Începuturile baptismului modern în România (I)
Articolul de față, integrează informații despre începuturile baptismului modern în România, înțelegând prin termenul modern o datare din punct de vedere istorică și nu o referire la doctrina baptistă. Cercetarea de față se dorește o completare a articolului Cum s-a format comunitatea baptistă din România .
Deschidem astfel o serie de articole privitoare la identitatea baptistă modelată de istoria comunității baptiste. În cadrul acestui prim articol articol am prezentat zonele geografice unde putem vorbi de un început al baptismului în România, semnificația botezului pentru baptiști și modul în care acesta este înțeles prin intermediul doctrinei baptiste. Partea de final a acestui articol aduce în atenția cititorilor succinte date statistice care evidențiază o creștere lentă dar constantă a baptiștilor în România.
Cuvinte cheie: baptiști, istoria baptiștilor, România, recensăminte, statistică, botez, secolul XIX
Puritani (ndtimepilgrim.org)
„În secolul al XIX-lea, în București, vestul Transilvaniei, sudul Basarabiei, Bucovina şi Dobrogea coloniști și emigranți germani au răspândit doctrina privitoare la botezul adulților.” (Mihai Florin Răzvan, Cum s-a format comunitatea baptistă din România). Doctrina baptiștilor era opusă punctului de vedere tradițional privitor la botezul copiilor nou născuți prin faptul că aceștia consideră că botezul trebuie să fie administrat numai adulților. Prin termenul de adult în acest context am în vedere persoanele care sunt conștiente de separația existentă între om și Dumnezeu iar întoarcerea lor se poate realiza doar prin căință sinceră și personală aspect simbolizat prin actul botezului. Diferența de doctrină dintre cele două confesiuni: ortodoxă și baptistă este relevată de faptul că pentru cea dintâi actul botezului este o taină pe când pentru cea de a doua acesta reprezintă un act simbolic, un act de cult. În doctrina baptistă actul botezului simbolizează moartea omului vechi și aducerea la viață a omului nou transformat de către Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. (Pentru mai multe despre botez în doctrina baptistă vezi și Ioan Bunaciu, Exegeza textelor biblice controversate, Editura Universității din București, 1999, pp. 171-199). Transformarea simbolizată de actul botezului este un proces care nu se realizează dintr-o dată. Ținând cont de cele exprimate mai sus putem considera secolul al XIX-lea ca un nou început pentru credința baptistă în spațiul românesc.
În ceea ce privește evoluția numerică a baptiștilor din România, datele statistice relevă faptul că aceștia au avut o creștere lină ajungând în prezent la un procent de 0,6% din populația României. Potrivit datelor Recensământului din 1930, pe întreg teritoriul României, trăiau 60.562 credincioși baptiști, dintre care 10.286 în Transilvania, 6.770 în Banat şi 20.773 în Crişana şi Maramureş. De-a lungul secolului XX, numărul baptiștilor a crescut în mod constant. În 1978 erau 84.615, iar în 1988 – 117.715. (Informații preluate din cadrul unui articol publicat de Camelia Sisko pe Corso). Numărul baptiștilor din Romania în anul 2002 era de 129937, ceea ce reprezenta 0,6% din populația României, conform Institutului National de Statistica (http://www.recensamant.ro/). La recensământul din anul 2011 s-au declarat de confesiune baptistă 11.803 persoane ceea ce reprezenta un procent de 0,6% din populația recenzată. Baptiștii sunt răspândiți în toate județele țării dar au o pondere mai însemnată în vestul României (judeţele Bihor, Arad, , Caraş-Severin, Timiș, Sălaj, Cluj, Hunedoara).
Reprezentată grafic situația se prezintă astfel:
Grafic preluat de pe sitiricrestine.ro
Județele cu cel mai mare număr de baptiști, conform datele furnizate de Institutul Național de Statistică în data de 28 august 2012 sunt în ordine următoarele:
Baptiști
Bihor – 21839
Arad – 15882
Caraș-Severin – 11092
Timiș – 9738
Sălaj – 8299
Cluj – 74242
Mun. București – 2889
Va urma,
Articole relaționate:
Începuturile baptismului modern în România (II)
Partajează asta:
Conferinţa Naţională de Educaţie BCER-UBCE 4-6 octombrie 2012
Pentru alte detalii vezi http://emyradut.blogspot.ro
Între 4-6 octombrie 2012 va avea loc Conferinta Nationala de Educatie – BCER-UBCE.
o Revelația, inspirația, ineranța
o Răspunsuri la atacuri asupra canonului Bibliei Autoritatea Bibliei
Sesiunea 2: Rolul Bibliei în edificarea Bisericii prin:
o Predicare
o Școala duminicală
o Studiul Bibliei în grupuri mici
Sesiunea 3: Relevanța Bibliei
o Biblia în epoca modernă
o Relevanța Bibliei pentru generația postmodernă
Sesiunea 4: Rolul Bibliei în transformarea societății
o Valorile morale
o Valorile culturale
Partajează asta:
Apariții editoriale (4) – Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante în statul socialist (1965-1990)
Semnalez celor interesați de istoria „neo-protestantismului la români” precum și de istoria comunismului românesc în ultima fază a acestuia (1965-1989), cartea istoricului și credinciosului Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante în statul socialist (1965-1990),
Cuvânt înainte de Virgil Achihai, Prefaţa de Alexandru Oşca, Editura Sitech, Craiova, 2012, 114 pag.
Lansarea cărții va avea loc la Conferinţa Naţională de Educaţie a Creştinilor după Evanghelie (BCER-UBCE) din 4-6 octombrie 2012, la Biserica Antiohia Bucureşti.
Istoricul Bogdan Emanuel Răduț a publicat o nouă carte despre cultele neoprotestante în spațiul românesc. După o primă carte intitulată Statul și Biserica în România comunistă. Între demnitate și compromis, carte care abordează în linii mari câteva din aspectele istoriei ecleziastice în perioada guvernării lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, autorul realizează în cadrul celei mai noi apariții editoriale, o privire retrospectivă a unei perioade zbuciumate și complexe din istoria evanghelicilor români; cea cuprinsă între anii 1965-1989. În ceea ce privește termenul de culte neoprotestante din titlu, cred că Emanuel Răduț l-a ales/acceptat tocmai pentru că este intrat în limbajul curent al românilor deși din punct de vedere religios el nu este chiar corect pentru a încadra toate cele patru denominațiuni „neoprotestante” din care autorul se referă la creștini după Evanghelie, baptiști și penticostali.
Trecând peste acest aspect consider că demersul său este unul util și necesar pentru istoria evanghelicilor din România, cartea constituindu-se într-un punct de plecare pentru cei care vor să aprofundeze tema în ansamblul său, sau doar anumite aspecte particulare care privesc toate cele trei culte ori numai unul dintre ele.
Perioada 1965-1989 este una în care din punct de vedere social și politic românii au trecut de la agonie la extaz. Deși termenul este un pic exagerat pentru a descrie și caracteriza cu exactitate perioada lui Nicolae Ceaușescu, prin folosirea acestei sintagme am avut în vedere faptul că se trece de la un început de liberalism și deschidere către Occident în plan economic și politic la o închidere în interior și cumva preluarea de la liberalii interbelicii a dictonului „prin noi înșine”. Deși societatea a trecut prin aceste etape au existat totuși și unele diferențieri notabile față de perioada anterioară, cea a lui Gheorghiu-Dej, respectiv renunțarea la teroarea care era omniprezentă în anii 50. Evoluția socială și politică și-au găsit un corespondent și în viața religioasă. Interesant de remarcat este faptul că în perioada de glorie a comunismului românesc cum a fost denumită perioada 1960/1964 – 1970/1973 evanghelicii s-au confruntat cu numeroase restricții printre care și arondarea bisericilor. Și iarăși interesant este faptul că atunci când situația politică începea să alunece către un naționalism din ce în ce mai accentuat și o exacerbare a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, evanghelicii și-au recăpătat și ca urmare a memoriului celor 50 de la începutul anilor 70 o serie din drepturile pierdute anterior. Tot anii 70, mai precis sfârșitul acestei decade aduce în atenția opiniei publice internaționale o mișcare de protest în rândul evanghelicilor români. Mișcarea de protest a purtat numele de ALRC (Comitetul Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitete care milita pentru respectarea drepturilor religioase ale cultelor recunoscute din România așa cum erau ele stipulate în diferite acte și documente oficiale. După destrămarea acestui Comitet ca urmare a intervenției directe a organelor de Securitate, Departamentului Cultelor și a altor instituții, membrii marcanți ai acestuia Pavel Nicolescu, Nicolae Rădoi) s-au regrupat în Occident de unde difuzau în lumea liberă informații despre persecuțiile religioase din România. Anii 70 și 80 sunt cei ai dărâmării unor locașuri de rugăciune (vezi cazul Bisericii Baptiste din Dej care a fost dărâmată cu pușcăriași într-o sâmbătă dimineața pentru că muncitorii au refuzat să facă acest lucru sau cel al Bisericii Baptiste din Cluj construită din piatră roșie cu ferestre în stil neogotic, ale cărei cărămizi au fost folosite la o sală de sport care l-a scurt timp s-a dărâmat), dar și a extinderii sau construirii altora. Cluj Iris, Ferentari București, Sfânta Treime București (Iuliu Valaori) sunt câteva exemple de biserici baptiste care denotă faptul că statul avea o politică dualistă dărâmând pe de o parte și permițând ridicarea altor locașuri de închinare pe de altă parte. Fiindcă tot am pomenit de biserici se cuvine amintit aici – deși ieșim din sfera evanghelică- a sistematizării care a afectat Bucureștiul și ale sale biserici ortodoxe, multe din ele monumente arhitectonice.
Anii 80 au fost și cei ai întâlnirilor ecumenice care deși erau unele impuse de stat duceau în unele cazuri și la o colaborare între liderii locali ai cultelor respective.
Așadar România anilor 1965-1989 este una a contrastelor care s-a încheiat nu printr-o revoluție de catifea ca în Cehoslovacia ci cu una sângeroasă despre care se consideră că a fost mai degrabă o lovitură de stat. Să sperăm că timpul va dezvălui mai multe detalii despre acest eveniment precum și despre faptul că Dumnezeu a permis ca acea revoluție să aibă loc iar noi să ne bucurăm astăzi de libertate de exprimare și libertate religioasă, dovedite și de apariția cărții istoricului și fratelui de credință Bogdan Emanuel Răduț.
Partajează asta:
Nicolae Ceaușescu solicitat să dea relații despre dărâmarea Bisericii Baptiste din Dej
În anul 1973, luna august un credincios penticostal francez pe numele său CHARLEX CHOIX vizitează mai multe biserici din Cluj și Dej.
„După ce a vizitat aceste biserici s-a arătat foarte încântat de cele văzute și auzite dar a întrebat cum este cu biserica baptistă din Dej, deoarece știe că în timpul vizitei pe care șeful statului român a făcut-o în Congo, i s-a prezentat o fotografie cu biserica dărâmată de autorități. Colaboratorul a replicat că cei care au fost la conducerea bisericii în perioada respectivă au comis unele greșeli în planul de sistematizare (?)[1], fapt pentru care legea prevede demolarea imobilului în cazul în care nu se respectă sistematizarea dar că în același loc dar respectând ceea ce trebuia să respecte la timpul respectiv a fost construită o biserică frumoasă și a invitat pe oaspete să o viziteze și împreună s-au deplasat la Dej unde a fost încântat de ceea ce a văzut. A făcut fotografii tehnic – color la bisericile din Cluj și Dej, interior și exterior pentru a argumenta că cele publicate de ing. CARAVAN nu corespund realității.”
În finalul documentului găsim următoarea adnotare.
„Sursa nu spune aproape nimic despre Charlex Choix, cine este cu ce se ocupă de ce a venit în România, ce legături are aici, dacă a mai fost ce …… etc. date despre persoana sa.
A se cere o completare!!
Col. Mea (?)”
Interesant este faptul că în timpul vizitei pe care președintele României, Nicolae Ceaușescu o efectuează în Republica Congo între 18-21 martie 1972 este solicitat să dea detalii referitoare la dărâmarea bisericii baptiste din orașul Dej.
Vizita delegaţiei R.S.R. condusă de preşedintele Nicolae Ceauşescu în Republica Populară Congo. Convorbiri oficiale. (18-21 martie 1972). Fototeca iiccr
Ce detalii a dat Ceaușescu despre ceea ce s-a întâmplat la Dej în afara faptului că a făcut biserica și conducătorii vinovați de situația respectivă nu știu pentru că nu am cercetat cazul, însă este interesat de remarcat faptul că cetățeanului francez i se spune că tot biserica din Dej este vinovată de dărâmare.
Despre istoria Bisericii Baptiste din Dej care tocmai a avut jubileul de 100 de ani, a scris și Ioan Bunaciu în cartea Istoria Bisericilor Baptiste din România.
“Evanghelia a fost propovăduită în Dej în jurul anului 1910. […] Din anul 1912, grupul de credincioși s-au adunat cu regularitate la închinare. […]
Cum autoritățile comuniste au refuzat să aprobe construirea unui nou locaș de închinare, credincioșii au demolat vechea clădire în anul 1970, ridicând una nouă, corespunzătoare necesităților bisericii. Pe data de 21 noiembrie 1970, chiar după inaugurare, autoritățile au demolat clădirea cu ajutorul pușcăriașilor. […]
După îndelungi tratative duse cu autoritățile comuniste, pe data de 12 decembrie 1973. credincioșii au primit autorizația de reconstruire a bisericii pe același demisol, căruia i-au adăugat un antreu în fațăm iar în spate o sală pentru baptister, ajungând chiar la proporții mai mari decât cea anterioară.
Lucrările de reconstruire au demarat în data de 17 ianuarie 1974; credincioșii din satele din jur au ajutat prin muncă voluntară, iar bisericile din țară au trimis bani prin intermediul Uniunii Baptiste, astfel că, în decurs de câteva luni, clădirea a ajuns în stadiul final.” ( Ioan Bunaciu, Istoria Bisericilor Baptiste din România, pp. 204-205)
În cadrul articolului Biserica Creștină Dej la ceas aniversar publicat în ziarulfaclai.ro se menționează că în anul 1970 biserica este dărâmată de autorități și nu de credincioși.
„Existența Bisericii Baptiste nu a fost scutită de provocările istoriei. Asemenea altor culte şi confesiuni din România postbelică, baptiştii au suferit numeroase persecuţii din partea statului comunist. Inclusiv cei din Dej, cărora, în noiembrie 1970 le este demolată biserica. După numeroase şi îndelungi tratative duse cu autorităţile, în decembrie 1973, credincioşii primesc dreptul de a-şi reconstrui biserica, lucrările fiind demarate în ianuarie 1974. După doar cîteva luni, graţie muncii susţinute şi devotamentului voluntarilor sosiţi din satele din jurul Dejului, dar şi cu sprijinul financiar sosit din partea bisericilor din ţară, membre ale Uniunii Baptiste, construcţia va fi terminată. Mai încăpătoare, mai luminoasă şi mai puternică, Biserica Creştină Baptistă din Dej va deveni cea ce este astăzi: un lăcaş al Domnului.” (M. Vaida, „Biserica Creştină Baptistă din Dej, la aniversare”, http://www.ziarulfaclia.ro)
Un alt aspect interesant pe care îl menționează sursa este faptul că cetățeanul francez a făcut fotografii pentru a demonstra că în România nu sunt probleme în privința respectării libertății religioase contracarîndu-l în acest fel pe Constantin Caraman.
[1] Este vorba de planul de sistematizare sau de cel de construcție? Pentru că nu vedem legătura între planul de sistematizare care era realizat de autorități și greșeala celor care au fost la conducerea bisericii.
Articole relaționate
Biserica Creştină Baptistă Emanuel din Dej, la ceas aniversar
Partajează asta:
Structura anului scolar 2012-2013: Saptamana „Scoala Altfel” este inlocuita de saptamana „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”
Raluca Pantazi pentru HotNews.ro
Ministerul Educatiei a publicat pe edu.ro ordinul privind structura anului scolar, modificand astfel structura anuntata in luna aprilie. Anul scolar 2012-2013 va avea 36 de saptamani de cursuri, insumand 178 de zile lucratoare. O noutate o reprezinta renuntarea la saptamana „Scoala Altfel” si inlocuirea ei cu programul „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!” care se va desfasura in perioada 1 – 5 aprilie 2013.
Anul scolar 2012-2013 are 36 de saptamani de cursuri, insumand 178 de zile lucratoare. Pentru clasele terminale din invatamantul liceal, anul scolar are 37 de saptamani din care durata cursurilor este de 33 de saptamani, 4 saptamani fiind dedicate desfasurarii examenului de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se incheie la data de 31 mai 2013, potrivit Ordinului MECTS nr. 5635/31.08.2012 .
Pentru clasa a VIII-a, anul scolar are 36 de saptamani din care durata cursurilor este de 35 de saptamani, o saptamana fiind dedicata desfasurarii evaluarii nationale. Cursurile claselor a VIII-a se incheie la data de 14 iunie 2013.
Anul scolar 2012-2013 incepe la data de 1 septembrie 2012, se incheie la data de 31 august 2013 si se structureaza pe doua semestre dupa cum urmeaza:
Semestrul I
Cursuri: luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012.
In perioada 5 – 11 noiembrie 2012, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta.
Vacanta de iarna: sambata, 22 decembrie 2012 – duminica, 13 ianuarie 2013
Semestrul al II-lea
Cursuri: luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013
Vacanta de primavara: sambata, 6 aprilie 2013 – duminica, 14 aprilie 2013
Cursuri: luni, 15 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013
Vacanta de vara: sambata, 22 iunie 2013 – duminica, 15 septembrie 2013
Saptamana 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este saptamana dedicata activitatilor extracurriculare si extrascolare, in cadrul programului numit „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”, avand un orar specific.
Tezele din semestrul I al anului scolar 2012-2013 se sustin, de regula, pana la data de 30 noiembrie 2012.
Tezele din semestrul al II-lea al anului scolar 2012-2013 se sustin, de regula, pana la data de 25 mai 2013.
Programul Sa stii mai multe, sa fii mai bun!
Saptamana 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicata activitatilor educative extracurriculare si extrascolare, in cadrul programului numit „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”. In aceasta saptamana nu se organizeaza cursuri conform orarului obisnuit al unitatii de invatamant, iar programul „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!” se va desfasura in conformitate cu un orar special, se arata in ordinul semnat de ministrul Ecaterina Andronescu.
In perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaza etapele nationale ale olimpiadelor scolare pe discipline de invatamant si, dupa caz, ale concursurilor scolare.
In programul „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”, elaborat si organizat de fiecare unitate de invatamant, vor fi inclusi toti copiii prescolari/elevii si toate cadrele didactice care nu participa la etapa nationala a olimpiadelor si concursurilor scolare.
In vederea elaborarii programului de activitati, in timpul primului semestru, se vor solicita propuneri elevilor, la orele de dirigentie, si cadrelor didactice, in cadrul sedintelor comisiilor metodice, parintilor, in cadrul sedintelor cu parintii, precum si reprezentatilor autoritatilor administratiei publice locale/ai comunitatii, in cadrul sedintelor consiliului de administratie.
Tipurile de activitati care se organizeaza in saptamana mentionata, durata acestora, modalitatile de organizare si responsabilitatile se stabilesc in consiliul profesoral si se aproba de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant, pana la data de 15 februarie 2013.
Tipurile de activitati care pot fi organizate in cadrul programului „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”, pot include:
- activitati culturale;
- activitati tehnico-stiintifice;
- activitati sportive;
- activitati de educatie pentru cetatenie democratica, pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activa in societate, responsabilitate sociala, relatii si comunicare etc.);
- activitati de educatie pentru sanatate si stil de viata sanatos (inclusiv referitoare la dependenta de calculator, siguranta pe internet etc.);
- activitati de educatie ecologica si de protectie a mediului (inclusiv colectare selectiva, economisirea energiei, energie alternativa etc.);
- activitati de educatie rutiera, PSI, educatie pentru reactii corecte in situatii de urgenta etc.;
Activitatile vor fi organizate in fiecare zi lucratoare a saptamanii mentionate, acoperind cel putin numarul de ore prevazut in orarul obisnuit al scolii, atat pentru elevi, cat si pentru cadrele didactice.
Dupa aprobarea de catre consiliul de administratie, programul adoptat devine obligatoriu, atat pentru elevi, cat si pentru cadrele didactice.
Elevii au obligatia de a participa la activitatile pentru care s-au inscris, absentele fiind inregistrate in catalog la rubrica Purtare. Activitatile aprobate se vor mentiona in condica de prezenta a cadrelor didactice si vor fi monitorizate de conducerea unitatii de invatamant.
La sfarsitul anului scolar, inspectoratele scolare vor include in raportul privind starea invatamantului un capitol referitor la relevanta si valoarea formativa a tuturor activitatilor desfasurate in cadrul programului „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”, evidentiind nivelul interesului manifestat de elevi si cadre didactice fata de organizarea si desfasurarea acestuia.
Descarca de aici Ordinul MECTS privind structura anului scolar 2012-2013
Descarca de aici anexa care priveste Programul „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”
Partajează asta:
Se schimba procedurile de solicitare a vizei pentru SUA. Ce trebuie să faci dacă vrei să pleci în America
Ambasada SUA la Bucuresti a anuntat ca, incepand din 13 septembrie, se va simplifica procedura de acordare a vizei prin introducerea programarii online a interviurilor pentru solicitanti, precum si prin expedierea gratuita printr-o firma de curierat a pasaportului cu viza aprobata.
Începand cu data de 13 septembrie 2012, următoarele servicii vor fi oferite gratuit solicitanţilor de viză:
• Programarea interviurilor de viză temporară prin telefon sau online. Puteţi apela numărul de telefon 031 780 0260 de pe teritoriul Romaniei sau (703)988-7105 din Statele Unite, sau vă puteţi programa pe internet la adresa http://www.ustraveldocs.com/ro. Centrul de programări poate fi contactat şi utilizând Skype prin ustraveldocs-Romania.
• Informaţii despre procedurile de solicitare a vizei.
• Expedierea documentelor către Ambasada SUA prin serviciul de curierat TNT, în cazul în care se solicită informaţii suplimentare după interviul de viză. (Acest serviciu va fi disponibil şi solicitanţilor de vize de imigrare).
• Expedierea paşaportului dumneavoastră prin serviciul de curierat TNT după ce viza a fost aprobată. (Acest serviciu va fi disponibil şi solicitanţilor de vize de imigrare).
După achitarea taxei de solicitare a vizei temporare la orice sucursală BRD din România, serviciile menţionate vor deveni disponibile. Vă rugăm să reţineti că taxa de solicitare aferentă majorităţii categoriilor de vize temporare este de 160 USD şi se achită în RON.
Solicitanţii de vize temporare care şi-au programat interviul înainte de data de 13 septembrie 2012, trebuie să se prezinte la Secţia Consulară a Ambasadei SUA conform programării stabilite.
Solicitanţii de vize temporare care doresc să se programeze pe data de 13 septembrie sau după aceea trebuie să parcurgă următoarele proceduri:
Pasul 1: Să îşi pregătească o fotografie. Pentru cerinţele legate de fotografie, vă rugăm să vizitaţi următoarea pagină: www.ustraveldocs.com/ro
Pasul 2: Să îşi completeze online formularul de solicitare a vizei DS-160 la http://ceac.state.gov/genniv/ şi să tipărească pagina de confirmare la final.
Pasul 3: Să îşi creeze un profil pe pagina www.ustraveldocs.com/ro, să selecteze categoria de viză pe care doresc să o solicite şi apoi să tipărească ordinul de plată (cu cod de bare) ce conţine detaliile necesare pentru BRD.
Pasul 4: Să meargă la cea mai apropiată sucursală BRD pentru a achita taxa. BRD va elibera o chitanţă aferentă acestei plăţi.
Pasul 5: Să facă programarea interviului de viză utilizând portalul de internet www.ustraveldocs.com/ro sau apelând numărul de telefon 031 780 0260 din România sau (703)988-7105 din Statele Unite. Centrul de programări poate fi contactat şi utilizând Skype prin ustraveldocs-Romania.
Pasul 6: Să se prezinte la Secţia Consulară a Ambasadei cu toate documentele necesare pentru interviu în ziua stabilită.
Pasul 7: Paşapoartele cu vizele aprobate vor fi livrate gratuit de către TNT către una din locaţiile TNT din ţară. Pentru un serviciu mai rapid se poate opta pentru ridicarea paşaportului, în persoană, de la sediul TNT Romania SRL din Str. Aurel Vlaicu Nr. 49, cod poştal 075100, Otopeni, România.
Pentru eventuale lămuriri puteţi contacta centrul de programări la numerele menţionate mai sus sau prin email la adresa visasbucharest@state.gov. Puteţi de asemenea să contactaţi telefonic Secţia Consulară de luni până vineri între orele 14:00 şi 17:00 la numărul 021 270 6000. Detalii sunt disponibile şi pe pagina web www.ustraveldocs.com/ro.
Partajează asta:
Call for Proposals – Conferinţa naţională „Politică şi societate în «epoca Ceauşescu»” (Bucureşti, 13-14 noiembrie 2012)
Partajează asta:
Jimmy Carter despre Nicolae Ceaușescu
Marele conducător Nicolae Ceauşescu a îndurat multe în trecut, a fost închis, torturat, dar datorită curajului şi a încrederii sale în viitorul tării a înfăptuit realizări majore.
Jimmy Carter 12 aprilie 1978
http://ceausescunicolae.wordpress.com/
Partajează asta:
Educația religioasă în România comunistă – aspecte generale ale perioadei de început
Importanță acordată de către regimul comunist din România domeniului educațional -element caracteristic sistemului comunist în general și nu doar celui din România- a fost transpusă în lege și prin intermediul Constituției R.P.R.[3] din anul 1952. În cadrul acesteia se făceau referiri la libertatea cultelor religioase de a se organiza și funcționa liber, precum și la faptul că libertatea exercitării cultelor religioase este garantată tuturor cetățenilor Republicii Populare Române. Totodată, pentru prima dată, se menționa într-un act fundamental faptul că școala este despărțită de biserică. Deși în prima parte se vorbește despre dreptul acordat cultelor religioase de a se organiza și funcționa liber,
partea a doua a articolului 84 introducea limitări în privința învățământului confesional precizând faptul că „nici o confesiune, congregație, comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține instituții de învățământ general, ci numai școli speciale pentru pregătirea personalului de cult.”[4]Formula finală introduce limitări în privința libertății religioase specificând faptul că „modul de organizare și funcționare a cultelor religioase se reglementează prin lege.”[5] Observăm că deși printr-un act fundamental se acordau unele drepturi în privința exercitării unui cult religios și a practicării unei religii, prin același act se introduceau și limitări care în fapt ajungeau chiar să anuleze prevederile anterioare. Vorbim în acest caz de o politică bivalentă prin intermediul căreia se acordau anumite privilegii în paralel cu limitarea altor prerogative ale oamenilor sau instituțiilor religioase, dar și de crearea unei libertăți aparente.Partajează asta:
Apariții editoriale (2) – Andrei Pippidi, „Case şi oameni din Bucureşti”, Humanitas, 2012
Luni, 3 septembrie, ora 19, la Librăria Café Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45 va avea loc lansarea cărţii în două volume „Case şi oameni din Bucureşti”, volumul I si vol II de Andrei Pippidi. La eveniment sunt invitaţi: arh. Nicolae Lascu şi arh. Şerban Sturdza.
Iată și o prezentare a cărții preluată de pe site-ul Editurii Humanitas prin intermediul lui Cosmin Budeancă care a semnalat acest eveniment cultural.
„De vreo zece ani, tot mai multe faţade ale unor clădiri din secolul al XIX-lea încep să se oglindească în pereţii de sticlă ai unor turnuri ridicate împotriva oricăror principii de urbanism şi, mai ales, împotriva istoriei unui oraş şi aşa desfigurat de demolările din anii ’80. Suntem atacaţi de o specie nouă de prădători: speculanţii imobiliari, câştigătorii pe termen scurt din sluţirea oraşului. Rapacitatea lor nu se împiedică decât de protestele celor care cunosc în amănunt povestea caselor, străzilor şi oamenilor din Bucureşti. Andrei Pippidi este unul dintre puţinii bucureşteni care au protestat demonstrând că valoarea educativă a unei case vechi este infinit mai mare decât valoarea investiţiei în „buildingul” care îi va lua locul. Articolele din Dilema veche, reunite în această carte, sunt ultima şansă de a opri dezastrul şi de a-i împiedica pe bucureşteni să-şi piardă clădirile şi, odată cu ele, istoria.”
Din câte se observă pe copertă este vorba de un volum care reunește partea I și a II – a publicate separat de autor tot la Editura Humanitas.
Volumul I
Volumul II
Istorie Evanghelica 