Arhive categorie: Religie

Frații de la Pădureni la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” București (22.11.2015)


În cadrul serviciului religios de duminică seara, 22.11.2015, la Biserica Creștină Baptistă ”Nădejdea” din București sunt invitați un grup de frați de la Pădureni.

image

*

image

Reforma Protestantă în Transilvania : cauze, evoluție și efecte (24.11.2015)


Reforma Protestantă în Transilvania

https://www.facebook.com/emanuel.contac

Există mântuire în afara bisericii? – Dezbatere live la Speranța TV cu Octavian Baban


 

Dezbatere la Speranța TV  (19.11.2015) cu Octavian Baban

*

Octavian Baban la Speranța TV (19.11.2015)

http://www.sperantatv.ro/urmareste-live/

La Speranța TV se desfășoară în prezent o dezbatere interconfesională și interreligioasă având ca subiect Există mântuire în afara bisericii? La această dezbatere participă reprezentanți din partea Bisericilor Baptiste, Bisericii Catolice, Bisericii Reformate, Bisericii Adventiste și Cultului Iudaic.

Din partea baptiștilor la dezbatere participă Conf. Univ. Dr. Octavian Baban, un veritabil specialist în Noul Testament.

Biserica Ortodoxă nu a trimis niciun reprezentant, iar în comunicatul oficial legat de întrebarea emisiunii s-a menționat, citindu-l pe Părintele Iustin Pârvu, că nu există mântuire în afara Bisericii Ortodoxe.

Am remarcat câteva întrebării ridicate de către domnul profesor Baban:

Ce este mântuirea? Cum definim biserica? Prin urmare, realizăm o dezbatere definind termenii, stabilind cadrul.

Teodor – Ioan Colda susține teza de doctorat: Un bildung antic bazat pe narațiunile Pentateuhului. Portretul lui Petru și a Ucenicului Iubit în cea de-A Patra Evanghelie


Teodor-Ioan Colda 918.11.2015)

În data de 18.11.2015 , ora 10 la Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București, dl. Colda Teodor – Ioan susține în ședință publică teza de doctorat : 

Un bildung antic bazat pe narațiunile Pentateuhului. Portretul lui Petru și a Ucenicului Iubit în cea de-A Patra Evanghelie 

în vederea obținerii titlului științific de doctor în domeniul TEOLOGIE.

Conducătorul tezei este Prof. univ. dr. Vasile TALPOȘ.

Comisia doctorat pentru Teodor Colda

Comisia este formată din :

Prof. univ. dr. Otniel Ioan BUNACIU – președintele comisiei

Prof. univ. dr. Vasile TALPOȘ – cooordonator

Prof. univ. dr. Isidor MARTINCĂ

Prof. univ. dr. Corneliu CONSTANTINEANU

Conf. univ. dr. Marius Daniel MARIȘ

Iosif Țon la Biserica Penticostală Sebastian din București (16.11.2015)


Profesorul Iosif Țon ține o prelegere la Biserica Penticostală Sebastian din București despre bunătate.

image

Daniel Mariș, Un gând de mulțumire pentru ziua mulțumirii


„Mulțumiți totdeauna lui Dumnezeu Tatăl , pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.” (Efeseni 5:20)

Suntem într-o continuă alergare de dimineața până seara prin cotidianul supraaglomerat, în care înghesuim la începutul zilei un timp de părtășie, iar seara, în timp ce-i mulțumim lui Dumnezeu pentru ziua încheiată, adormim chiar înainte de a fi ajuns să-i auzim părerea despre felul în care am folosit cadoul pe care ni-l făcuse în zorii zilei –ziua neîncepută.

Chemarea la mulțumire este un lucru des întâlnit în epistolele apostolului Pavel. Creștinul plin de Duhul Sfânt trăiește o viață plină de mulțumire. Atunci când trăim o viață sub influența Duhului Sfânt, noi îi aducem mulțumiri lui Dumnezeu Tatăl nostru, în numele Domnului Isus Hristos. Teologul evanghelic John Stott sugerează că expresia toate lucrurile (pentru care noi trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu) trebuie să fie însoțită de expresia lui Dumnezeu Tatălîn Numele Domnului nostru Isus Hristos. Cu alte cuvinte, mulțumirea noastră trebuie să fie pentru toate lucrurile care sunt compatibile cu calitatea lui Dumnezeu de Părinte iubitor și cu revelația despre Sine, pe care ne-a dat-o în Isus Hristos. Aceasta înseamnă să-L lăudăm pe Dumnezeu pentru Suveranitatea Lui și să-I mulțumim pentru providența Lui iubitoare prin care El poate să transforme chiar și răul în bine (vezi Romani 8:28).  Așadar, mulțumirea deschide poarta unei vieți trăite din abundență. După cum spunea cineva, mulțumirea poate transforma ceea ce avem în destul sau  chiar mai mult, negarea și respingerea în acceptare, haosul în ordine, confuzia în claritate. Mulțumirea poate transforma un prânz într-o masă de sărbătoare, o casă într-un cămin, un străin într-un prieten. Mulțumirea dă sens trecutului, aduce pace prezentului și dă naștere unei viziuni pentru ziua de mâine.

La sfârșitul fiecărei zile nu uita să-I mulțumești lui Dumnezeu pentru tot ce ți-a dat, chiar și pentru ceea ce ți-a luat, dar mai ales pentru ceea ce ți-a mai lăsat. Nu uita că bogat nu e cel ce are mult, ci acela care se mulțumește cu puțin și își amintește cât de mult l-a îmbogățit Dumnezeu prin oamenii pe care i-a pus în jurul lui, în familia Domnului Isus Hristos.

Pastor, Dr. Daniel Mariș 

Ruben Ologeanu – Când religia ucide este timpul sa privim spre o Persoană


Cu toate riscurile de rigoare, și ca om al bisericii, pot afirma ca sunt situații în care religia poate ucide. Singura soluție este schimbarea religiei cu o Persoană. Trecerea de la un sistem la o Persoana simplifică semnificativ perspectiva asupra vieții. Pentru ca Persoana despre care vorbesc este Viața Însăși: Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat.

Când religia ucide este timpul sa privim spre o Persoană.

Ruben Ologeanu

Iosif Țon la București (16-19 noiembrie 2015)


Iosif Țon la Bucuresti_001

Maxima zilei – 14 noiembrie 2015


Într’o zi, rugându-mă lui Dumnezeu, văzui limpede că Dumnezeu e într’adevăr o fiinţă reală, — iubirea. El este tot ce pipăi şi simt sub forma iubirei. Şi aceasta nu-i un sentiment, o abstracţiune oarecare, ci o fiinţă adevărată pe care am simţit-o. Da, am simţit-o. 

Lev Tolstoi

Persecuția baptiștilor în perioada interbelică. Studiu de caz – sentință de condamnare Gligor Cristea (1924)


Articolul a fost publicat în Revista România Evanghelică, Nr. 4, Septembrie 2015

Anul 1918 a fost unul de mari speranțe atât pentru români în general, cât și pentru creștinii evanghelici (baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie). Aceștia au sperat că odată realizată România Mare autoritățile române le vor prezerva și drepturile pe care aceștia le-au avut înainte. Perioada care a urmat a arătat faptul că autoritățile nu și-au ținut promisiunea dată, cel puțin nu în cazul credincioșilor baptiști cărora li se promisese recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări. Acest lucru nu s-a realizat, recunoașterea statutului a fost numai pentru Transilvania și localitățile limitrofe. O recunoaștere  la nivelul întregii Români Mari s-a realizat în februarie 1940, dar aceasta recunoașterea a durat până în decembrie 1942 când baptiștii alături de creștini după Evanghelie și adventiști aceștia au fost interziși, iar locașurile de cult confiscate. Aceiași soartă au avut-o și penticostalii, dar în 1942 ei erau deja interziși.

În ceea ce privește statutul credincioșilor și al personalului de cult, Biserica Ortodoxă și autoritățile locale sau centrale foloseau termenul de sectanți pentru a-i caracteriza. Din această încadrare putem înțelege mai bine și persecuțiile la adresa baptiștilor în anii 20, 30 ai secolului XX. Documentul de față este doar un exemplu din multitudinea de cazuri care se referă la acest aspect.
Gligor Cristea (07.02.1897-22.09.1988) a fost unul dintre pionierii credinței baptiste în România, fiind pastor la Alba Iulia, în anii ’20, în Dobrogea în anii ’30-’40 şi în Petrila (Valea Jiului), în anii ’50-’80. Conform informațiilor oferite de către Alexa Popovici, în anul  1935, după reîntoarcerea lui Victor Teodosiu în Transilvania, Gligor Cristea a rămas ca păstor al Bisericii baptiste din Grădina, județul Constanța. (Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România 1856-1989, Editura Făclia, Oradea, 2007, p. 457). Gligor Cristea a avut șase copii, iar Daniel Cristea (26.10.1925-27.03.1991) a fost cel mai mare dintre cei șase copii ai lui Gligor Cristea și tatăl a 3 băieți: Emil, Eugen și Alin Cristea. Prin urmare, Gligor Cristea este bunicul lui Alin Cristea, fiind vorba în acest caz de trei generații de baptiști.

gligor-cristea2 (1897-1988) (sursa Alin Cristea)

Gligor Cristea (1897-1988) (sursa Alin Cristea)

Documentul de față este o sentință Sentință din anul 1924 și îl condamna pe numitul Gligor Cristea, baptist din localitatea Almașu Mare la plata unei amenzi de 2oo lei ca pedeapsă, suma totală pe care inculpatul trebuia să o plătească era de 400 lei, deci dublul sumei inițiale.

În motivația acestei sentințe se menționează că aceasta a fost dată în urma denunțului jandarmeriei din Almașul Mare, județul Hunedoara. Cauza, așa cum este menționată în document, face referire la ținerea unor adunări de rugăciune în casa personală, adunări la care au participat persoane de confesiune baptistă, dar și de alte confesiuni fără ca persoana respectivă să fi avut autorizație pentru astfel de întruniri.

Sentință Gligor Cristea (1)

*

Sentință Gligor Cristea (2) Motivare