Arhive categorie: Libertate religioasă

Cântările Harului eliberate din temniță – Nicolae Moldoveanu


Nicolae Moldoveanu – mărturie la 80 de ani


William Carey : un deschizător de drumuri | Iosif Țon


Catedrala de Cristal și influența lui Robert Schuller


de Teofil Marius MOLCUȚ

The Crystal Cathedral / Philip Johnson

Descoperirea Americii a fost una dintre cele mai mari realizări din istorie. Acest tărâm nou a servit drept un refugiu pentru creștinii protestanți din Europa, religia fiind elementul care închega comunitățile la început. Imigranții au sosit în număr covârșitor pe continentul american în secolul XIX. Principalele țări din care proveneau erau Marea Britanie, Portugalia şi Spania[1]. Într-un număr mai mic au emigrat germanii, francezii, olandezii şi alţi europeni. Olandezii au emigrat în mai multe valuri, având ca substrat fie dificultăţile economice, fie tensiunile din interiorul bisericii reformate care s-a îndepărtat de calvinism. Astfel, ei s-au stabilit pe coasta de vest a Americii de Nord, dar şi în regiunea cunoscută ca Midwest, în state precum Iowa, Michigan, Wisconsin şi Dacota de Sud.

Setea de libertate şi independenţă a olandezilor nou-sosiţi a dus la ruperea acestora de biserica oficială a Ţărilor de Jos, astfel că, în 1792, Biserica Reformată din Statele Unite a devenit Biserica Olandeză Reformată (Protestantă)[2].

Pe 16 septembrie 1926, în Alton, Iowa, într-o familie de creştini reformaţi olandezi, s-a născut Robert Schuller – cel mai mic dintre cei cinci copii ai familiei. Încă de mic, el a rămas marcat de cuvintele unchiului său, Henry Beltman, care îi spusese că într-o zi va fi pastor. Henry Beltman fusese misionar în China şi preşedintele sinodului Bisericii Reformate care, în anii ’80, număra cca. 345.000 de membri[3].

Robert Schuller a urmat o pregătire teologică la Western Theological Seminary din Holland, Michigan, iar după absolvire (1950) a şi fost ordinat ca pastor al Bisericii Reformate într-o biserică din Chicago (Ivanhoe Reformed Church)[4]. Când şi-a început lucrarea, biserica avea doar 38 de membri, dar în cei cinci ani petrecuţi acolo, a ajuns la 500 de membri. Ca urmare a succesului său, a fost trimis în Garden Grove, California pentru a înfiinţa o nouă biserică. În Garden Grove, însă, erau doar două familii care mai frecventaseră o biserică reformată înainte, aşa că a ales să nu folosească denumirea de “Biserica Reformată”, ci de “Biserica comunităţii” (Community Church), pentru a se adresa cât mai multor categorii de oameni. Şi-a început lucrarea într-un cinema în aer liber – un loc în care oricine putea să vină şi să asiste la slujbă din propria maşină. Această idee a funcţionat ca un magnet, astfel că în 1960, Robert Schuller ridică un locaş de cult în care putea să le predice atât celor din sală, cât şi celor aflaţi în parcarea generoasă ce putea găzdui până la 500 de maşini[5]. Pentru că audienţa sa creştea, Robert Schuller a construit o clădire emblematică din sticlă pe care a numit-o “Catedrala de Cristal” (Crystal Cathedral) – un locaş de cult care putea găzdui până la 2200 de persoane. Catedrala a fost inaugurată în anul 1980, dar faima lui Robert Schuller a crescut mai ales datorită programului televizat pe care începuse să îl difuzeze încă din 8 februarie 1970 – “Hour of Power”. Robert Schuller se numără printre primii televangelişti.

Teologia lui Robert Schuller a fost influenţată în mare măsură de cartea lui Norman Vincent Peale – “Puterea gândirii pozitive”. Odată cu inaugurarea Catedralei de Cristal, Robert Schuller nu şi-a mai folosit niciodată amvonul pentru a da învăţătură biblică, ci pentru a-şi face audienţa să se simtă bine – o evanghelie în care “totul este posibil”, o evanghelie care nu chema la pocăinţă şi nici la schimbare, ci încuraja gratificarea eului şi glorificarea personală. Problema omului nu mai era păcatul ci lipsa stimei de sine şi a respectului faţă de propria persoană. Predicile lui Robert Schuller deveniseră de fapt nişte discursuri motivaţionale, lipsite de orice doctrină biblică[6]. Iar “biserica” devenise doar o simplă afacere.

Rev. Robert Schuller/ The New York Times

Influenţa lui Robert Schuller s-a răspândit rapid şi în alte denominaţiuni. Prin programele educaţionale oferite prin Robert H. Schuller Institute for Successful Church Leadership, au fost pregătiţi peste 20.000 de protestanţi şi catolici. În 1979, şi pastorul Rick Warren a parcurs cursul lui Robert Schuller, iar mai târziu a fondat biserica Saddleback – o megabiserică non-denominaţională tot din statul California, considerată una dintre cele mai mari biserici din Statele Unite. Rick Warren, în calitate de autor al cărţilor “Viaţa condusă de scopuri” şi “Biserica condusă de scopuri”, a vândut peste 50 de milioane de exemplare, traduse în peste 130 de limbi. Rick Warren, alături de alţi pastori de megabiserici şi personaje controversate, precum Bill Hybels, John Maxwell şi Donald McGavran, fac parte din noua mişcare de creştere a bisericii – o creştere “forţată” şi “accelerată” prin aplicarea principiilor de marketing şi management lumeşti pentru extinderea “Împărăţiei lui Dumnezeu” aici pe Pământ[7]. Ideologia megabisericilor americane a pătruns şi în România prin cărţile traduse de Editura Life sau prin “Summit-ul global de conducere” (Forumul român de conducere).  Nu în ultimul rând, toate acestea sunt legate şi de mişcarea ecunmenică, ele urmărind rezultate rapide nu de durată.    

Robert Schuller a reuşit să îmbine elemente bisericeşti cu un mesaj nebiblic, însă a construit pe nisip, nu pe stâncă, iar “afacerea” lui s-a năruit – în 2010, a intrat în faliment, iar familia sa s-a dezbinat mai ales după numirea propriei sale fiice în funcţia de pastor. Impunătoarea Catedrală de Cristal a fost cumpărată de Biserica Romano-Catolică, dar familia lui încă se agaţă de succesul de odinioară. Este greu de cuantificat pagubele produse de biserici ca şi cea a lui Robert Schuller, care momesc creştini din alte biserici mai mici prin grandiozitate şi opulenţă.

După toate eforturile de evanghelizare la scară globală, în ţinuturi cât mai îndepărtate de ţara de baştină şi prin mijloace tot mai moderne, Biserica adevărată a lui Isus Hristos ar trebui să-şi îndrepte atenţia în primul rând spre evanghelizarea celor de aproape. După cum afirmă şi Mark A. Noll, au trecut zeci de ani în care Statele Unite ale Americii au profitat de statutul de putere mondială şi au exportat din greu propriile manifestări ale credinţei creştine, pozând într-un Salvator al planetei[8]. Acum, însă, e un moment bun în care fiecare poate să arunce o privire în propria ogradă şi să şi-o cureţe în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. 


[1] https://en.wikipedia.org/wiki/European_immigration_to_the_Americas – accesat la 24.05.2025

[2] https://www.ebsco.com/research-starters/social-sciences-and-humanities/dutch-immigrants – accesat la 24.05.2025

[3] https://www.upi.com/Archives/1984/04/03/The-Rev-Henry-Beltman-the-uncle-and-spiritual-mentor/1468449816400/ – accesat la 24.05.2025

[4] https://www.newnetherlandinstitute.org/history-and-heritage/dutch_americans/robert-h-schuller – accesat la 24.05.2025

[5] https://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Schuller – accesat la 24.05.2025

[6] https://roseannetsullivan.substack.com/p/robert-h-schullers-journey-to-his accesat la

[7] Rudolf Ebertshaeuser, Creşterea bisericii sau seducerea bisericii?, trad. Olimpius S. Cosma, Ed. Agape, Făgăraş, 2009, p. 77

[8] Mark A. Noll, Momente cruciale din istoria bisericii, trad. Corneliu C. Simuț, Editura Casa Cărții, Oradea, 2020, p. 313.

ITBB, 27 mai 2025 – Simpozion internațional „500 de ani de credință, cultură şi mărturie anabaptistă”


Institutul Teologic Baptist din Bucureşti marchează 500 de ani de credință, cultură şi mărturie anabaptistă prin intermediul unui simpozion internațional.

În cadrul acestui eveniment științific voi avea o prelegere unde voi avea o perspectivă istorică privindu-i pe anabaptiștii din România.

Iată mai jos anunțul şi programul evenimentului

Programul

Arad, 17 mai 2025 – Prima Conferință Națională a Centrului IGSB Arad


În data de 17 mai 2025 la Arad se desfășoară prima Conferință anuală a Centrului IGSB Arad unde voi avea o comunicare despre relația dintre stat şi biserică în România comunistă focalizată pe propaganda antireligioasă a regimului comunist

Istoricul melodiei „Isuse, dintre toţi Te-aleg mereu” scrisă de Nicolae Moldoveanu


Astăzi, 4 mai 2025, în România sunt alegeri prezidențiale. Este o zi specială în care românii sunt chemați să-și exercite dreptul de vot, de a alege un președinte. În acest context este relevantă melodia lui Nicolae Moldoveanu, Isuse, dintre toţi Te-aleg mereu pentru că inspirația scrierii acesteia a pornit tocmai de la un astfel de eveniment, anume alegerile în România comunistă. În felul acesta înțelegem mai bine ideea melodiei.

Consider relatarea importantă pentru a înțelege perioada comunistă și consecințele represiunii atât asupra mediului religios, cât și a societății în ansamblu. Printre altele vorbim și de o degradare din punct de vedere civic și îngrădirea exercitării unor drepturi.

Mulțumesc pastorului Ovidiu Rusnac pentru menționare, fapt care m-a determinat să caut relatarea fratelui Niculiță Moldoveanu.pe care o redau mai jos așa cum am găsit-o pe blogul Nicolae Moldoveanu

Era o zi de alegeri când m-am dus la votare. Am urcat treptele clădirii, şi când am ajuns la rând am fost întrebat:

– Numele.

– Moldoveanu Nicolae.

A cautat şi apoi mi-a spus:

– Dumneavoastră nu aveţi dreptul să votaţi, deoarece aţi fost deţinut politic şi sunteţi degradat civic

Atunci când m-au arestat, mi-au dat 12 ani de închisoare, confiscarea averii şi degradare civică. Prin degradare civică se înţelegea că omul nu mai avea nici un drept în societate. Nu putea să se angajeze, nu putea să deţină nici o funcţie – nici măcar cea de portar.

Am plecat din acea clădire, întristat… şi pe scări am spus:

„Doamne Isuse, am fost să aleg pe oameni. Azi nu mai aleg pe nimeni, doar Te aleg pe Tine.” 

Când am ajuns acasă, am aşternut cântarea pe hârtie: ISUSE, DINTRE TOŢI TE-ALEG MEREU.

Versurile cântării sunt:

1 Isuse, dintre toţi Te-aleg mereu,
În orice zi, în orice clipă,
Căci Tu eşti viaţa sufletului meu
Şi harul care mă ridică.
Refren:
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu,
Isus, Mântuitorul meu
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu.
2 Isue-aleg deplin cărarea Ta
Din miile de căi din lume
Şi vreau să merg pe ea, cât m-ar costa
Dă-mi Duhul Tău să mă îndrume.

3 Isuse-aleg Cuvântul Tău cel sfânt
Căci numai el e adevărul,
Ce-mi dă lumină lină pe pământ
Şi-avânt să pot ajunge cerul.

4 Isuse-aleg iubirea Ta de jar
Din tot ce-n lume mă îmbie,
Ca să-mi aprindă-al inimi altar
Să ard-acum şi-n veşnicie.

5 Isuse, din orice Te-aleg mereu,
Zi după zi Te ştiu mai bine
Căci Tu eşti dragul sufletului meu
Alt bun nu-mi vreau decât pe Tine.

https://nicolaemoldoveanu.wordpress.com/2009/12/12/isuse-dintre-toti-te-aleg-mereu/#comments

Protestanți în România (english subtitled) – documentar TVR realizat de Cristi Țepeș


Un documentar cunoscut, dar care rămâne actual

Adevărul despre 1 mai – documentar TVR realizat se Cristi Țepeș


Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid (2012)


În anul 2012 am publicat un articol succint în cadrul căruia vorbeam despre faptul că sărbătoarea Paștelui a intrat în atenția organelor de partid. După 12 ani, în 2024, am revenit asupra subiectului în cadrul unei emisiuni radiofonice realizată de o distinsă doamnă a radioului evanghelic. Cu acest prilej am conturat cadrul religios al perioadei și am adus elemente de noutate prin prisma documentelor de arhivă.

Iată ce scriam după publicarea articolului în Revista Creștinul Azi, al cărei redactor șef la momentul respectiv era Ruben Ologeanu, cel care m-a provocat să scriu despre acest subiect.

Articolul de față reprezintă o incursiune succintă în problema religiei. Specific, documentul la care fac referire tratează problema stabilirii repausului legal pentru Sărbătoarea Pascală.
Articolul Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de Partid a fost publicat în Revista Creștinul Azi, Nr. 2/2012 , pp. 16-17.

Erată: Nota 6 are legătură cu nota 3 și ar fi trebuit să arate așa: ANIC, Fond CC al P.C.R., Cancelarie, Dosar 165/1950, ff. 51-52

Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid_2

 *

Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid_3