clasa politică. Este vremea ca această realitate, şi anume că oamenii doresc să fie identificaţi ca apartenenţi ai religiei creştine, să fie reflectată… în politicile guvernamentale”, a declarat Simon Calvert, de la Christian Institute.

Raportul arată că numărul britanicilor care se declară homosexuali este mult mai scăzut decât s-a estimat anterior de către Guvernul britanic în scopul stabilirii unui buget în scopul promovării unor politici pro-homosexuale.

(Foto: lstcccme.wordpress.com)

http://www.semneletimpului.ro

Dictionar de imagini si simboluri biblice



Dicţionarul de imagini şi simboluri biblice a fost conceput ca o carte de referinţă care să-i ajute pe cititorii, pe cercetătorii şi pe învăţătorii Bibliei în explorarea lumii fascinante şi variate a imaginilor, a metaforelor şi a arhetipurilor din Biblie. Impresia era că dicţionarele şi enciclopediile biblice obişnuite ofereau prea puţin suport în acest domeniu. Acelora care îşi însemnaseră în Bibliile lor referinţe la imagini, la motive şi la alte caracteristici literare, lipsa unei asemenea lucrări de referinţă li se părea o crimă – sau o oportunitate editorială!

Citește mai multe despre această apariție editorială aici.

Ioan Bunaciu, Crâmpeie de istorie din propovăduirea Evangheliei în Bisericile Baptiste din România 1874-1984


Sub titlul Crâmpeie de istorie din propovăduirea Evangheliei în Bisericile Baptiste din România, profesorul Ioan Bunaciu ne oferă o istorie fascinantă compusă din succinte biografii a peste 125 de lucrători cu Evanghelia în bisericile baptiste din România. Perioada 1874-1984 se întinde astfel pe parcursul a două secole, respectiv XIX și XX acoperind perioada monarhiei dar și cea a republicii. Plecând de la perioada guvernării lui Carol I (1866-1914), continuând cu perioada democrației interbelice, a guvernării carliste (perioada lui Carol al II-lea), continuată cu alte două regimuri autoritare, lucrarea tratează prin referirile mai ample sau mai succinte și aspecte politice și sociale pe lângă cele religioase care predomină în cadrul cărții. Pe lângă regimul lui Carol al II-lea, în cadrul lucrării se fac referiri și la perioada antonesciană (perioada guvernării generalului și apoi mareșalului Ion Antonescu 1940-1944) și la cea comunistă (1948-1989). Prin referirile la activitățile și acțiunile celor care s-au ostenit cu Evanghelia în anii 80 și 90 ai secolului XX, cartea trece dincolo de granița comunismului pentru a intra în democrația postdecembristă. Profesorul Ioan Bunaciu menționează în cuvântul introductiv faptul că o optat pentru acest titlu deoarece nu are pretenția că în ea ar fi scris despre toți ostenitorii cu predicarea Evangheliei din bisericile noastre. Nu că nu ar fi vrut, ci datorită faptului că timpul nu i-a permis să alcătuiescă o istorie completă despre toţi predicatorii care s-au trudit să ducă vestea bună a Evangheliei pe plaiurile frumoase ale României.

Pe de altă parte, scrie autorul,  „eu nu mă consider decât un cronicar al faptelor şi al întâmplărilor ce s-au petrecut cu cei ce au predicat Evanghelia în bisericile baptiste din România, aşa cum le-au trăit ei. Şi am dorit ca aceste fapte şi întâmplări să fie consemnate într-o carte de aducere aminte ca să slujească celor din tânăra generaţie ca o încurajare în lucrarea lor de predicare a Evangheliei, în împrejurările în care lucrează ei astăzi, pentru că altele au fost condiţiile şi situaţiile în care au lucrat antemergătorii lor”.

Extras din Cuvântul introductiv de Prof. dr. Ioan Bunaciu

Prof. dr. IOAN BUNACIU s-a născut la data de 7 ianuarie 1925, în comuna Gurba, jud. Arad. A copilărit în Biserica Baptistă Arad-Şega. A fost botezat pe baza mărturisirii personale în anul 1947 în Biserica Baptistă din Braşov. În anul 1950 a absolvit Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti. În anul 1956 a obţinut licenţa în teologie de la Institutul Teologic Protestant din Cluj. În anul 1974 a obţinut doctoratul în teologie de la acelaşi institut. Începând cu anii ’50 Prof. dr. Ioan Bunaciu a slujit ca păstor în bisericile baptiste din Lugoj, Cluj-Mănăştur şi Providenţa-Ferentari din Bucureşti. În toamna anului 1955 şi-a început activitatea de profesor al Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti. În perioada 1970-1988 a fost Directorul acestui Seminar. În cei 49 de ani de profesorat a scris mai multe lucrări de referinţă pentru păstorii bisericilor Baptiste din România. Prezenta lucrare se adaugă celor scrise în perioada de dinainte de 1989 şi celor tipărite după 1989, în libertate.

 http://faclia.ro

Flacara Nestinsa: Introducere in Reforma


Ruguri în flăcări, călugăriţe fugare, un curaj tulburător, o alinare comică: istoria Reformei protestante este o poveste captivantă, plină de dramatism. Dar ce i-a motivat pe reformatori? Şi cum erau ei?

În această introducere vie, accesibilă şi informativă, Michael Reeves aduce la viaţă personajele pline de farmec ale Reformei, le dezvăluie ideile şi arată relevanţa profundă şi personală a gândirii Reformei pentru zilele noastre.

„Cu iscusinţa unui erudit şi arta unui povestitor, Michael Reeves a scris ceea ce este, simplu spus, cea mai bună introducere concisă a Reformei pe care am citit-o vreodată. Dacă te afli în căutarea unei cărţi pentru a înţelege Reforma sau pur şi simplu vrei să începi să studiezi istoria bisericii, această scurtă carte dă viaţă istoriei.”
Mark Dever

„O relatare vie şi actuală a acestui important eveniment din istoria creştină, ce va mişca inima, va înviora sufletul şi va călăuzi mintea spre o înţelegere profundă a credinţei noastre.”
Gerald Bray

Michael Reeves este consultantul teologic pentru UCCF. A fost pastor asociat la Biserica All Souls, Langham Place, Londra. Deţine un doctorat în teologie sistematică de la King’s College, Londra.

Cuprins

Hartă locurilor-cheie ale Reformei

Prolog: Aceasta este poziţia mea

1 Abordarea medievală a religiei
Contextul Reformei
2 Vulcanul lui Dumnezeu
Martin Luther
3 Soldaţi, cârnaţi şi revoluţie
Ulrich Zwingli şi reformatorii radicali
4 După întuneric, lumină
Jean Calvin
5 Pasiune arzătoare
Reforma în Britania
6 Reformarea Reformei
Puritanii
7 S-a încheiat Reforma?
Desfăşurarea în timp a Reformei
Lecturi suplimentare

Vasilică Croitor despre „Rascumpararea memoriei” – Interviu – un an de la lansare – Partea II


În septembrie 2010, pastorul Vasilică Croitor, și-a lansat cartea Răscumpărarea Memoriei, lucrare care s-a dovedit mai mult decât o simplă carte prin informațiile furnizate dar și prin dezbaterile pe care aceasta le-a iscat. După un an de zile, în septembrie 2011 autorul cărții a acordat un interviu lui Mihai Ciucă publicat în două părți. Prima parte a fost publicată aici și anunțată de mine aici. Cea de-a doua parte a interviului tratează problema contestării realităților cuprinse în carte, a încercărilor de discreditare a autorului său a cărții. În concluzie preiau din partea de final a interviului discuția despre așteptările autorului precum și impactul demersului său.

M.C.: Totuși, îmi imaginez că atunci când ai inițiat acest demers, ai sperat că el va avea un anume impact. Dacă ar fi să corelezi rezultatul cu așteptările inițiale, care ar fi obiectivul care (încă) nu a fost atins? Și aș vrea să știu dacă există și rezultate surpriză, pe care nu le-ai anticipat…

C.V.: De bună seamă că am scris cu așteptări, dar nu cele imaginate de criticii mei. Principala așteptare a fost aceea de a genera un dialog care până la apariția cărții nu fusese posibil. Acest obiectiv a fost atins și cred că este un câștig important. Aș menționa aici și faptul că o serie de păstori și lideri de opinie și-au deschis bloguri, au început să interacționeze cu alții cum nu s-a mai întâmplat până acum. Dacă este să mă refer la rezultatele spirituale, decizia de a ne asuma istoria și a ne pocăi în mod colectiv, acestea depind de cei așezați în funcțiile de autoritate. Eu am fost un mesager, nimic mai mult. Îmi pare rău să văd că liderii au ratat șansa de a chema biserica la pocăință, după modelul biblic. Cred însă, cu toată convingerea, că va veni o zi în care biserica își va asuma istoria cu bune și cu mai puțin bune. Întrebarea este dacă o vor face liderii de astăzi, sau Dumnezeu va ridica o altă generație pentru aceasta.

Citește continuarea aici: http://rascumparareamemoriei.wordpress.com/

Libertatea religioasă nu poate fi restricţionată la simpla libertate de cult


Arhiepiscopul Dominique Mamberti

Arhiepiscopul Dominique Mamberti

 Arhiepiscopul Dominique Mamberti, este secretar pentru relaţiile cu statele din partea Vaticanului. Acesta s-a adresat unei întâlniri a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în ziua de luni, 12 septembrie 2011, în Roma. În cadrul întâlnirii menționate, OSCE a analizat discriminarea împotriva creștinilor.

Arhiepiscopul Mamberti a afirmat că  “Libertatea religioasă nu poate fi restricţionată la simpla libertate de cult, deşi aceasta din urmă este în mod evident o parte importantă a ei”, a explicat el. “Cu respectul cuvenit pentru drepturile tuturor, libertatea religioasă include, între altele, dreptul la a predica, a educa, a converti, a contribui la discursul politic şi a participa pe deplin la activităţile publice”. Oficialul Vaticanului a clarificat că libertatea religioasă nu este sinonim cu relativismul sau cu “ideea post-modernă că religia este o componentă marginală a vieţii publice”.

“Relativismul şi secularismul neagă două aspecte fundamentale ale fenomenului religios, şi prin urmare dreptul la libertate religioasă, care cere să fie respectat: dimensiunile transcendentală şi socială ale religiei, prin care persoana umană caută să se relaţioneze, potrivit la ceea ce îi dictează conştiinţa, la realitatea, să spunem aşa, de deasupra şi din jurul ei”.

Sursa: http://www.catholica.ro

9 contribuții majore ale catolicilor în istorie


Catholic Herald a publicat în vara aceasta un material de sinteză care indică 9 domenii ale științei în care erudiții catolici și-au adus contribuția semnificativ.

Foto: clevelandpeople.comMotivat de rezultatul dezolant al unui sondaj printre participanții la o dezbatere privind intervenția catolicilor în istorie, pr. Andrew Pinsent s-a hotărât să arate că „este extrem de important să ne aducem aminte de măsura în care credinţa catolică este o forţă pentru bine în lume.” Pinsent argumentează cu 9 domenii în care catolicii au avut o contribuție semnificativă: lumina și cosmosul; Pământul și natura; filozofia și teologia; educația și sistemul universitar; arta și arhitectura; legea și jurisprudența; limbile; muzica; statutul femeilor.

Iată câteva dintre elementele cu care au contribuit erudiții catolici:

– Lucrarea Opus Maius (1267) a călugărului fransciscan Roger Bacon (+1292), scrisă la cererea Papei Clement al IV-lea, a pus în mare parte bazele opticii în lumea latină.

– Calendarul Gregorian (1582), folosit acum în toată lumea, este rodul muncii unor astronomi catolici.

– Departe de a crede că pământul era plat (o legendă neagră inventată în secolul al XIX-lea), lumea catolică a creat prima hartă ştiinţifică modernă: Padron Real, al cărei autor este Diogo Ribeiro (1527).

– Călugărul augustinian Gregor Mendel (+1884) a pus bazele ştiinţei geneticii, pornind de la un studiu meticulos asupra transmiterii caracteristicilor la aproximativ 29.000 de plante de mazăre.

Sursa: http://www.semneletimpului.ro

 

Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.


Total: 21613173 cetăţeni (Chiar daca cifrele nu sunt 100% exacte, proporţia se păstrează)

– Biserici seculare: (20080390 membri)…(92,9081%)
Biserica Ortodoxă (18,83 milioane membri)…(87,1227%)
Biserica Romano-Catolică (1,02 milioane membri)…(4,7193%)
Biserica Greco-Catolică (191.556 membri)…(0,8862%)
Cultul Creștin de Rit Vechi (38.147 membri)…(0,1764%)
Biserica Armeană (687 membri)…(0.0031%)

-Cultele protestante: (803849 membrii)…(3,7192%)
Biserica Reformată (701.077 membri)…(3,2437%)
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (8.716 membri)…(0,0403%)
Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiteriană (27.112 membri)…(0,1254%).
Biserica Unitariană (66.944 membri)…(0,3097%)

-Cultele neoprotestante: (695934 membrii)..(.3,2199)%
Biserica Creștină Baptistă (126.639 membri)…(0,5859%)
Cultul Penticostal (324.462 membri)…(1,5012%)
Biserica Adventistă de ziua a șaptea (93.670 membri)…(0.4333%).
Cultul Creștin după Evanghelie (44.476 membri)…(0.2057%)
Biserica Evanghelică (18.178 membri)…(0,0841%)

–Alte culte (inclusiv organizația Martorii lui Iehova), (88.509 persoane)….(0,4095%)

–Alte circa 33 de mii de persoane s-au declarat la recensămînt fără religie, atei sau nu au vrut să-și facă publică apartenența religioasă.(0,0015%)

Sursa: http://gigipeagu.blogspot.com

Creştinismul şi economia de piaţă


Atunci când vorbim despre încercări teoretice de fundamentare a liberalismului clasic şi a capitalismului cu ajutorul creştinismului, este dificil de identificat o şcoală de gândire bine definită. Capitolul Creştinism şi economia de piaţă şi-a propus să analizeze relaţia dintre religia creştină şi sistemul politico-economic, tipic democraţiilor liberale moderne, din prisma scrierilor unor autori conservatori şi libertarieni americani.

Între aceştia, Peter Berger este unul dintre cei mai importanţi sociologi contemporani ai religiei, dar şi un reprezentant important al teologiei protestante liberale. Opera lui Berger în domeniul sociologiei religiei şi al teologiei se întinde pe aproape cinci decenii, având ca reper conceptual fundamental pluralismul inerent modernităţii şi efectele acestuia asupra credinţelor religioase, societăţii civile şi culturii economice. Cel de-al doilea autor luat în discuţie este Michael Novak, un reputat teolog catolic, ale cărui lucrări despre matricea morală creştină a capitalismului, precum şi despre evoluţia gândirii papale în raport cu sistemele economice, sunt considerate repere în domeniile filosofiei culturii şi istoriei intelectuale. Ultimul autor analizat, pastorul Edmund Opitz, a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori creştini libertarieni din SUA. În majoritatea scrierilor sale, el articulează o justificare teologică creştină pentru statul minimal, bazându-se pe binomul economie (înţeleasă strict ca o ştiinţă a mijloacelor) şi religie (concepută drept izvorul cel mai important al scopurilor).

Aşadar, cei trei autori propun un cadru amplu şi erudit pentru justificarea economiei de piaţă, prin apelul la valorile creştinismului. Abordările lor sunt diferite de argumentele favorabile liberalismului şi capitalismului, vehiculate în spaţiul public de lideri de opinie şi politicieni care se axează, în general, pe avantajele practice ale acestora (îmbunătăţirea nivelului de trai, menţinerea păcii etc).

În schimb, o parte dintre ideile avansate de cei trei autori (mai ales Novak) sunt adresate credincioşilor, în încercarea de a corecta percepţia greşită, dar des întâlnită, a incompatibilităţii dintre valorile creştine şi materialismul pieţei. Iar teoriile expuse de Berger şi Opitz pot fi considerate replici intelectuale şi teologice la discursul liberal secular, relevante pentru toţi cei care sunt interesaţi de liberalism, capitalism şi religie.

Un articol de Cosmin Victor Popa

Sursa: http://www.revista22.ro

In SUA, colaborarea interconfesionala s-a dublat dupa atacurile din 11 septembrie


http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/