Arhive categorie: Cultură

Credo TV: Povestea unui Imn – O, noapte preasfințită


Iosif Dragomir – Ar trebui creștinii să aibă brazi de Crăciun?


Un punct de vedere legată de controversa legată de brazii de Crăciun.

Pe măsură ce Sezonul Crăciunului se apropie, uneori apar întrebări ca aceasta. Ca orice lucru în viaţă, este important să abordăm aceste probleme cu discernământ biblic.

În acest caz, nu vedem nimic în neregulă cu tradiţionalul brad de Crăciun. Cu toate acestea, unii au învăţat că este greşit ca cineva să aibă un brad de Crăciun în casa lor. Dar sunt motivele lor valabile? Noi nu credem. Să ne uităm la cele două obiecţii cele mai frecvente pe care le fac oamenii împotriva unui brad de Crăciun.

În primul rând, unii obiectează pe baza faptului că brazii de Crăciun au origini păgâne. Se crede că Bonifaciu, misionar englez în Germania în secolul al VIII-lea, a instituit primul brad de Crăciun. Se presupune că a înlocuit jertfele pentru stejarul sacru al zeului Odin cu un brad împodobit în onoarea lui Hristos. Dar anumite alte relatări susţin că Martin Luther a introdus bradul de Crăciun luminat cu lumânări. Pe baza acestor informaţii, ai putea spune că bradul de Crăciun are o obârşie creştină distinsă.

Cu toate acestea, chiar dacă ar fi în mod clar stabilit un fundal păgân, asta nu ar însemna neapărat că nu ne-am putea bucura de folosirea unui brad de Crăciun. Poate că următoarea analogie pe care am găsit-o pe internet va ajuta.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata americană a folosit câteva insule îndepărtate din Pacificul de Sud pentru piste de aterizare temporare şi depozite de aprovizionare. Înainte de acea vreme, indigenii tribali nu văzuseră niciodată tehnologia modernă de aproape. Avioane mari de marfă s-au umplut cu o serie de bunuri materiale şi, pentru prima dată, insularii au văzut brichete (pe care le-au considerat a fi miraculoase), jeep-uri, frigidere, radiouri, unelte electrice şi multe varietăţi de alimente.

Când războiul s-a terminat, insularii au ajuns la concluzia că oamenii care aduceau marfă erau zei, aşa că au început să construiască altare pentru zeii încărcăturii. Ei sperau că zeii mărfurilor se vor întoarce cu mai multe mărfuri.

Majoritatea oamenilor nici măcar nu ştiu despre această superstiţie religioasă. În mod similar, puţini ştiu ceva despre venerarea copacilor. Când un copil scoate un cadou mare de sub bradul de Crăciun şi desface un model mare de avion de marfă, nimeni nu vede acel obiect ca pe un idol. Nici nu vedem bradul de Crăciun ca fiind un fel de zeu cadou. Înţelegem diferenţa dintre o jucărie şi un idol la fel de clar precum înţelegem diferenţa dintre un idol şi un brad de Crăciun. Nu vedem nici un motiv valid pentru a face vreo legătură între brazii de Crăciun şi idolii de lemn sau închinarea la copaci. Cei care insistă să facă astfel de asociaţii ar trebui să ia notă de avertismentele din Scriptură împotriva faptului de a ne judeca unii pe alţii „asupra părerilor îndoelnice”(Romani 14:1).

O altă obiecţie comună este afirmaţia că brazii de Crăciun sunt interzişi în Scriptură. Ieremia 10 este folosit în mod obişnuit pentru a susţine acest punct de vedere. Dar o privire mai atentă la pasaj va arăta că nu are nimic de-a face cu brazii de Crăciun şi totul are de-a face cu închinarea la idoli. Ieremia 10:8 spune: „Toţi laolaltă, sînt proşti* şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decît deşertăciune, e lemn!”

Închinarea la idoli era o încălcare clară a celor Zece Porunci. Exodul 20:3-6 spune: „Să* nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Să* nu ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele mai de jos de cît pămîntul. Să nu* te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos**, care† pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur* pînă la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.”

Nu există nici o legătură între închinarea la idoli şi folosirea brazilor de Crăciun. Nu ar trebui să fim îngrijoraţi de argumentele fără temei împotriva decoraţiunilor de Crăciun. Mai degrabă, ar trebui să fim concentraţi pe Hristosul Crăciunului şi să ne dăm toată străduinţa să ne amintim de motivul real al sezonului.

Mihai Ciucă, Pe urmele lui Robert Murray M’Cheyne (free ebook)


Mihai Ciucă, Pe urmele lui Robert Murray M’Cheyne. Istoricul Misiunii Scoțiene pentru evreii din Iași, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2020

Semnalez cu această ocazie nu numai disponibilitatea acestei lucrări scrisă cu acribie științifică de către Mihai Ciucă, dar şi site-ul https://istoriabaptistilor.ro unde veți găsi resurse valoroase pentru cunoașterea istoriei baptiștilor din România.

Postez mai jos o prezentare a acestei lucrări realizată de către Conf. univ. dr. Mihaela Bucin de la Universitatea din Szeged.

Istoricul Misiunii Scoțiene pentru evreii din Iași” transpune cititorul într-un trecut necunoscut al arealului românesc. Prin față ni se desfășoară un film cu personaje, evenimente și finaluri nebănuite, despre modul în care Dumnezeu a lucrat în acele timpuri, trimițând misionari care au activat printre evrei, dar în imediata vecinătate a românilor, oferindu-le și acestora o mână întinsă. Bibliografia și aparatul critic indică faptul că reconstrucția a fost migăloasă, restaurarea pieselor care alcătuiesc istoricul acelui trecut, rămas aproape in afara istoriei.

Pe lângă problema teologică, Mihai Ciucă a aprofundat și aspecte etnologice legate de cultura evreilor, de locul lor în societatea românească a timpului. Se dovedește un fin observator al modurilor în care reprezentanții Misiunii Scoțiene au interacționat cu românii și germanii din locurile în care au activat.

Volumul lui Mihai Ciucă nu ar trebui să rămână unul de nișă, fiindcă orice intelectual român are datoria sa cunoască și aceste perspective asupra istoriei misiunilor creștine de pe meleagurile românești.

Dr. Mihaela Bucin, University of Szeged

PS: Accesând site-ul site-ul https://istoriabaptistilor.ro veți avea posibilitatea să citiți integral această carte şi chiar să o descărcați în format PDF.

BCB Nădejdea Bucureşti 90 de ani (1933-2023) – Biografie pastor Țopa Ioan + Mesaj Pastor Buni Cocar


Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” Bucureşti a fost fondată în anul 1933, același an cu greva ceferiştilor de la Atelierele Grivița din 16 februarie 1933.

Primul serviciu religios în casa de rugăciune din actuala stradă Liduş Nr. 4 a fost oficiat de pastorul Țopa Ioan în 10 septembrie (?) 1933.

Pastorul Țopa Ioan a fost pastor al bisericii în perioada 1933-1961.

Nepoata acestuia, Ligia Bora (căsătoritită Dan), rememorează câteva aspecte din viața pastorului Țopa Ioan.

Partea a doua a înregistrării reprezintă mesajul transmis Bisericii Nădejdea de către pastorul Buni Cocar

Baptiștii din România înainte de al Doilea Război Mondial – Prof. Paul Michelson la Capela ITBB (21.11.2023)


Capela ITBB, 2 noiembrie 2023: Dr. Paul E. Michelson – Dr. Everett Gill, Convenția Baptistă de Sud şi planul de misiune pentru România în perioada interbelică


Domnul profesor Paul Michelson ne propune prin intermediul acestei comunicări o incursiune în perioada interbelică şi o privire asupra relațiilor dintre America şi Europa, dintre America şi România în plan religios prin prezentarea planului de misiune al Convenției Baptiste de Sud (Southern Baptist Convention) pentru România. Comunicarea are la bază multiple cercetări asupra situației religioase din România în perioada interbelică.

De menționat că în Planul de misiune se regăsea şi înființarea unei şcoli pentru pregătirea teologică a viitorilor slujitori baptiști, deopotrivă bărbați, dar şi femei care îşi aveau rolul lor în slujirea creștină.

Capela ITBB, 2 noiembrie 2023: Dr. Paul E. Michelson, Lupta evanghelicilor pentru libertate religioasă în perioada interbelică


Săptămâna aceasta, Dr. Paul Michelson profesor emerit de istorie al Universității Huntington, pe care am onoarea să-l cunosc şi personal, va conferenția la Capela Institutului Teologic Baptist din Bucureşti. Domnia sa este un prieten al românilor și un cercetător neobosit al istoriei românilor, dar și al istoriei baptiștilor. A fost președinte al Societății de Studii Românești (2006-2009), secretar al Conferinței „Credință și Istorie” (2004-2014) și membru al consiliului național al Asociației de Studii Sud-Est Europene (1991-2014); în prezent, este secretar al Societății de Studii Românești și membru al comitetelor de redacție a treisprezece reviste. Cartea sa, „Romanian Politics, 1859-1871: From Prince Cuza to Prince Carol” (1998) a fost selectată de Choice Magazine ca fiind o carte academică remarcabilă a anului 1998 și a fost distinsă cu Premiul Bălcescu pentru Istorie în anul 2000 de către Academia Română.

Muzeul Bibliei din Timisoara prezentat de Tribina US și Master Media


Școala de duminică – provocare de a citi (reciti) romanul lui Marin Preda, „Moromeții”


Am prilejul azi, pornind de la o impolitețe, să te provoc să citești (recitești) romanul lui Marin Preda, „Moromeții”. Pe lângă ce vei descoperi tu citindu-l, eu iți voi recomanda să observi ce înseamnă să ai un prieten care te provoacă intelectual: „Cocoșilă era un ins care stârnea în Moromete ceva neînchipuit de plăcut, ca și poveștile lui Niculae.”(Marin Preda, „Moromeții”)

Nu de alta, dar e plin de prieteni pe Facebook!

Gabriela Moraru

https://corectromaneste.wordpress.com/2023/10/01/scoala-de-duminica-52/

Conferința „Legătura dintre Europa și creștinism” cu Horia Roman Patapievici