Simpozionul Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (5) Viorel Achim
Cea de-a doua înregistrare cu prelegerea istoricului Viorel Achim începe cu referiri la prevederile Legii din decembrie 1942 prin intermediul căreia asociațiile religioase, inclusiv baptiștii, retrogradați în 1940 de la statutul de cult religios, au fost scoase în afara legii.
Urmărește și
SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (4) VIOREL ACHIM
Partajează asta:
Simpozionul Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (4) Viorel Achim
Simpozionul științific privind Bisericile Baptiste în perioada regimului Antonescu l-a avut ca invitat pe Dr. Viorel Achim de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
Această înregistrare este prima care prezintă prelegerea domnului Achim care își începe discursul cu referire la modul în care se validează o cercetare istorică precum și rolul memoriei în cadrul unei comunități, inclusiv a uneia religioase precum cea baptistă.
Urmărește și
SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ
Partajează asta:
Simpozionul: Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (3) Prof. univ. Otniel Bunaciu
Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu evocă în cadrul intervenției sale o serie de aspecte privind istoria baptiștilor din România, dar și aspecte legate de istoria Seminarului Teologic Baptist din București, istorie care se împletește cu istoria sa personală.
Urmărește și
SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ
Partajează asta:
Simpozionul: Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (1 ) Conf. univ. Daniel Mariș
Astăzi, 18 februarie 2014, la Institutul Teologic Baptist din București a avut loc Simpozionul Științific Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu. În deschiderea evenimentului științific a vorbit Conf. univ. dr. Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București.
Partajează asta:
Apariții editoriale (21) Marius Silveșan, Bogdan Emanuel Răduț – CULTELE NEOPROTESTANTE ŞI DREPTURILE OMULUI. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977)
După o muncă susținută, editarea unor documente, coroborarea lor cu informații memorialistice și cu cele oferite de alte surse sunt bucuros să anunț finalizarea unui nou proiect privind istoria evanghelicilor în comunism la care un aport considerabil l-a avut prietenul și colaboratorul meu, istoricul Bogdan Emanuel Răduț.
Prin intermediul acestei cărți, noi, autorii am dorit să aducem în atenția celor interesați un document valoros pentru înțelegerea mișcării de rezistență religioasă din perioada comunistă, împreună cu implicațiile pe care l-a avut această acțiune. Tema centrală a cărții o reprezintă acțiunea de protest inițiată de 6 creștini evanghelici români cunoscută în mod popular sub denumirea de Scrisoarea celor 6. Documentul protest, cum a fost considerată această scrisoare, purta numele de Cultele neoprotestante și drepturile omului în România. Semnată de Iosif Țon, Pavel Nicolescu, Aurel Popescu, Silviu Cioată, Constantin Caraman, Radu Dumitrescu, memoriul de protest a fost difuzat la Radio Europa Liberă în data de 2 aprilie 1977. Prin intermediul acestui document autorii atrăgeau atenția asupra faptului că în ciuda unor aparențe în România încă exista persecuție religioasă.
Lucrarea noastră se bazează pe documente de arhivă inedite identificate în arhive din România și străinătate, precum și pe mărturiile unora dintre participanți.
Cultele neoprotestante și drepturile omului: un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977) a apărut la Editura Risoprint din Cluj-Napoca, are 136 de pagini. Prefața lucrării este scrisă de către Iosif Țon.
Despre această acțiune de protest am mai scris în cadrul următoarelor postări:
CRISTI ȚEPEȘ ȘI DORIN DOBRINCU DESPRE MOMENTUL APRILIE 1977
SCRISOARE DESCHISĂ A REPREZENTANȚILOR CULTELOR NEOPROTESTANTE DIN ROMÂNIA (1977) – UPDATE
Partajează asta:
Biblioteca digitală cu Manuscrisele de la Marea Moartă a fost actualizată și îmbogățită
Ziarul Evenimentul Zilei în ediția electronică prezintă noi informații despre biblioteca digitală cu Manuscrisle e de la Maraea Moartă disponibilă celor interesați de aceste documente. Noutatea contă în faptul că biblioteca digitală a fost îmbogățită cu noi fotografii de înaltă rezoluție, precum și cu informații în limbile germană și rusă.
Autoritatea israeliană pentru antichităţi a lansat o nouă versiune a Bibliotecii digitale a Manuscriselor de la Marea Moartă, ce include informaţii mai detaliate şi o arhivă cu 10.000 de fotografii de înaltă rezoluţie, relatează marţi agenţia EFE, preluată de Agerpres.
semneletimpului.ro
Noua ediţie digitală permite doritorilor să analizeze în detaliu o mare diversitate de manuscrise comentate, precum Cartea Exodului, scrisă în paleo-ebraică, Cărţile lui Samuel sau Manuscrisul Templului.
Unul dintre elementele de noutate îl reprezintă cele 10.000 de imagini multispectrale, obţinute prin metode care permit o mai bună conservare a documentelor.
În plus, site-ul are un motor de căutare mai performant şi mai precis, descrieri suplimentare a manuscriselor şi un acces mai uşor la reţelele de socializare.
Prima ediţie a Bibliotecii digitale a Manuscriselor de la Marea Moartă a fost lansată cu un an în urmă şi de atunci a avut peste o jumătate de milion de accesări din lumea întreagă, iar în fiecare lună s-au înregistrat circa 25.000 de noi utilizatori.
Biblioteca digitală a Manuscriselor de la Marea Moartă conţine în principal imagini de înaltă rezoluţie cu sutele de manuscrise, plus comentarii, explicaţii istorice şi alte documente în limbile ebraică, arabă şi engleză, iar de acum şi în germană şi rusă.
Partajează asta:
Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)
Religii și vârste în România reprezintă titlul a două articole scrise de Nicolae Geantă prin intermediul cărora acesta analizează structura vârstelor populației religioase din România pe baza datelor recensământului din anul 2012. Analiza sa urmărește să prezinte comparativ diferitele grupe de vârstă din cadrul confesiunilor religioase din România, evidențiind totodată și modul în care se prezintă confesiunile evanghelice, cunoscute și sub numele de neoprotestante.
Recensământ (rascumparareamemoriei.wordpress.com)
Prezint mai jos două pasaje semnificative din studiul domnului Nicolae Geantă, licențiat în geografie.
Religii și vârste în România (1)
În urma analizei structurii vârstelor populației religioase din România, constatăm că la recensământul oficial de la finalul anului 2012, cel mai mare procent de tinerii îl dețin penticostalii – 29,9 %, urmați de creștinii după Evanghelie 21,9 % și musulmani 21,2 %. Raportat la media pe țară (care este de 15,9% pentru tinerii sub 15 ani), dintre celelalte culte religioase numai baptiștii trec puțin peste prag (cu 16,2%), în timp ce tudoriștii (biserica evanghelică română) sunt la egalitate cu țara (15,9%). Restul confesiunilor au o pondere inferioară. De exemplu adventiștii dețin 15,8 % tineri sub 15 ani, catolicii 15,2 %, ortodocșii înregistrează 14,7 %, reformații 13,4 %, unitarienii 13,1 %, iar luteranii 11,1 %. Cel mai mic procent de tineri îl dețin mozaicii 5,5%. Pe altă parte martorii lui Iehova au numai 11,1 % tineri, ceea ce demonstrează că dinamica lor pozitivă de creștere în ultimii 10 ani are suport prozelitismul. Îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor ce s-au declarat fără religie 23,4 % sunt tineri sub 15 ani (care au cel puțin 8 ani de religie în școală!!!). Totuși, numai 3,5 % din categoria acestei vârste s-au declarat atei!Articolul complet poate fi citit AICI
Religii și vârste în România (2)
continuare de AICI
În ceea ce privește vârstele medii, cea mai mică etate o dețin penticostalii (31,7 ani), urmați de musulmani (35,4 ani) și creștinii după Evanghelie (37,5 ani). De fapt cele trei confesiuni sunt singurele din România care au vârstă medie mai mică decât etalonul național (40,6 ani). Cele mai ridicate vărste medii le înregistrează persoanele de religie mozaică (58,6 ani), urmate de armeni (48,3 ani), augustani și lutherani (47,6 respectiv 47,3 ani) ori greco-catolicii (46,9 ani). Vârste apropiate față de media țării înregistrează catolicii și ortodocșii (41 respectiv 41,3 ani), evanghelicii tudoriști și baptiștii (42,1 respectiv 42,2 ani) și adventiștii (43,1 ani). Nici martorii lui Iehova nu au o vârstă medie prea tânără (45,4 ani), ceea ce reiese că în ultima vreme la acest cult au aderat persoane adulte și nu tineri. Pe de altă parte, persoanele fără religie au o vârstă medie de 32,8 ani în România.Studiul complet poate fi accesat și citit AICI
Vă recomand și
Partajează asta:
Seria de studii creștine Areopagus (2013
Centrul Areopagus din Timișoara pune la dispoziția tuturor celor interesați Seria de studii creștine Areopagus din 2013. Prin intermediul unui anunț centrul Areopagus semnalează faptul că că „Seria de studii creştine Areopagus„ (2013) este disponibilă în format electronic (pdf) pe site-ul Centrului Areopagus din Timişoara. Articolele sunt disponibile şi în versiune tipărită, putând fi procurate de la sediul nostru din Calea Martirilor nr. 104. Cele şase numere ale acestei serii reprezintă traducerea unor articole publicate de Jubilee Center (UK) în cadrul seriei „Cambridge Papers”. Iată care sunt titlurile publicate în limba română:
Partajează asta:
Care este scopul principal al vieții umane?
Învățătorul: Care este scopul principal al vieții umane?
Elevul: Este sa-L cunosc pe Dumnezeu.
Învățătorul: De ce spui acest lucru?
Elevul: Deoarece El ne-a creat și ne-a așezat pe pământ
pentru a fi glorificat în noi. Și este cu siguranță un
lucru drept sa ne dedicăm viețile gloriei Sale, de
vreme ce El este începutul ei.
Catehismul de la Geneva, 1541
Sursa: Timothy George, Teologia reformatorilor, Editura Institutului Biblic „Emanuel” din Oradea, 1998, p. 191
