Arhive categorie: Libertate religioasă

La frontieră – un film document despre transportul ilegal de Biblii în România comunistă


La frontieră este un film filmul de mediu metraj inspirat după un caz real care spune povestea a doi distribuitori de Biblii din anul 1983 din România comunistă.

Dintre actori menționez: Cătălin Dupu, Mihai Dragoman

Partea a 2 – se intitulează Cartea care a schimbat lumea.

CARTEA CARE A SCHIMBAT LUMEA – trailer

CARTEA CARE A SCHIMBAT LUMEA este povestea adevărată a doi prieteni care în 1983 trebuie să facă un transport de Biblii. Nimănui nu îi este ușor. Oare vor reusi?
O producție New Image Impact – Alege Viața – Proiectul România. Scenariul și regia: Cătălin Dupu Imaginea și montajul: Florin Dima

Vedeți și mărturia fratelui Lungu Dumitru despre transportul ilegal de Biblii

Invitație la Conferința internațională „BISERICILE DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE”


Stimată doamnă, Stimate domn,

Vă invităm să onorați cu participarea Dumneavoastră Conferința internațională „BISERICILE DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE” care se va desfășura la București – Institutul Teologic Baptist în data de 17 decembrie  2014.

Acest eveniment științific își dorește să creeze și să ofere un spațiu și un cadru de dialog privind situația diferitelor confesiuni creștine din România în secolul XX.

Tematicile Conferinței:

  • viața bisericii
  • relația acesteia cu statul
  • relațiile dintre diferitele confesiuni creștine din acest spațiu geografic
  • personalitățile religioase ale acestei perioade
  • literatura
  • identități etnice
  • identități religioase
  • aspecte sociologice

Cunoscute fiind preocupările și competența Dumneavoastră, vă invităm să luați parte la conferința ale cărei lucrări vor fi editate într-un volum distinct.

Invitați ca lectori în cadrul acestui eveniment sunt o serie de cadre didactice și cercetători care vor trata teme actuale din viața bisericii din România pe parcursul perioadei menționate.

În acest sens avem rugămintea de a ne comunica până cel târziu la data de 07 decembrie 2014 acceptul și tema comunicării, precum și un rezumat de maxim 200 de cuvinte.

Organizatori:
Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice și Teologice Baptiste din cadrul Institutului Teologic Baptist din București;
Centrul de Cercetare a Credinței și Culturii din cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București;
Site-ul: Istorie Evanghelică – http://istorieevanghelica.ro

 Organizatorii își rezervă dreptul ca pe baza rezumatelor să selecteze participanții.

Pentru Conferință fiecare participant va avea la dispoziție 15 minute. Lucrarea în vederea publicării va avea maxim 15 pagini (Microsoft Word, Times New Roman, font 12, 1,5 rânduri).
Limbile de prezentare și dezbatere vor fi româna și engleza.
În speranța că vom fi onorați de participarea Dumneavoastră la aceste manifestări, vă mulțumim și vă asigurăm de stima și considerația noastră.

Mai multe detalii găsiți în documentul PDF atașat.

În numele organizatorilor,
Dr. Marius Silveșan

Pentru detalii și înscrieri:
E-mail: marius.silvesan@gmail.com
Telefoane: 0724015782;  0745968181

Teofil Stanciu despre Iosif Țon și Radio Europa Liberă


Cu greu am reușit, atunci când l-am văzut pentru întâia dată, să asociez vocea lui Iosif Țon cu chipul pe care-l aveam în față. Ani de zile, punctul de atracție al fiecărei duminici în familie era predica lui Iosif Țon, de la Europa Liberă, undeva imediat după știrile de la ora 14.00.

Veneau vecini care nu „prindeau” Europa Liberă să asculte. Se luau notițe. Se discuta. Oamenii se minunau de „profeția” că în câțiva ani comunismul avea să cadă. Revoluția ne-a lăsat oarecum nedumeriți și parcă ușor temători că s-ar putea ca vocea lui Țon să nu mai fie auzită pe undele radio.

Dincolo de această prezență radiofonică, Iosif Țon era o adevărată legendă a copilăriei mele. „Trezirea spirituală” de pe Simion Bărnuțiu, „căderea”, „Oxfordul”, reabilitarea, plecare forțată în străinătate cu amănunte de can-can (niciodată verificate). Vă puteți închipui cât de atent am ascultat, în acest context, prima predică live a acestei legende vii.

http://drezina.wordpress.com/2014/09/30/doi-batrani-controversati/

Vezi și

Marius Silveșan, Bogdan Emanuel Răduț – CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977)

Doi bătrâni controversați: Nicolae Corneanu și Iosif Țon


Două biografii în paralel: Nicolae Corneanu și Iosif Țon

Avatarul lui Teofil StanciuCu drezina

corneanu - ton1. Nicolae Corneanu. Dat fiind faptul că nu sunt suficient de în vârstă încât să fi reținut toate detaliile evenimentelor de la Timișoara, din 1989, am aflat despre mitropolitul Nicolae Corneanu abia ulterior, când s-a denunțat pentru colaboraționismul său cu regimul comunist.

N-am cunoștință despre un alt caz similar – deși se pare că ar fi existat niște autodenunțuri similare în alte confesiuni, însă nu de aceeași anvergură. Prin urmare, l-am privit de la început cu ochi buni pe ierarhul ortodox.

Ulterior, am aflat despre Marșul Învierii, eveniment ce reunește creștini de toate confesiunile într-o procesiune care străbate Timișoara în fiecare an, de Înviere. Această întâmplare fericită n-ar fi existat fără bunăvoința mitropolitului.

Pe urmă, am aflat că a participat la întâlnirile organizate de Areopagus. Am fost surprins de această deschidere cu totul neobișnuită și neașteptată între creștinii majoritari și minoritarii dintre care provin.

Gestul mitropolitului de a se împărtăși…

Vezi articolul original 500 de cuvinte mai mult

Culorile vieții – o prezentare a cărții Culorile fericirii


Fiecare dintre noi dorim să fim fericiți și să ne bucurăm de VIAȚĂ. Viața capătă culoare prin semnificație, semnificația vieții o căpătăm prin înțelegere, înțelegerea aduce împlinire, împlinirea descătușează în noi sentimentul fericirii. Această ecuație a unei vieți fericite este anulată în absența unei relații personale cu Dumnezeul creștinismului. Prin urmare, cititorii sunt invitați la un alt tip de percepere al realității înconjurătoare decât aceea creionată de mass-media.

Cătălin Dupu, conferențiar, poet, prozator și evanghelist, ne aduce în atenție prin intermediul volumului Culorile fericirii  (Editura Cetate Deva, 2014) problema vieții, a fericirii datorată armoniei cu Dumnezeu și cu cei din jur. Autorul nu este la prima lucrare în proza, iar dintre cărțile publicate de autor amintesc: Dragoste Crucificată, Cine știe ce aduc zorile?, Istoria se scrie acum, Farul de la capătul inimii.

            Prin intermediul acestei cărți, autorul realizează o asociere interesantă între culoare și fericire, o fericire care vineCătălin Dupu, Culorile fericirii (coperta 1) de la Dumnezeu și se vede în viața personajelor care dau viață acestei cărți. Din punct de vedere al structurii lucrarea este formată din zece povestiri și nuvele, dintre care două au un și caracter istoric: Culorile fericirii, Biserica sub steagul roșu. Temei centrale a cărții, Fericirea, îi este alocat și un studiu pe care îl regăsim în carte sub titlul Fericirea nu se poate cumpăra. Alături de cele două nuvele istorice și de studiul despre fericire în această carte se regăsesc și următoarele nuvele și povestiri: O viață de 30 de arginți, Din nou la TVR2?, Portret în fereastra înghețată, Aceștia sunt adevărații credincioși, Creștinismul ar putea trăi acum un timp glorios. Însă …, Doar în acel loc, Cum am găsit secretul fericirii, precum și Repere din activitatea autorului, titlu sub care sunt prezentate succint activități ale lui Cătălin Dupu.

Cel de-al doilea război mondial este cadrul care conturează din punct de vedere istoric nuvela Culorile fericirii. Spațiul geografic este cel al României și Germaniei două țări prinse în mreaja războiului. Povestea se construiește în jurul a două personaje, Erick Steiner, ofițer german care ajunge în România unde o întâlnește pe Teodora Becher, iar amândoi trebuie să găsească variante pentru a supraviețui războiului. În cadrul unei discuții purtate cu autorul acesta a menționat că nuvela este una „cu final deschis” lăsând cititorului opțiunea să construiască mai departe acțiunea.

Prin intermediul acestei nuvele autorul evidențiază în acest fel faptul că, deși pare incredibil, este „bine a înțelege  că inima omului nu ține cont de legile războiului, ci de cu totul altele – ale iubirii și ale umanității …” (p.3)

Mesajul acestei cărți, și în particular al acestei prime nuvele este unul profund care nu poate fi înțeles fără ca cititorul să se aplece cu atenție asupra faptelor. Avem o construcție în care atenția nu cade pe cadrul politic sau geografic ci pe personaje. Evoluția personajului principal masculin, ofițerul Erick Steiner, m-a dus cu gândul la Dostoievski și la romanul Crimă și pedeapsă pe care îl sintetizez prin cuvintele „transformarea omului prin credință”. Paralela cu nuvela Culorile fericirii se datorează faptului că și aici avem o transformare prin credință, una lăuntrică datorită recunoașterii lui Hristos ca Mântuitor personal de către ofițerul german Steiner.  Asocierea cu scriitorul rus s-a făcut și pe baza importanței pe care o are ofițerul Steiner în tabloul nuvelei. Spre deosebire de romanul Crimă și pedeapsă în nuvela Culorile fericirii, transformarea pe care Dumnezeu o realizează în viața personajului principal este doar schițată, cititorul trebuind să coreleze mai multe informații pentru a putea percepe importanța schimbării. La Dostoievski în schimb transformarea este evidențiată mult mai clar și prin antiteza dintre viața trecută și cea după întâlnirea personală cu Hristos a lui Raskolnikov, personajul masculin principal din romanul Crimă și pedeapsă. Consider că autorul ar fi putut să evidențieze în ce mod acceptarea lui Hristos i-a schimbat lui Steiner concepția despre lume și viață. Cuvintele parabolice ale lui Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu – „Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug” – tranșează umanitatea în 2 realități polare: oile care primesc conducerea absolută a Bunului Păstor, ele experimentează atât viața, cât și abundența ei și, respingătorii Marelui Păstor, ei nu experimentează nici viața, nici abundența ei.

Culorile fericirii dovedește indubitabil purtarea de grijă a Lui Dumnezeu și faptul că El este deasupra istoriei și nu o persoană influențată de istorie sau pe care aceasta să-L ia prin surprindere. De asemenea, remarc cadrul istoric pe care este construită nuvela, cel al celui de-al doilea război mondial, diferența dintre modul de raportare la populația României între armata germană și cea sovietică. Evident că nu facem din acest aspect unul general deoarece și armata germană s-a raportat într-un mod cu totul injust la populația evreiască.

Ceea ce autorul a dorit să evidențieze prin intermediul acestei nuvele și cred că a reușit, deși personal aș fi vrut un final mai clar, este faptul că fericirea pe care o primim de la Dumnezeu ne poate colora viața, chiar și în împrejurări dificile. Motivul este acela că această fericire nu depinde de împrejurări, pentru că ea este una în primul rând interioară și nu una exterioară și efemeră.

O viață de treizeci de arginți este o nuvelă despre Iuda Iscarioteanul. Este un alt mod de a aborda relația dintre credință și bani, un alt mod de a-l prezenta pe Iuda și modul în care acesta s-a relaționat la Hristos. Se remarcă monologul interior al personajelor, inclusiv cel al lui Iuda, care induc o tensiune narațiunii, dar este și un mod literar de a prezenta caracterul și acțiunile personajelor.

În Biserica sub steagul roșu autorul realizează încă din titlu o asociere incitantă între Biserică și comunism simbolizat aici prin intermediul steagului roșu. Termenul steagul roșu care apare în titlu m-a dus cu gândul la cartea lui David Preistland intitulată Steagul roșu prin intermediul căreia acesta realizează o introducere în comunism. Biserica sub comunism este tema centrală a acestei nuvele în care autorul transpune în scris într-un mod palpitant situația critică a unei biserici evanghelice din România anilor ˈ80 ai secolului XX amenințată cu demolarea. În loc ca oamenii să aștepte la intrarea clădirii pentru a participa la serviciul religios așteptau buldozerele situație în care păstorul se află în fața unei decizii cruciale. Ce să aleagă? În ce direcție să meargă? La cine să apeleze? Frământarea din inima pastorului, tensiunea din cadrul nuvelei crește până la un punct critic. Soluțiile sunt în mare două: a rezista sau a renunța. Apare în această nuvelă propunerea de a face un memoriu către autorități, de a protesta, de a cere un teren la schimb, dar și o altă soluție. Cea din urmă, pe care o veți descoperi pe paginile acestei cărți, prinde contur și după mai multe discuții este cea aleasă. Zbaterile și problemele prin care a trecut această Biserică sub steagul roșu au fost și cele ale altor biserici evanghelice din România comunistă. Istoria acestei biserici a fost scrisă ca o mărturie a acelor vremuri în care Biserica ca instituție se afla sub asediul ateismului. Textuladuce în atenția cititorului și antagonismul dintre cele două sisteme simbolizate prin termenii biserică și steagul roșu, creștinism și ateism.

Nuvela este o mărturie a acelor vremuri ca noi să cunoaștem adevărul, problemele și provocările bisericii sub comunism.

Elementul istoric este unul dintre aspectele principale pe care le-am avut în vedere în prezentarea acestei cărți. Faptul că în cadrul nuvelelor care se regăsesc în această carte sunt evidențiate anumite particularități istorice nu ar fi fost important în reconstituirea adevărului istoric dacă ele nu s-ar fi bazat pe întâmplări reale și autorul nu ar fi dorit să păstreze acest adevăr și să reliefeze realitatea istorică. Reconstituirea realității istorice și dramatismul vremurilor mai aproape sau mai departe de noi se realizează și prin construcția epică a povestirilor context în care se remarcă și forța interioară pe care o emană personajele, căutarea acestora după fericire.

Reconstrucția unei lumi pe care unii dintre noi am cunoscut-o, cea a perioadei comuniste pe care autorul o readuce la viață prin intermediul nuvelelor și povestirilor este un obiectiv pe care autorul reușește cu succes să-l atingă prin intermediul acestei cărți.

Fericirea nu depinde de împrejurările istorice, de cine se află la conducerea unui partid sau altul, a unei partide sau a alteia, ci de Dumnezeu și de dorința noastră de a ne lăsa modelați de El.

Alte experiențe ale vieții prezentate sub diversele ei nuanțe coloristice aștept ca autorul să le dezvolte într-un roman.

Marius Silveșan

70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. Expoziţie „Memoria Holocaustului – Sighetu Marmaţiei 1944-2014”


70
de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. Expoziţie „Memoria
Holocaustului - Sighetu Marmaţiei 1944-2014”

„Memoria Holocaustului – Sighetu Marmaţiei 1944-2014”, expoziţie care face parte din seria de evenimente dedicate celor 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, precum şi a Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului, va putea fi vizionată la sediul ICR din Israel înbcepând cu data de 21 septembrie. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Al Doilea Război Mondial: Cine a fost Witold Pilecki, omul care s-a of… Expoziţia reprezintă o reproducere a mărturiilor documentare şi fotografice cuprinse în expoziţia permanentă organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în colaborare cu United States Holocaust Memorial Museum din Washington, la Casa memorială „Elie Wiesel” din Sighetu Marmaţiei. Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, organizează, la sediul ICR din Israel, în perioada 21 septembrie – 21 octombrie 2014, o serie de evenimente dedicate marcării a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. Masa rotundă „70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord” va avea loc duminică, 21 septembrie 2014, de la ora 14:00, potrivit informaţiilor furnizate de către ICR.

Citește mai mult pe adevărul.ro

Pavel Nicolescu – mesaj despre suferință la BCB „Nădejdea” București (2009)


Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com) - nov 2011

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com) – nov 2011

În anul 2009 pastorul Pavel Nicolescu a venit la București pentru finalizarea studiilor de doctorat dacă am înțeles eu bine motivul vizitei. Dat fiind faptul că Prof. Dr. Vasile Talpoș îi era conducător de doctorat, Pavel Nicolescu a fost invitat să transmită un mesaj către Biserica Baptistă „Nădejdea” din București, biserică al cărei pastor coordonator era fratele profesor Vasile Talpoș.

Mesajul s-a bazat pe un pasaj din cartea lui Iov

*

În cadrul mesajului său, Pavel Nicolescu vorbește despre percepția comunistă asupra religiei (referire la Lenin), despre plecarea sa din România în anul 1979, dar și despre mesajul pe care Dumnezeu îl transmite prin intermediul cărții Iov.

Foarte interesante sunt și amintirile despre Alexa Popovici și Marcu Nichifor și modul în care aceștia făceau evanghelizare în Parcul Cișmigiu aflat în vecinătatea Seminarului Teologic Baptist din București. Este vorba de perioada interbelică și nu cea comunistă. Pavel Nicolescu menționează că Alexa Popovici se ducea și le dădea la oameni tractate, iar aceștia stăteau și se uitau la ei și îi întreba cine sunt. Răspunsul că este elev la Seminarul Teologic Baptist a dus la respingerea mesajului.
Marcu Nchifor avea altă tactică pe care o veți descoperi ascultând înregistrarea audio.

 * 
*        *

Cu prilejul vizitei pastorului Pavel Nicolescu la Biserica Nădejde am avut ocazia să discut câteva aspecte despre cercetarea mea doctorală privind Biserica Baptistă din România în perioada comunistă. Cum la momentul respectiv eram la începutul cercetării mele nu i-am pus prea multe întrebări și nici pastorul Pavel Nicolescu nu avea timpul necesar atunci să dezvoltăm subiectul. Cu toate acestea am rămas de la dânsul cu câteva idei pe care le-am dezvoltat ulterior. După finalizarea studiilor de doctorat am publicat rezultatele cercetării mele în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), lucrare unde am inclus și un scurt portret al pastorului Pavel Nicolescu din care redau un fragment mai jos, cu scopul de a-l cunoaște pe cel care vorbește cu atâta îndrăzneală despre credința sa.

 Pavel Nicolescu

Pastorul baptist Pavel Nicolescu[1], om de o erudiție deosebită[2], unul din liderii evanghelici ai României comuniste s-a născut la 27 aprilie 1936 în Ploiești, județul Prahova într-o familie de credincioși creștini după Evanghelie[3]. Între anii 1961-1965 a urmat Seminarul Teologic Baptist din București absolvindu-l ca șef de promoție. După absolvirea Seminarului, în anul 1966 s-a căsătorit cu Rut Pădeanu și au împreună trei copii[4]. În anul 1969 a început cursurile Facultății de Filozofie din București. Întrucât era absolvent al unei școli teologice și baptist declarat, a fost exmatriculat cu două săptămâni înainte de terminarea anului IV prin Dispoziția nr. 177 din 6 aprilie 1973 a Rectoratului Universității București, care nu menționa însă explicit motivul acestei măsuri[5]. În anul 1967 s-a angajat ca muncitor la Spitalul Clinic Fundeni din București. La 23 iunie 1974 a fost ales pastor de Biserica Baptistă din cartierul 23 August[6].

La scurt timp după alegerea sa ca pastor, în octombrie 1974 la locuința sa din București s-a „efectuat o percheziție în baza autorizației nr 955/B/1974 din 3.10.1974 eliberată de Procuratura Militară București, ocazie cu care au fost găsite și confiscate numeroase materiale religioase.”[7]

În urma percheziției, a materialelor găsite la locuința sa precum și a activității sale „a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii de propagandă împotriva orânduirii socialiste prevăzută și pedepsită de art. 166 aliniatul 2 din Codul Penal întrucât ar fi primit și răspândit materiale cu conținut anticomunist, ar fi transmis postului de radio «Europa Liberă» știri calomnioase la adresa regimului și pentru că ar fi purtat «discuții dușmănoase»[8]. A fost scos de sub „urmărire penală prin Ordonanța din 15.03.1977 a Direcției Procuraturilor Militare, dispunându-se totuși sancționarea lui pe linie administrativă cu «mustrare» potrivit art. 92, lit. «a» din Codul Penal.”[9]

Pavel Nicolescu este unul din fondatorii Comitetului Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă[10] (A.L.R.C.). Înființat în aprilie 1978, ALRC era o organizație care milita pentru respectarea drepturilor religioase. După „arestări, anchete, amenințări cu moartea, în 1979 a emigrat în Statele Unite unde și-a finalizat studiile obținând doctoratul în teologie.”[11] În anul 2009 acesta era pastor la Biserica Baptistă Română din New York alături de pastorul Levi Marian.

Calea Adevărul și Viața (2002) – Revoluția din 1989 – invitat Petru Dugulescu


Calea Adevarul și Viata – Revoluția din 1989, este o emisiune filmată în 2002, avându-l ca invitat pe pastorul Petru Dugulescu, cel ce a condus zeci de mii de români în rugăciunea Tatăl Nostru în decembrie 1989 în Timișoara. Tema emisiunii este componenta spirituală a revoluției romane anticomuniste.

Richard Wurmbrand – Cu Dumnezeu în subterană (Cartea Audio – episoadele 21-29 final)


Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană

*

*

*

*

*

*

*

*

Richard Wurmbrand – Cu Dumnezeu în subterană (Cartea Audio – episoadele 11-20)


Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană

*

*

*

*

*

*

*

*

*