Denisa Bodeanu (ed.), Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: Baptiştii din judeţul Cluj. Mărturii şi documente. Volumul II, Argonaut, 2012
Denisa Bodeanu (cas Budeancă) este doctor în istorie la Cluj și cercetătoare la CNSAS. Volumele de față au fost realizate ca urmare a interviurilor realizate de autoare pe parcursul unei perioade mai mari de timp după reguli de istorie orală. Pe lângă sursele de istorie orală autoarea a mai folosit documente, în principal din Arhiva CNSAS precum si o serie de cărți, studii și articole de specialitate.
Mai jos aveți o prezentare a volumului I si al volumului II
„În anul 2007 a apărut la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca primul volum al cărţii „Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: Baptiştii din judeţul Cluj” ce cuprindea: un studiu introductiv consistent în care era analizată situaţia Bisericii Baptiste din România şi a credincioşilor acesteia în perioada comunistă, 14 interviuri realizate cu baptişti din judeţul Cluj şi 15 documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Volumul era rezultatul unor ample cercetări de teren desfăşurate de Denisa Bodeanu în judeţul Cluj şi al unor investigaţii minuţioase întreprinse în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti.
CUPRINS vol. I
Cuvânt înainte…………………………………………………………………………………….7
Studiu introductiv………………………………………………………………………….11
Achim Ioan…………………………………………………………………………………31
Bojan Dragomir……………………………………………………………………………..38
Căpuşan Mircea……………………………………………………………………………..46
Cherecheş Vasile……………………………………………………………………………51
Dan Ioan Alexandru………………………………………………………………………….64
Faur Avram…………………………………………………………………………………75
Faur Malidia……………………………………………………………………………….83
Huşanu Mihai……………………………………………………………………………….98
Lazăr Victor………………………………………………………………………………116
Lehene Ioan……………………………………………………………………………….146
Mânzat Ioan……………………………………………………………………………….160
Mocan Liviu……………………………………………………………………………….171
Marhao Liviu………………………………………………………………………………176
Rusu Ioan…………………………………………………………………………………181
Rusu Nicolae………………………………………………………………………………184
Sidea Vasile………………………………………………………………………………188
Anexe……………………………………………………………………………………….
Indice de nume………………………………………………………………………………
Indice de locuri………………………………………………………………………………
După 5 ani, cu sprijinul generos al aceleiaşi edituri a apărut şi al doilea volum, ce cuprinde un număr de 12 interviuri realizate cu 3 pastori şi 9 credincioşi baptişti din judeţul Cluj şi 20 de documente selectate din fondurile „Documentar” şi „Informativ” din arhiva CNSAS.
Şi acest volum, la fel ca şi cel precedent, se adresează atât specialiştilor interesaţi de istoria evanghelicilor din România cât şi publicului larg.
Volumul poate fi comandat la Editura Argonaut (editura_argonaut@yahoo.com).
Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului.
Cuvânt înainte ……………………………………………………7
Listă de abrevieri……………………………………………….. 9
Mărturii ………………………………………………………… 11
Nicolae Antonie ………………………………………………….. 13
Maria Bărbătei ………………………………………………….. 26
Anica Bocaniciu………………………………………………….. 35
Silvia Căpuşan …………………………………………………… 43
Liviu Cioflică …………………………………………………….. 56
Verginia Dan…………………………………………………….. 64
Lidia Dan………………………………………………………… 73
Avram Faur ……………………………………………………… 86
Liviu Marhao …………………………………………………… 104
Gabriel Pruneanu ……………………………………………….. 122
Ioan Rusu……………………………………………………….. 136
Vasile Tămaş……………………………………………………. 147
Documente ……………………………………………………. 163
Index general………………………………………………….. 237”
Se schimba procedurile de solicitare a vizei pentru SUA. Ce trebuie să faci dacă vrei să pleci în America
Ambasada SUA la Bucuresti a anuntat ca, incepand din 13 septembrie, se va simplifica procedura de acordare a vizei prin introducerea programarii online a interviurilor pentru solicitanti, precum si prin expedierea gratuita printr-o firma de curierat a pasaportului cu viza aprobata.
Începand cu data de 13 septembrie 2012, următoarele servicii vor fi oferite gratuit solicitanţilor de viză:
• Programarea interviurilor de viză temporară prin telefon sau online. Puteţi apela numărul de telefon 031 780 0260 de pe teritoriul Romaniei sau (703)988-7105 din Statele Unite, sau vă puteţi programa pe internet la adresa http://www.ustraveldocs.com/ro. Centrul de programări poate fi contactat şi utilizând Skype prin ustraveldocs-Romania.
• Informaţii despre procedurile de solicitare a vizei.
• Expedierea documentelor către Ambasada SUA prin serviciul de curierat TNT, în cazul în care se solicită informaţii suplimentare după interviul de viză. (Acest serviciu va fi disponibil şi solicitanţilor de vize de imigrare).
• Expedierea paşaportului dumneavoastră prin serviciul de curierat TNT după ce viza a fost aprobată. (Acest serviciu va fi disponibil şi solicitanţilor de vize de imigrare).
După achitarea taxei de solicitare a vizei temporare la orice sucursală BRD din România, serviciile menţionate vor deveni disponibile. Vă rugăm să reţineti că taxa de solicitare aferentă majorităţii categoriilor de vize temporare este de 160 USD şi se achită în RON.
Solicitanţii de vize temporare care şi-au programat interviul înainte de data de 13 septembrie 2012, trebuie să se prezinte la Secţia Consulară a Ambasadei SUA conform programării stabilite.
Solicitanţii de vize temporare care doresc să se programeze pe data de 13 septembrie sau după aceea trebuie să parcurgă următoarele proceduri:
Pasul 1: Să îşi pregătească o fotografie. Pentru cerinţele legate de fotografie, vă rugăm să vizitaţi următoarea pagină: www.ustraveldocs.com/ro
Pasul 2: Să îşi completeze online formularul de solicitare a vizei DS-160 la http://ceac.state.gov/genniv/ şi să tipărească pagina de confirmare la final.
Pasul 3: Să îşi creeze un profil pe pagina www.ustraveldocs.com/ro, să selecteze categoria de viză pe care doresc să o solicite şi apoi să tipărească ordinul de plată (cu cod de bare) ce conţine detaliile necesare pentru BRD.
Pasul 4: Să meargă la cea mai apropiată sucursală BRD pentru a achita taxa. BRD va elibera o chitanţă aferentă acestei plăţi.
Pasul 5: Să facă programarea interviului de viză utilizând portalul de internet www.ustraveldocs.com/ro sau apelând numărul de telefon 031 780 0260 din România sau (703)988-7105 din Statele Unite. Centrul de programări poate fi contactat şi utilizând Skype prin ustraveldocs-Romania.
Pasul 6: Să se prezinte la Secţia Consulară a Ambasadei cu toate documentele necesare pentru interviu în ziua stabilită.
Pasul 7: Paşapoartele cu vizele aprobate vor fi livrate gratuit de către TNT către una din locaţiile TNT din ţară. Pentru un serviciu mai rapid se poate opta pentru ridicarea paşaportului, în persoană, de la sediul TNT Romania SRL din Str. Aurel Vlaicu Nr. 49, cod poştal 075100, Otopeni, România.
Pentru eventuale lămuriri puteţi contacta centrul de programări la numerele menţionate mai sus sau prin email la adresa visasbucharest@state.gov. Puteţi de asemenea să contactaţi telefonic Secţia Consulară de luni până vineri între orele 14:00 şi 17:00 la numărul 021 270 6000. Detalii sunt disponibile şi pe pagina web www.ustraveldocs.com/ro.
Call for Proposals – Conferinţa naţională „Politică şi societate în «epoca Ceauşescu»” (Bucureşti, 13-14 noiembrie 2012)
Jimmy Carter despre Nicolae Ceaușescu
Marele conducător Nicolae Ceauşescu a îndurat multe în trecut, a fost închis, torturat, dar datorită curajului şi a încrederii sale în viitorul tării a înfăptuit realizări majore.
Jimmy Carter 12 aprilie 1978
27 august 1916 – Intrarea României în Primul Război Mondial, de partea Antantei
27 august 1916 – Intrarea României în Primul Război Mondial, de partea Antantei:
„Români, Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui. Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei!
Cu Dumnezeu înainte!
FERDINAND I”
Persecuția baptiștilor în perioada de aur a democrației românești
Marius Silveșan
Perioada interbelică este considerată de către istorici ca fiind una de glorie a democrației românești prin faptul că s-au acordat drepturi și libertăți cetățenești, s-a revizuit constituția (Constituția din 1923 este în fapt o actualizare, o revizuire a celei din anul 1866 care a avut ca model Constituția belgiană din anul 1823 considerată cea mai înaintată la mijlocul secolului al XIX-lea), am avut multipartidism politic (în fapt în prima parte a acestei perioade vb de o alternanță la putere între liberali și țărăniști).
Pornind de la aspectele menționate în cadrul acestui articol realizez o sinteză a materialelor privitoare la situația evanghelicilor (mă refer în principal la baptiști și doar tangențial la celelalte confesiuni evanghelice) pe parcursul perioadei interbelice publicate până în luna august 2012 pe istorieevanghelica.ro. Menționez faptul că nu toate articolele îmi aparțin. Cei care vor lectura articolele respective își vor da seama ca democrația s-a oprit la domeniul religios iar în anii 40 ai secolului XX vorbim de o limitare a exercitării drepturilor religioase de către evanghelici. O posibilă explicație constă și în orientarea politică a României (alianța cu Germania) și perceperea evanghelicilor, în principal a baptiștilor ca aliați ai Occidentului (SUA).
Episcopul Grigorie Comsa in anul 1927 – Baptismul in Romania
„Va trebui sa nationalizam Seminarul Baptist din Bucuresti”
Circulara nr. 125 din 1930 a episcopului Iosif Traian Badescu pentru combaterea prozelitismului sectar
Lăpugean Emanuel – Recenzie Alexa Popovici, Istoria anabaptiștilor din România
Daniel Brânzei, Istoria baptismului în România
Biserica strămoșească și asociațiile religioase baptiste, adventiste și CDE în Basarabia – 1941
Certificat de trecere la confesiunea baptistă al lui Simion Man (1942)
Centenarul Bisericii Baptiste Lupeni, jud. Hunedoara
Raportul președintelui Consiliului de Miniștri, Dr. Petru Groza, despre Creştinii după Evanghelie
Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria
Biserica Baptistă Emanuel din Ploiești – scurt istoric
Datorita acestui fapt, unii frati mai curajosi se adunau in casele unora dintre ei, prin rotatie, pentru rugaciune si mentinerea aprinsa a facliei Evangheliei.
Intre anii 1944-1945 s-a rupt sigiliul locasului de inchinare. Biserica si-a reluat activiatea cu un nr de 56 de credinciosi, nr redus fata de anii anteriori, cand in biserica se adunau intre 100-150 de credinciosi.
OMUL SUB VREMI / Infernul comunist sau drumul spre fericire (I) Rahova – Richard Wurmbrand
Autor: Camelia Pop
Primul locatar de la Rahova
Tortura, aproape intotdeauna, făcea parte dintre ingredientele anchetei.
Episcopul Inochentie Micu Klein și lupta pentru emancipare a românilor
Un articol preluat de pe http://www.adevarul.ro
Inochentie Micu şi Avram Iancu sunt figurile tragice ale Transilvaniei. Fii de ţărani liberi, prin lumina învăţăturii s-au înălţat amândoi mult peste starea românilor. Şi-au pus viața în slujba naţiei lor sunt, în cazul amândurora, cuvinte potrivite. Destinul i-a unit şi prin întristarea de-a fi sfârşit înşelaţi în promisiunile Vienei şi neînțeleși de semenii lor.
*
Foto: wikipedia
Inochentie Micu (Klein) s-a născut la 1700 (după unii, la 1692). La botez primise numele Ioan, iar la călugărire, pe cel de Inocenţiu. Legenda spune că pruncul ce-şi însoţea tatăl în târgul Sibiului i-a atras atenţia unui iezuit. Acela i-ar fi propus plugarului să-i trimită copilul la şcoală. „Tată, eu merg!”, a răspuns îndată băiatul cu vocaţie de cărturar.
A învăţat la colegiul iezuit din Cluj şi în Slovacia. Student încă la teologie, a fost desemnat episcop al bisericii greco-catolice cu sediul la Făgăraş.
Tânărul episcop al românilor uniţi şi-a început deîndată misiunea în spiritul promisiunilor Curţii Imperiale şi papei. A scris memorii şi a solicitat audienţe la Viena în numele clerului şi mirenilor trecuţi la Biserica Romei. Cererile sale puteau fi – şi au fost – socotite revoltătoare de către mai-marii cărora le erau adresate. „Eu şi clerul meu cu adevărat suntem şi vom rămânea uniţi numai să ni se dea şi nouă acele imunităţi de care se bucură clerul romano-catolic”, scria el bunăoară.
Ca membru al Dietei transilvănene, a insistat cu orice prilej să înceteze starea de „toleraţi” a românilor, să li se dea drepturi egale cu „naţiunile recepte”. Petiţiile sale vor fi surse de inspiraţie şi acte fondatoare pentru Supllex-urile transilvănenilor. A obţinut un domeniu la Blaj, unde-a început construcţia Catedralei Sfintei Treimi, reşedinţei episcopale şi mănăstirii greco-catolice.
A cerut drepturi pentru românii ardeleni
În sinodul convocat în 1744, episcopul a declarat clerului prezent că, dacă împărăteasa Maria Tereza nu va acorda românilor uniţi drepturile promise, va trece munţii în fruntea clerului şi a credincioşilor săi.
Denunţurile că episcopul răzvrăteşte poporul n-au întârziat să sosească la Viena. Şi a fost chemat să răspundă zecilor de acuzaţii. Curtea imperială catolică nu dorea să-i supere pe nobilii calvini, lipsindu-i de braţele de lucru valahe.
Surghiunit până la moarte
Convins că papa îl va ajuta, Inochentie Micu nu s-a prezentat la Viena, ci s-a dus la Roma. Departe de a obţine sprijinul Vaticanului, a fost reţinut pentru totdeauna în oraş. Ultimii 24 de ani i-a trăit în surghiun.
Spre deosebire de nebunia blândă în care Iancu străbătea satele de moţi, episcopul ardelean şi-a consumat lucid drama singurătăţii, sărăciei şi suferinţei după locurile natale. O mărturisea astfel în testamentul său: „Nu ştiu ce dulceaţă ne atrage spre pământul nostru natal şi ne împiedică să îl uităm. Zilele mele sunt pe sfârşite; când va veni vremea ca sufletul să părăsească trupul, mi-ar plăcea să fie încredinţat Creatorului prin rugăciunile şi slujbele voastre şi oasele mele să aştepte reînvierea în mănăstirea din Blaj”.
A murit în 1768. Dorinţa de-a aştepta reînvierea la Blaj i-a fost împlinită abia în 1997. Ceremonia s-a consumat pe fondul disputelor postcomuniste pentru recuperarea proprietăţilor greco-catolicilor intrate în patrimoniul ortodox.






















