Seminarul “90 de ani de prezență baptistă în Constanța”

Anul acesta se împlinesc 90 de ani de atestare istorica a prezentei credinciosilor baptisti in orasul Constanța.
Cu aceasta ocazie, Comunitatea Bisericilor Crestine Baptiste din Constanta organizeaza seminarul cu tema: “90 de ani de prezenta baptista in Constanta”.
La eveniment vor fi invitate pesonalitati ale bisericii baptiste alaturi de reprezentanti ai autoritatilor locale si ai altor biserici creștine din Constanta.
Seminarul va avea loc miercuri 22 august, ora 14:00 in aula bibliotecii judetene din Constanta.
Programul seminarului va fi urmatorul:
14:00 – 14:45 Deschiderea lucrarilor seminarului si cuvantul invitatilor
Președintele Comunității Baptiste Constanta – pastor Daniel Fodorean
Reprezentanții autoritatilor locale
Arhiepiscopia tomisului – I.P.S. Teodosie
Mons. Ieronim Iacob, Viicar Episcopal de Dobrogea
Mesajul Președintelui Cultului Crestin Baptist din Romania
Reprezentantul Cultului Penticostal
14:45 – 15:30 Comunicari si dezbateri
1. Istoria și doctrina Baptista – conf. univ. dr. Emil Bartos, Facultatea de Teologie Baptista din Universitatea Bucuresti
2. Începutul siu evolutia miscarii baptiste in Constanta – pastor Emanuel Grozea si dr. ing. Cornel Tudose
3. Baptiștii si Sfanta Scriptura – conf. univ. dr. Octavian Baban, director
4. Educația Teologica si Invatamantul Religios Baptist – conf. univ. dr. Daniel Maris, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti
15:30 – 15:45 Pauza de cafea
5. Cultul Baptist. Reglementari juridice si Libertatea Religioasa – conf. univ. dr. Constantin Jurca, Universitatea Ovidius
6. Promovarea valorilor baptiste prin mass-media, pastor Aurel Silivestru, director Radio Vocea Evangheliei Constanta
7. Baptistii si implicarea in societate – lector univ. dr. Daniel Fodorean, Universitatea “Titu Maiorescu”, Facultatea de Drept
17:00 – 17:15 Conferinta de presa
Radio Vocea Evangheliei Constanța via România Evanghelică
Articole relaționate
90 de ani de credință baptistă în Dobrogea. Jubileu la Constanța
Recomandări editoriale (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya
La sfârșitul lunii decembrie a anului 2009, UBCBR a lansat, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice organizată cu ocazia celebrării a 400 de ani de mărturie baptistă, Viața Misionarului Mihaly Kornya.
Lucrarea descrie modul în care au ajuns să se dezvolte baptiștii în România. Materialul prezintă în mod cronologic viața celui mai eficient misionar din România acelor vremuri.
Viaţa misionarului Mihaly Kornya” este o carte ce prezintă lucrarea unui om simplu din secolul al XIX-lea pe care Dumnezeu îl alege să fie un instrument prin care El să-şi facă Numele cunoscut.
Înzestrat cu iscusinţă şi curaj, Kornya se pune la dispoziţia lui Dumnezeu pentru a răspândi evanghelia lui Hristos în orice ocazie pe care o găseşte şi înfruntând orice adversitate. Întreaga lui viaţă s-a centrat pe pasajul din Matei 10:5-15, încercând să îndeplinească cu sârguinţă aceste îndemnuri misionare date de Isus ucenicilor Săi.
Din prezentarea de pe coperta IV:
Mihaly Kornya sau Mihai Cornea cum ii spun romanii a fost o persoana simpla dar cu o contributie remarcabila pentru miscarea baptista din Romania. Într-un fel el întruchipează un model de slujire baptistă. Deşi nu avea o educaţie deosebită el avea un angajament total faţă de chemarea pe care a primit-o din partea lui Dumnezeu. Această chemare l-a determinat să predice evanghelia între maghiarii şi românii din Transilvania ducând la extinderea semnificativă a mişcării baptiste. Mulţimea celor care s-au convertit şi s-au botezat în urma predicilor sale constituie o mărturie a pasiunii pe care Dumnezeu a pus-o în inima acestui om şi a preocupării sale de a vesti Evanghelia mântuirii tuturor celor care aveau nevoie de pocăinţă. Mihai Cornea rămâne un exemplu al modului în care Dumnezeu se foloseste cu putere de cei care se dedică in totalitate slujirii la care sunt chemati.
Otniel Ioan Bunaciu
Consider ca Mihai Cornea a fost pentru Romania ceea ce a fost Gerhard Oncken pentru Germania.Entuziasmul sau misionar, claritatea sa doctrinara si abilitatile sale organizatorice, insotite de puterea Duhului Sfant, au contribuit enorm la raspandirea credintei baptiste in Romania.Sunt convins ca studierea biografiei si a lucrarii sale va fi o importanta sursa de inspiratie pentru generatia actuala de slujitori baptisti.
Ionel Tuțac
Viața misionarului Mihaly Kornya are 200 de pagini și poate fi comandată la Uniunea Baptistă din România 021 430 00 39, pe site-ul revistei Creștinul Azi sau prin email crestinul.azi(a)gmail.com. Prețul cărții este de 15 lei la care se adaugă, dacă este cazul, cheltuielile poștale.
http://revistacrestinulazi.ro/2010/01/via%C8%9Ba-misionarului-mihaly-kornya/
Recomand această carte tuturor celor interesați de începuturile baptismului în Transilvania, de activitatea lui Mihály Kornya, precum și de condițiile în care activa un misionar în acea perioadă, respectiv cea de a doua parte a secolului al XIX-lea. Mai mult decât atât, această carte este o frescă a activității de pionierat desfășurată de Kornya, fiind prezentate detaliat aspecte ale lucrării acestuia și zecile de botezuri pe care le-a efectuat în condițiile în care standardul acestui misionar în privința statutului de baptist era destul de ridicat comparativ cu standardele din ziua de astăzi. După cum se exprima Lehel Kiss în studiul introductiv al cărții, fără această lucrare „imaginea noastră despre începuturile misiunii baptiste ar fi mult mai săracă” (p. 12).
Articole relaționate
Short history of the Hungarian Baptist Church
The Hungarian Baptist mission after the previous anabaptist presence- was started by Oncken Johann Gerhard who was, one of the most decisive persons in the Europion Baptist Mission. carpenters working in Hamburg the faith and were baptized, into the church. After discussions, Janos Rottmayer and his friends were sent back to Hungary with the expressed purpose of spreading the gospel that they found and accepted. Rottmayer and his friends arrived in Hungary on May 20, 1846 – Their homecoming date was a milestone in the history of the newlyfounded Hungarian Baptist mission. However only after 1873 was there a significant growth, when Henrik Meyer came to Hungary. Meyer worked in the whole country, but first of all among the german speaking people. the of minister the by approved be must rules also are inthemselves which creed specific a to pretaining regulations that, stated law, XLIII 1895, due unsuccessful, proved attempts his However freedoms. religious guarantee for measures take began Meyer Henrik 1882 in denominotions other as well authorities persecution repetitive the, Because churches. german from separated baptists speaking hungarian leaders first become would Csopják(1865-1934) Attila with along and Hamburg, Seminary Baptist back came (1863-1919) Balogh Lajos 1865-19459 Udvarnoki András turning remarkable ministry baptist 1894, In congregations. During this time among the hungarian speaking people, Mihály Kornya and Mihály Tóth arose as the pioneers of the hungarian baptist mission. Being simple ’countryfolk’ their work was most successful in eastern Hungary and Transylvania among the peasant population. By the end of the century the number of the baptists was 5000, and after the First World War increased to 25.000 with a thousand congregations. In 1894, the hungarian baptist ministry came to a remarkable turning point. András Udvarnoki( 1865-19459 and Lajos Balogh (1863-1919) came back from the Baptist Seminary of Hamburg, and along with Attila Csopják(1865-1934) would become the first leaders of a hungarian speaking baptists separated from the german churches. Because of the, repetitive persecution by authorities as well as other denominotions in 1882 Henrik Meyer began to take measures for the guarantee religious freedoms. However his attempts proved unsuccessful, due to the 1895, XLIII law, which stated that, „all regulations pretaining to a specific creed which inthemselves are also rules must be approved by the minister of education.” Due to this law, in 1905 two purposed documents were drawn up and accepted by the minsiter. Already in 1895, two periodicals were started, Békehirnök (Herald of Peace) and Igazság Tanúja (Witness of Truth.) In 1905 the first hymnal was printed, A Hit Hangjai (Voices of Faith) and in 1913 followed . In 1910 a fellowship home was built in Hajdúböszörmény, and in 1910, Udvarnoki András and contributors founded the Baptist Theological Seminary in Budapest. Since then, the Seminary has released hundreds of pastors in to the missionary field with the purpose of „ giving true faithful, devout, humble, but intellectualy prepared pastors to the sheep of Christ.” In 1914, the Baptist Orphanage was built which functioned for forty years, providing a temporary a home for many children from all denominations. With the First World War the flowering missionary status came to a hault, due specificly to the Treaty of Trianon which reduced the land region of Hungary by two thirds, as well as the number of baptists, leaving only 7 500. In the 1920’s the missionary work was blooming again. Growth of churches was primarely in the north and northeastern part of Hungary. The number of baptists in the country doubled. The congregational leadership began to change whit the coming of a new generation. One of the most significant persons was Dr. Somogyi Imre who accepted Christ in 1921, while serving a prision sentence in Szeged, for his radical political behaviour. After studies in seminaries in the country and abroad he was voted the Hungarian Baptist Churches president in 1933. His deep faith and wide acceptance helped to secure an authoritiative presence for the Baptists Congregation in Hungary.
After the Second World War baptists in Hungary was close to 15 000. The communist ideology and the stateideology had a negative effect on our churches, as well as urbanization resulting in the loss of many rural churches.
By 1989, our congregation lost one-third of its members.
Hungary enjoys political freedom since 1989, when the communist rule broke up. It shifted toward multiparty democracy and market-oriented economy. The first freely elected government stabilized the political and economical situation. Hungary joined the NATO in 1999 and will be a member of the European Union this year. It continues to demonstrate strong economical growth, although the economy experiences some difficulties.
About the third of all Hungarians live in surrounding countries: in Romania, Slovakia, Yugoslavia, Ukraine. Since a revolt in 1956 resulted in a military intervention by the Russian government, many fled to the United States and Canada and other countries. The main minorities in Hungary include Romas (Gypsy), Ruthenians, Germans, Jews, Romanians, Slovaks. Strict controls were enforced on all Christians during the Communist era. There has been freedom of religion since 1990. Though we celebrated the 1000th anniversary of Hungary’s conversoin to Christianity, the churches continues to struggle with difficulties and try to find new ways to the nation.
According to the latest census, about 17,000 said to be related in some way to the Baptist Union. It is interesting that about two thirds of the population of the country confessed to be a member of some church, but only about 10% of it goes to church. The Baptist community is quite diverse in Hungary. We have different types of liturgy in the churches, there is difference in how we sing, etc., but we want to maintain a strong unity in keeping the Biblical principles. We accept the values that can be found in our churches. The world tempts us continuously, meaning that a balance needs to be aimed at in our attitude towards things that effects us.
Some churches try to find and keep the traditional Baptist identity, some of them would like to open a wide gate towards wordly influences, hoping that more people will come to Christ. Obviously, both of the above mentioned attitudes have values and dangers at the same time. It is our joy to see that many of our churches were able to handle these spiritual challanges in a Biblical manner. However, letting the wordly thinking influence that of our church members’ seems to be the biggest problem. Negative tendencies, moral attitudes that are not derived from the teaching of our Savior find a way to our churches at times, resulting in conflicts and sins in families, marriages and communities. We want to continue to fight these tendencies, fulfilling the command of the Word of God to live a holy life
Amintiri cu Sfinți – Teodor Popescu

theophilos.3x.ro
Din imensa familie a “popestilor”, in care unii au ramas “popi”, iar altii au luat-o care incotro, Tudor Popescu a fost un preot ca o scanteie lasand in urma ei o dara de lumina. La aceasta scanteie s-a aprins sa arda si Aurel Popescu, omul care a cutreierat Romania si America cu Evanghelia.
Este foarte greu sa cuprinzi in cateva randuri o viata de om. Cine s-ar putea incumeta sa o faca ? Randurile care urmeaza ne aduc inaintea ochilor ceva din viata si activitatea unui roman de exceptie.
Teodor Popescu a fost un preot ortodox care si-a luat in serios menirea, un om de o spiritualitate exemplara si un deschizator de drumuri pentru cei porniti dincolo de rutina unor ritualuri religioase spre realitatea unei umblari personale proaspete cu Isus Christos.
Cand se va rosti adevarata istorie a crestinismului din Romania, aparitia lui Teodor Popescu in neamul romanesc va fi caracterizata ca una din marile interventii ale lui Dumnezeu in viata spirituala a romanilor.
Am putea grupa aceste fragmente sub titlul: “Renasterea refuzata” sau “Regrete tarzii”. N-ar fi insa drept sa o facem. Viata si influenta lui Teodor Popescu au ramas printre noi in nenumaratele vieti atinse de el si care-i continua lucrarea. Semanatul inceput in secolul trecut n-a ajuns inca la seceris. Istoria ne mai lasa inca un timp de gandire.
Textele care urmeaza au fost preluate din cartea “Am trait atatea minuni – Viata si activitatea lui Teodor Popescu, aparuta in 1988.
Tarziu, prin 1950, amintindu-si de starea sa sufleteasca din vremea cand avea o bogata activitate in biserica, Teodor Popescu spunea: “ Cine este un om religios si se tine de ceea ce a apucat, ramane uimit cand ajunge la Cuvantul lui Dumnezeu si-l citeste. Se asteapta sa gaseasca in el ceea ce a apucat, dar nu gaseste acolo aceste lucruri, ci cu totul altele. Prin aceasta mirare am trecut si eu. Fiind preot in biserica ortodoxa, am crezut ca toate randuielile bisericesti trebuie sa fie dupa Cuvantul lui Dumnezeu. Puneam mana in foc pentru aceasta. Cand insa m-am indreptat spre Cuvantul lui Dumnezeu, am ramas uimit si mi-am zis ca poate nu-l inteleg eu bine; la mine trebuie sa fie cusurul. Citind insa, am vazut ca una este in Cuvantul lui Dumnezeu si altceva este ceea ce am apucat. “
“ Crestinatatea a trecut de mult peste “ce este scris” n-a mai tinut seama de Scriptura. Ea a pus alaturi de Scriptura traditia, a amestecat lucrurile si a iesit ce vedem. Si cine ajunge la incredintarea ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu, trebuie sa se tina ori de Biblie, ori de traditie. Daca se tine de traditie, ramane cum a fost. Daca se tine numai de Biblie, gaseste pe Domnul Isus.”
Timp de vreo patru ani, parintele Teodor Popescu a incercat sa puna de acord formalismul religios in care se gasea, cu constiinta lui trezita de Scriptura. A fost o perioada de framantari sufletesti puternice. Celor ce n-au fost legati de un sistem religios cum fusese legat Teodor Popescu, nu le vine asa de greu sa se dezlipeasca de orice forma pe care o considera de prisos sau pagubitoare. El spunea: “M-am bucurat un timp de pace, cand am venit la Domnul Cristos, dar a venit apoi conflictul cu tipicul. Imi ajungea foarte grea situatia. Dar n-as putea spune ca este un moment cand am inceput sa modific tipicul. Aceasta s-a petrecut lent. La un moment dat mi se parea ca parca cineva m-ar strange de gat. Spuneam: “Pentru rugaciunile sfantului cutare, sa ne miluiasca Dumnezeu pe noi”. Si totusi in predica spuneam ca este destul sa crezi in Domnul Cristos, ca sa fii mantuit. Parca cineva imi zicea: “Mincinosule, una spui la predica si alta la slujba.”
Din aceeasi gura ies ganduri care se contrazic.
O data, intr-o discutie, Dumitru Cornilescu i-a spus: “Dar ce, tu te inchini la sfinti?” Teodor Popescu spunea: “Ca urmare a acestei discutii, am stat de vorba cu Mihalcescu. Cand i-am spus ca ma simt incurcat in legatura cu problema inchinarii catre sfinti, el mi-a spus ca poporul roman este un popor aghiolatru (inchinator la sfinti) care nu-l cunoaste pe Dumnezeu.
“Lucrul acesta nu l-am putut reproduce in convorbirile mele cu altii. Iar eu ma asteptam ca Mihalcescu sa-mi dea argumente pentru inchinarea la sfinti. O fi fost sau nu ceva in inima lui Mihalcescu, nu stiu. Dar el a recunoscut mai tarziu ca eu sunt sincer, nu umblu cu prefacatorie. Iar inchinarea catre sfinti a ramas in predica mea si dupa aceasta convorbire cu el si mi-a facut mare bucluc.”
http://amintiricusfinti.wordpress.com
Articole relaționate
Apariţii editoriale (1) – Din cuvintele lui Teodor Popescu
Teodor Popescu, inflexibil până în clipa morţii
T. Popescu, un “Luther” românesc?
T. Popescu, un „Luther” al României? (cont.)
90 de ani de credință baptistă în Dobrogea. Jubileu la Constanța

Biserica Crestina Baptista “Sfanta Treime” din Constanta implineste anul acesta 90 de ani de existenta. In anul 1922 un grup mic de credinciosi baptisti a pus bazele infiintarii acestei biserici.
Pe parcursul lunii august Biserica din Constanta a invitat diferiti pastori sa predice Cuvantul Sfant: Corneliu Simut-rectorul Universitatii “Emanuel” din Oradea, Ionel Tutac-secretarul general al Uniunii Baptiste din Romania, Gheorghe Dobrin-pastor al Bisericii Baptiste “Betel” din Medias, Aurel Gacea-pastor al Bisericii Baptiste din Tulcea, Daniel Maris-rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, Octavian Baban-pastor al Bisericii Baptiste “Sfanta Treime” din Bucuresti, Daniel Fodorean-pastor al Bisericii Baptiste “Golgota” din Constanta si Doru Hnatiuc-pastor al Bisericii Baptiste “Emanuel” din Oradea (fost pastor al Bisericii timp de mai multi ani).
OMUL SUB VREMI / Infernul comunist sau drumul spre fericire (IV). Lotul de la Salcia: Matei Boilă și Tertulian Langa, Calciu Dumitreasa
Autor: Camelia Pop
Pentru o vreme, Matei Boilă a fost transferat in lagărele de muncă de la Balta Brăilei, apoi la ancheta Ministerului de Interne, dar, imbolnăvindu-se grav, a fost readus la Jilava. Surpriză mare: cel care impărţea mâncarea in celulă, in calitate de polonicar, era Geo Iliescu. Observând cât de bolnav era omul care-l invăţase să se roage, i-a dat zilnic un supliment de mâncare riscând, dacă era prins, să ajungă din nou la foamea din celulă.In penitenciarul de la Gherla, Matei Boilă a trăit o intâmplare care depăşeşte puterea noastră de inţelegere.
Părintele Tertulian Langa. Foto: http://www.bru.ro– Mă, tu chiar crezi?
Iată la ce se pretează Isus, nu că s-a lăsat răstignit pe Golgota sau că s-a lăsat batjocorit de evrei, dar a venit la noi in colonie să se prefacă acolo pentru noi in Trupul şi Sângele Lui, pentru cei care acolo nu aveau cum să aibă Sfânta Euharistie. Dar a existat o semnătură care a produs miracolul. A venit la noi in inchisoare vinul ce s-a prefăcut in Trupul şi Sângele Domnului. Cristos s-a lăsat purtat de un bac, intr-un pachet mizerabil, strivit de alte pachete să ajungă la noi, ca să ni se facă accesibil şi să se poată jertfi pentru cei ce il doreau. Atât de mult ne iubea pe noi, cei din Balta Brăilei, incât s-a lăsat băgat intr-o sticlă de vin tonic, cuprins intr-o fărâmă uscată de pâine, pus intr-o pungă de pânză şi ascuns in paie ca să ne poată sta la dispoziţie.” (Interviu cu pr. Tertulian Langa, 21 iunie 2008, Cluj-Napoca)
Sfânta Euharistie, o prezentă reală

Părintele Calciu Dumitreasa in ultimii ani ai vieții
Părintele Calciu, inchis la Aiud, povesteşte că in fiecare vineri postea, păstrând pâinea pentru sâmbătă, iar pe cea de sâmbătă pentru duminică, atunci când o folosea la Liturghie. Intr-o sâmbătă, făcându-se percheziţie, i s-a confiscat pâinea. O luptă s-a dat atunci in sufletul lui intre gândul de a-i cere gardianului pâine şi gândul de a renunţa. In cele din urmă s-a hotărât şi a bătut in uşă. Gardianul s-a răstit la el intrebându-l:
Articole relaționate
OMUL SUB VREMI / Infernul comunist sau drumul spre fericire (I) Richard Wurmbrand
Persecuția baptiștilor în perioada de aur a democrației românești
Marius Silveșan
Perioada interbelică este considerată de către istorici ca fiind una de glorie a democrației românești prin faptul că s-au acordat drepturi și libertăți cetățenești, s-a revizuit constituția (Constituția din 1923 este în fapt o actualizare, o revizuire a celei din anul 1866 care a avut ca model Constituția belgiană din anul 1823 considerată cea mai înaintată la mijlocul secolului al XIX-lea), am avut multipartidism politic (în fapt în prima parte a acestei perioade vb de o alternanță la putere între liberali și țărăniști).
Pornind de la aspectele menționate în cadrul acestui articol realizez o sinteză a materialelor privitoare la situația evanghelicilor (mă refer în principal la baptiști și doar tangențial la celelalte confesiuni evanghelice) pe parcursul perioadei interbelice publicate până în luna august 2012 pe istorieevanghelica.ro. Menționez faptul că nu toate articolele îmi aparțin. Cei care vor lectura articolele respective își vor da seama ca democrația s-a oprit la domeniul religios iar în anii 40 ai secolului XX vorbim de o limitare a exercitării drepturilor religioase de către evanghelici. O posibilă explicație constă și în orientarea politică a României (alianța cu Germania) și perceperea evanghelicilor, în principal a baptiștilor ca aliați ai Occidentului (SUA).
Episcopul Grigorie Comsa in anul 1927 – Baptismul in Romania
„Va trebui sa nationalizam Seminarul Baptist din Bucuresti”
Circulara nr. 125 din 1930 a episcopului Iosif Traian Badescu pentru combaterea prozelitismului sectar
Lăpugean Emanuel – Recenzie Alexa Popovici, Istoria anabaptiștilor din România
Daniel Brânzei, Istoria baptismului în România
Biserica strămoșească și asociațiile religioase baptiste, adventiste și CDE în Basarabia – 1941
Certificat de trecere la confesiunea baptistă al lui Simion Man (1942)
Centenarul Bisericii Baptiste Lupeni, jud. Hunedoara
Raportul președintelui Consiliului de Miniștri, Dr. Petru Groza, despre Creştinii după Evanghelie
Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria
Biserica Baptistă Emanuel din Ploiești – scurt istoric
Datorita acestui fapt, unii frati mai curajosi se adunau in casele unora dintre ei, prin rotatie, pentru rugaciune si mentinerea aprinsa a facliei Evangheliei.
Intre anii 1944-1945 s-a rupt sigiliul locasului de inchinare. Biserica si-a reluat activiatea cu un nr de 56 de credinciosi, nr redus fata de anii anteriori, cand in biserica se adunau intre 100-150 de credinciosi.
OMUL SUB VREMI / Infernul comunist sau drumul spre fericire (III) Gherla – Iuliu Hossu, Tertulian Langa, Richard Wurmbrand, Matei Boilă
Autor: Camelia Pop

Cardinalul Iuliu Hossu in inchisoare
Seara de Craciun la Gherla
Motive de bucurie se gasesc pretutindeni, chiar si in peisajul sumbru al penitenciarelor. In curtea inchisorii de la Gherla, un grup de detinuti scosi la plimbare a observat la intoarcere ca usa celularului era impodobita cu crengi de brad in cinstea „genialului” Stalin, a carui aniversare avusese loc in urma cu trei zile. Ion Cuza, nepotul lui A.C. Cuza, profitand de neatentia gardianului, a ascuns sub haina o ramura de vreo 25 cm. In camera a facut un trepied pentru crenguta de brad, pe care a impodobit-o cu bucati de carpa alba, in care a infipt chibrituri. Seara s-au adunat cu totii in fundul camerei, au asezat ramura in mijlocul patului, au aprins cateva chibrituri si, pentru cateva clipe, pomul de Craciun a stralucit. Din piepturile lor a rasunat incet colindul de Craciun: „O, brad frumos”. Au cantat impreuna, romani si germani, fiecare in limba lui. Unii dintre ei plangeau.
O bucata de paine, branza si zahar
Cu piese facute din paine, pastorul Richard Wurmbrand petrecea multe ore din zi jucand sah sau dansand, dupa porunca lui Dumnezeu: „Cand oamenii va vor uri, bucurati-va si saltati de bucurie”. Gardianul, uitandu-se prin vizor, a ramas uimit privindu-l pe pastor dansand. Cu inima usoara s-a indepartat o vreme, revenind apoi cu o bucata de paine, branza si zahar. O lumina nefireasca stralucea in intuneric. Alta data in timpul dansului pastorul avea viziuni, era chemat pe nume de ingerii care veneau incet spre patul sau.
Dupa trei ani de detentie, fiind foarte grav bolnav, a fost transferat la spitalul inchisorii Vacaresti, fosta manastire a Bucurestiului, transformata in puscarie. Dus intr-o celula cu un singur pat, nimeni nu avea voie sa-i vorbeasca, nici macar doctorul. Gardianul curios, intrebandu-l cine este, a primit urmatorul raspuns: „Sunt pastor si un copil al lui Dumnezeu”. Bucuros, gardianul pe nume Tachici s-a grabit sa-i spuna: „Slavit fie Domnul! Sunt un ostas al Domnului”. Pe cat a indraznit, l-a ajutat pe pastor. Riscul era mare, unii gardieni au fost condamnati la doisprezece ani de inchisoare pentru ca au dat un mar sau o tigara unui detinut.
In toate inchisorile au existat gardieni care, cu riscul de a fi arestati sau pedepsiti, au venit in ajutorul detinutilor, au facut gesturi de bunatate, redand speranta si increderea.
La Sighet, primii gardieni erau relativ buni, strigau si ei cand nu erau singuri, pentru ca se temeau unii de altii, dar in general erau blanzi si intelegatori. Multi fusesera cantori pe la sate, credeau in Dumnezeu si se rugau, intrau chiar in celula sa asculte cantece bisericesti. Unul a cerut rugaciuni preotilor din celula episcopului Hossu (vezi foto), ca sa-l ajute Domnul sa fie transferat la Aiud, altul postea vinerea si se ruga acoperindu-si capul cu perna ca sa nu fie vazut de ceilalti cum se roaga.
Parintele Matei Boila isi aminteste ca odata a avut parte de o masa imparateasca. Arestat in 1952 pentru activitate anticomunista desfasurata printre studenti, se afla in primavara anului 1960 in lagarul de la Salcia. Aici, impreuna cu alti doi detinuti, s-a bucurat de cea mai bogata masa din viata sa, datorita compasiunii unui om. In timp ce facea curatenie in popota militarilor, gradatul care-i pazea, riscand sa fie acuzat ca pactizeaza cu «dusmanii poporului», le-a aratat acestora trei cosuri cu resturi de paine si le-a spus: „Repede, sa nu va vada nimeni!”. In cateva minute cosurile de paine s-au topit si pentru o clipa totul parea sa straluceasca in jur.
Parintele Iovan, sosit de curand la Jilava, a fost dus de un sergent la baie pentru dezinsectie. Aici sergentul a cazut in genunchi si i-a zis parintelui: „Iarta-mi pacatele!” Preotul, povestind detinutilor intamplarea, le-a aratat ca adevarata baie a facut-o sergentul, care a devenit fericit, dupa ce a primit dezlegarea in numele lui Cristos.
Un gardian convertit de o furnica
In penitenciarul din Jilava, parintele Tertulian Langa a asistat la convertirea unui gardian de catre o furnica. „Am intalnit gardieni convertiti in inchisoare, unul a fost convertit de o furnica. Eram la Jilava, ma scosese la lucru in curtea inchisorii si incercand sa scurm pamantul, am surprins o procesiune de furnici. Un musuroi se pusese in miscare si mergea spre o tinta. In tinerete am citit o carte ‘La vie e fourmi’ si am aflat cum se orienteaza furnicile pe pamant, pentru ca ele intalnesc in calea lor obstacole mai mari decat dimensiunea lor si totusi vad dincolo de ele. Din carte am aflat ca ele se orienteaza dupa stele pentru ca au un ochi compus din tubulete si asa cum noi privim ziua in amiaza mare intr-o fantana si vedem stelele pe cer, asa si furnicile pot sa vada stelele pe cer prin tubuletele existente in ochii lor. Stiind acest lucru si avand langa mine un om blajin care m-a lasat sa ma odihnesc, am luat o bucata de tabla si am tinut-o deasupra musuroiului de furnici.
– Ce faci, ma, acolo? zice el.
– Priviti si dumneavoastra! Furnicile au mers bine una dupa alta, acuma daca tin tabla asupra lor se ratacesc, o iau razna.
– Si ce-i cu asta, ma?
– E mare lucru ca furnicile vad si se orienteaza dupa stele.
– Si cine i-a facut ochiul asta furnicii?
– Poate ca tovarasul Stalin, poate ca tovarasul Lenin, sau poate ca tovarasul Marx, cineva i l-a facut.
– Ma, tu razi de mine.
– Nu rad. Cineva i l-a facut. Cine i-a facut o asemenea lentila incat sa vada stelele ziua pe cer?
– Ce ai zis, ma, ce ai zis?
– Stiti dumneavoastra, ca de n-ati sti nu m-ati intreba.
Gardianul, sensibil, dupa doua zile si-a dat demisia, si-a depus uniforma si s-a lasat convertit de o furnica.”
Omenia unui gardian
Dreptul de a sta cu fereastra deschisa timp de o ora l-au dobandit de putina vreme cei de la Jilava. Stand intinsi pe pat si bucurandu-se de aerul proaspat, au tresarit cand au auzit vocea gardianului-sef strigand: „Nu misca nimeni! Cesianu e aici?” Gardianul celularului l-a dus pe detinut in capatul coridorului unde-l astepta gardianul-sef. Acesta era un om cumsecade, care voia sa faca si el un bine in amintirea vremurilor cand muncise ca lucrator la vie in familia Cesianu. Cand se apropia gardianul, pentru a nu da de banuit, gardianul-sef se rastea la condamnat : „In celula voastra se face politica? Trebuie sa-mi spui, banditule”, dar odata ce gardianul se indeparta, il intreba in soapta: „Ce pot sa fac pentru dumneavoastra?”. Cu intreruperi, Cesianu reusi sa-i ceara sa afle vesti despre familia sa. La despartire, pe acelasi ton amenintator, i-a spus: „O sa te chem din nou peste cateva zile!”. Cand a revenit cu vesti bune, gardianul-sef i-a strecurat in buzunar un sapun. Cesianu s-a bucurat de acest mic gest, tinand cont de conditiile de igiena din inchisori.
*) Fragment din lucrarea „Preotia in spatiul concentrationar”
Sursa: http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica
*
Articole relaționate:
OMUL SUB VREMI / Infernul comunist sau drumul spre fericire (I) Rahova – Richard Wurmbrand
*
OMUL SUB VREMI / Infernul comunist sau drumul spre fericire (II) Malmaison – Monseniorul Vladimir Ghika
Autor: Camelia Pop

Statuia Monseniorului Ghika, de Gheorghe Anghel












